Practic este un Sistem Monaco, de fapt doua sisteme Monaco, intercalate, pe fundul acvariului si separate intre ele cu Aragonit de cariera, aragonit care pe masura ce se consuma se adauga.

Cele doua plenumuri se intrepatrund dar nu se intersecteaza, intre ele fiind aragonit

Dintr-unul se scoate apa (diferit de Monaco). O parte din aceasta se arunca inapoi in acvariu, practic obligind apa din acvariu sa treaca prin aragonit, si o parte se trece in cel de al doilea plenum, printr-un rezervor inchis (pentru a mentine conditiile anaerobe) aditionata cu CO2, pentru scaderea pH-ului si sursa de carbon.

Cum nisipul are o suprafata uriasa de colonizare iar aragonitul furnizeaza atit macro cit si microelementele sistemul poate ajunge la un echilibru.

Problema nu o vad la implementarea pentru bazine mici, ci la monitorizarea continua nu numai a pH si ORP, ci a micro si macroelementelor. Posibil ca acel program de monitorizare si senzorii, in FLUX continuu, sa coste atit de mult, incit sistemul sa fie tentant, calculat pe litru de bazin, de la zeci de mii de litri in sus.

Un pic mai mult Co2 si se buseste, prea putin iar se buseste. La fel si cu sursa de carbon. Ca in orice MONACO, daca bagi carbon si ti se strica redoxul, miroase a oua stricate.

Sistemul insa este extrem de simplu, dar probabil ca tehnica din spatele lui costa enorm.

koala wrote:HBOT, skimmatul ala este o boratura care miroase infiorator .....

Serios? Inseamna ca eu fac ceva gresit, ca al meu nu prea miroase!

Cumva datorita faptului ca skimez umed se dilueaza si nu mai pute? Un litru de skimat umed zilnic pus intr-un bazin de 200l,
in pozele cu bazinele este bazinul din mijloc, mie nu-mi miroase de loc.

De asemenea poti folosi ozon in skimer si iar nu mai pute, dar omori si tot ce misca in skimat insa obtii un skimat steril,
pe care ulterior il poti folosi pentru monoculturi, adica ceva extrem de util. Sau poti folosi oxigen
pentru skimare, situatie in care iti creste randamentul skimarii substantial si omori doar anaerobi si astfel iar nu mai pute.
In schimb dai deja startul nitrificarii inca in skimer si iti selectionezi bacteriile de care ai nevoie.

ORICUM koala:

bazinele 1, 2 si 3 (adica ATS-ul sa-i zic asa, refugiul si bazinul de filtrare chimica) nu le aprovizionez cu skimat, ci STRICT cu apa din sump.
Adica fac EFECTIV un schimb de apa lund citeva sute de litri din sump catre un capat al bazinului 1 si aducind din celalalt capat al bazinului 1, sau 2 sau 3
aceasi cantitate inapoi.

Cu skimatul am alte ginduri necurate!

Este interesant conceptul prezentat, dar la prima vedere aceeasi problema o vad ca si cea ridicata de tine:

-trebuie sa umbli in substrat, in bazin. In plus iar trebuie sa te bazezi pe un calculator care poate functiona sau nu.

Eu cred ca la conditiile pe care le am si timpul limitat cel mai bine este sa separ sistemele si sa las algele in liniste sa-si faca treaba
Pina la urma exista metode sa scoti si ultima picatura de fosfat din sistem la fel ca si nitratul, mai ales daca vorbim de apa reziduala, adica
o apa unde nu ai macroorganisme. Ori legaturile intre bazinele 2 si 3 pot fi facute prin filtre ce nu permit trecerea decit chiar a microorganismelor,
sau intercalarea unor metode de sterilizare (ozon avem la discretie si-l folosim la sterilizarea intregii clinici), astfel ca in ultimul bazin chiar sa
nu trebuiasca chimic decit foarte putin sa scot, prefiltrind biologic bine in bazinele 1 si 2.

Ori eu vreau bazinul principal cu putin nisip, o coloana mare de apa si apoi coloane si stinci in tot bazinul, adica cel putin o treime sau
chiar mai mult din bazin (40%) sa fie piatra, ca suport pentru corali si nu sa dedic spatiu din fundul bazinului pentru un astfel de reactor.
Desigur piatra cu multe gauri si crevase care sa-mi ofere spatiu abundent pentru a planta corali.

Ideea insa iar nu este rea de a o implementa separat in bazinul 1 de exemplu sau 2 si acolo sa ma joc cu acest substrat,
aditionind CO2 si surse de carbon.

Principial insa cred ca este mai simplu sa folosesc otet ca sursa de carbon si ca sursa de pH scazut pentru a dizolva spartura de coral,
sau medii asemanatoare care sa-mi rezolve o parte din macroelemente. Si mai cred ca prelucrarea biologica a skimatului, aditionind aici CO2,
sa produca suficienta aciditate incit sa echilibreze prin dizolvarea iarasi a sparturi de coral, stabilitatea macroelementelor.

Il voi citi cind gasesc citeva minute libere.

Pai ai orele de masa cind opresti pompa de recirculare, moment in care poti interveni. Acum nu stiu daca este suficient si trebuie mai des, dar asta voi vedea.

Ma tem insa ca la inceput aceste masuratori trebuiesc facute destul de des. Nu stiu daca chiar la fiecare schimb, dar posibil ca des. Eu cred ca voi face altfel:

Stabilesc aleator o rata de schimb, apoi masor valorile in sisteme la citeva zile si in functie de rezultate ajustez. daca merge asa ar fi bine si simplu, altfel va trebui sa masor cum zici tu si in functie de asta sa stabilesc rata de schimb. Inclin insa sa cred ca il programez din stomacul meu, apoi masor la citeva zile, dupa care mai fac un reglaj fin si dupa care controlez din cind in cind ca si voi.

Si un alt raspuns;
Cind se buseste de la H2S sau de la otetul girla care curge in bazin ca s-a blocat pompa pe deschis, cred ca raspunsul este DA. La fel si cind buseste reactorul de calciu sau sulf.

Altfel desigur ca pot apare o serie de variatii ale fosfatului sau nitratului, dar marimea sistemului face ca aceste variatii sa apara lent (ma rog, asa cred eu), ori la masuratori vezi ca ceva nu-i ok.

Sistemul insa imi da mie un oarecare confort in sensul marimii lui. Adica la 900l de acvariu, inca 2-2,5 tone de saramura sau poate chiar 3 tone, in care chiar daca are loc ceva, are loc lent si sper sa poti recunoaste o tendinta din masuratori.

haha... s-au suprapus raspunsurile Dragos! Cel cu roata...

Sa masor zilnic?????

Nici gind! dar la un moment dat sistemele se echilibreaza si probabil ca ajungi la o ratie de genul un schimb din bazinul unu, doua din bazinul 2 si saptamanal din 3. Nu stiu
voi vedea. Sigur insa in bazinul 3 poti sa ajungi la ZERO atit fosfat cit si nitrat. Pina la urma vezi cum se echilibreaza. Oricum in bazinul principal nici nu trebuie sa ai zero
fosfat si nitrat ci valori nedecelabile.

Legat de piatra. Procesul in sine l-am numit gresit si neintentionat, dar in continuare cred ca o colonizare de acest tip are loc extrem de repede. Si mai mult
nici nu-mi trebuie!

Koala, in fond eu nu vin cu nimic nou si nici nu vreu sa reinventez roata, asa cum crede Dragos, ci analizind punctele slabe si forte ale fiecarui sistem in parte sa il implementez in asa fel incit sa nu-mi creeze probleme.

Ca intr-un ATS algele cresc pe o sita in flux continuu sau pe un geam, TOT ATS este. De altfel chiar Dragos explica celor mai puturosi ca mine ca se poate face si un ATS pe geamul acvariului, luminind acesta, fara sa mai bagi o pompa si o sita si luminite in stinga sau in dreapta. Pereti verticali pusi in apa, circulatie simpla si lumina. Si ca sa nu mai cureti buruienile lasi un aric sa pliveasca aratura.

Singurul lucru care il schimb in conceptul general folosit sau acceptat este renuntarea la fluxul continuu prin separarea bazinelor si reintegrarea lor intermitenta in sistem.

Este ca un schimb de apa, numai ca nu la saptamana ci la citeva ore. In functie de cit de mare este sistemul din spate poti avea parat in fiecare bazin din cele trei descrise citeva sute de litri la dispozitie pentru a schimba apa. Se buseste ceva, VEZI. Pentru ca sint bazine mari, vizibile si nu ascunse in dulapuri si daca se buseste un bazin, ai inca doua din care poti aproviziona sistemul principal.

De exemplu bazinul nr 1 ma gindesc sa-l fac cam de 1 m pe 1,5, adica de 1,5 m2 baza. In functie de inaltime 30 de cm, daca nu-i pun nisip sau 50 de cm daca ii pun DSB, ar avea un volum de 400-750 l. ca suprafata iluminata de creste a algelor vorbim de 10m X2 X 30 cm, adica 6 m2.

Iluminarea acestui bazin o pot face artificial cu lumina calda, sau SOLAR!, ca nu ma impiedica nimeni sa-l amplasez in fata unui geam, sau sa-i fac doua cicluri de iluminare, in functie de necesitati si rata de schimb.

La fel si cu bazinul 2, de macroalge. Si acesta poate fi mai mic sau mai mare si compartimentat, astfel incit apa sa intre intr-o parte si sa iasa in partea cealalta. In loc de macro pot folosi xenia sau alti corali moi, sau le pot combina.

Separarea sistemelor este de fapt factorul care permite sistemelor biologice de filtrare o filtrare controlata a bazinului principal, adica le da posibilitatea sa reconditioneze partial o apa asa cum isi doreste fiecare.

Dar nici aceasta idee nu este una noua. Un refugiu asa functioneaza: prin el trece o parte din apa din acvariu, adica un debit partial, astfel ca sistemul nu este saracit complet de nutrienti ci o parte din apa este curatata. Problema acestui concept este reglarea continua a debitelor: cita lasi in sump si cit lasi prin refugiu si spatiul limitat.

Ma rog eu cam asa vad lucrurile.

sa nu exageram Koala....

adica aplicabilitatea este redusa in cazul acvariilor tinute intr-un apartament de bloc, dar un acvariu intr-o casa deja poate dispune de o boxa sau o pivnita unde se pot implementa aceste jucarii.

Cit despre resurse, ce sa zic... investitia initiala este mare, dar stabilitatea sistemului este la fel de mare. In plus filtrarea biologica este ieftina, spre deosebire de sistemele bazate pe aditii de bacterii si tot felul de substante.

ce este complicat insa este perioada de reglaj si dozare, adica realizarea cascadei evenimentelor care impune masuratori precise, alaturi de o monitorizare continuu, care este mai dificil de realizat home.

Gindul meu PERFID insa este altul, daca acest bazin de cca 2 tone se sustine astfel printr-un circuit de filtrare biologica, atunci vor urma in clinica alte bazine de mare tonaj, legate de sistemul de filtrare biologica.

pentru un bazin mai mic, de genul celor de citeva sute de litri, desigur ca acest ATS sau sump poate fi facut corespunzator mai mic. ORICUM eu umplu aceste bazine cu apa de schimb, pe care voi o aruncati si le hranesc cu detritus si skimat, pe care la fel voi il aruncati, adica ele au costuri de intretinere minime. Si oricum este fascinant sa vezi cum evolueaza aceste bazine de bacterii, fara o viata macroscopica in ele.

Am un arici mare (cred ca este peste 20 cm, luat de la dr. leontet) care il tot plimb prin diferitele bazine sa manince din algele rezultate, alaturi de trei sihastri mari. E fascinant sa vezi evolutia copeopodelor in aceste bazine lipsite de pesti.

Dragos & viuliuan SCUZE!!!!

mea culpa! In postarile de mai sus m-am referit la procesul de transformare aeroba al amoniac/uree in nitrit, de fapt nitrat, nitrificare, folosind in mod gresit termenul de DEnitrificare
ceea ce va indus in eroare in a intelege sirul discutiei. Inca o data scuze pentru aceasta confuzie!

Desigur ca aveti dreptate cind comparati evolutia unui substrat (piatra uscata) expus intr-un bazin unde exista un anumit mediu si va referiti la rata de colonizare.
viulian a punctat exact ce se intimpla in aceste conditii: un "razboi" de colonizare, in care diferitele tabere in functie de locatia in bazin (adica conditiile punctuale)
pot fi favorizate anumite tabere sau altele. Situatia insa se schimba daca vorbim de un bazin fara vietuitoare unde pe toata suprafata acestei pietre putem creea conditii
care sa favorizeze o tabara sau alta. Adaugind skimat adaugam o sursa puternica de proteine, oligoelemente, bacterii moarte DAR si bacterii vii, dintre cele care avem in acvariu.

In functie de conditiile create in acest bazin: valuri puternice, aerare, lipsa luminii obtinem conditii favorizante dezvoltarii excesive a unor grupuri de bacterii, utile scopului nostru,
adica nitrificare. Acest fenomen il observ prin stabilizarea bazinului, adica prin cresterea pH-ului.

DE DEPARTE ideea mea ca o astefl de piatra este ca si una din ocean, dar este suficient de colonizata cit sa reduca efectiv cantitati mari de amoniac si uree la nitrat,
deoarece este bombardata cu skimat. practic la ciclare se merge asemanator, folosind surse de azot si bacterii.

Iarasi este clar ce zice Dragos ca o piatra uscata poate fi plina de fosfat. O piatra scufundata intr-un bazin in care se adauga skimat, adica o supa proteica, oricum se va umple
de fosfat in cantitati mari care trebuie indepartat. Folosind lumina si nitrati din abundenta poate fi legat acest fosfat din piatra fie sub forma algelor verzi, diatomeelor sau a coralinei.

Intr-un acvariu dureaza mult simularea fiecarei conditii in parte, dar intr-un bazin Bac Only, acest lucru este mult mai usor. De exemplu legat de denitrificare,
adica de eliminarea nitratului sub forma de azot, m-am gindit sa iau un bazin (altul), in care sa scufund o piatra tratata cum am explicat mai devreme.

In acest bazin sa introduc de exemplu un reactor de biopaleti si sa-i bun un capac de polistiren, adica sa sigilez acvariul, capac care sa-l prevad cu o teava de care sa
leg un balon si una prin care sa adaug nitati si fosfati. Cind acest balon se umfla, atunci inseamna ca acest bazin va produce un gaz. poate fi H2S, care este usor de identificat
sau poate fi azot care poate fi masurat de instalatia mea de analiza a gazelor. Daca obtin in acest balon azot, atunci inseaman ca procesul de denitrificare a inceput
si astfel pot vedea cit dureaza colonizarea si cum creste productia.

O astefl de piatra o pot folosi de exemplu in locurile mai ascunse, in afara curentilor.

Piatra si eliminarea azotului este doar asa gindita ca sa vad, si eu si voi, ca se poate. Denitrificarea nu am gindit-o sa o fac prin colonizarea pietrelor din bazin.
Eu as fi multumit daca obtin prin colonizarea acestor pietre un proces de nitrificare rapid si eficient pentru o eliminare rapida a ureei si amoniului din bazin. SI ATIT

Pentru fosfat si nitrat m-am gindit la un alt circuit. Asa cum faceti si voi: DSB, biopaleti si ATS

Eu vad astfel lucrurile:
1. eliminarea rapida a preteinelor prin skimare si captarea mecanica a detritusului
2. DSB in acvariul principal pentru a creea un microclimat propice dezvoltarii unor lanturi trofice.
3 ATS. Legat de acest capitol eu ma gindesc sa separ din acest punct circuitele.

Dezvoltarea algelor intr-un ATS poate fi exploziva, astfel ca un ATS supradimensionat situat in fluxul continuu al acvariului poate expolia rapid sistemul de o serie
de elemente importante, adica poate aduce fosfati la zero (mai probabil) sau poate aduce nitratii la zero (mai putin probabil) si astfel poate intrerupe o serie
de lanturi trofice si duce la crash. Daca insa separ sistemele, adica le conectez INTERMITENT si nu continuu, ATS-ul functioneaza in treaba lui, preparind apa,
iar in sistem exista posibilitatea mentinerii unui nivel de nitrat si fosfat, suficient de mare cit sa-mi permita sustinerea microorganismel, dar totusi suficient de mic
cit sa creasca coralii duri.

Un ATS supradimensionat insa poate elimina rapid fosfatul. Reactia este insa limitativa, dependenta de raportul dintre fosfat si nitrat (ceva de 1 la 13-15).
Adica daca denitrific (elimin nitrat) excesiv expoliez sistemul de nitrat si nu mai pot scoate fosfatul biologic din sistem, acumulindu-se, sau altfel exprimat,
o denitrificare biologica performanta obliga la folosirea unor metode chimice de inlaturarea fosfatului.

Metodele chimice in flux continuu de scoatere a fosfatului au doua dezavantaje:
- sint autolimitative, adica materialul folosit trebuie inlocuit la timp, altfel poate rapid duce la explozia fosfatului si busirea sitemului
- strica raportul fosfat/nitrat si obliga la o denitrificare performanta.

Denitrificarea performanta obliga la reactoare si tot felul de sisteme (DSB, reactor la picatura, biopaleti, aditii de carbon organic etc)
ce pot fi usor dezechilibrate, ceea ce ar avea ca si consecinta cresterea nitratilor in sistem.

Am m-am gindit la urmatoarea configuratie:

Intr-un circuit SEPARAT de bazinele cu pesti si corali, inseriez trei bazine, cu trecere dintr-unul in altul:
1. primul bazin un fel de ATS. Adica un bazin mare (ceva de genul 1 m X 1,5m), compartimentat cu pereti de 90 de cm dispusi alternativ
pe adincimea de 1 m, din 15 in 15 cm. Astfel ar rezulta un canal sau un bazin cu lungimea de 10 metri si latimea de 15 cm.
Acest bazin ar conferi o suprafata mare de colonizare cu alge, pe principiul ATS-ului, adica pereti verticali ai labirintului iluminati
cald (dip red plus royal blue). Peretii multi ai acestui bazin permit extractia rapida a fosfatului, probabil aproape completa, dar adaugind
melci si arici si recirculind apa prin labirint, cu ce mai mor din alge si ce mai sint mincate, probabil ca un astfel de bazin ar ajunge
destul de rapid intr-un echilibru de genul fosfati foarte jos fosfatul si nitratul la un nivel rezonabil. Este insa posibil in absenta unei
denitrificari performante ca in timp sa aiba totusi loc o acumulare de nitrati.

2. al doilea bazin cuplat de acesta, dar separat fizic, il vad ca un bazin similar unui refugiu, unde prin macroalge gen chetomorfa
se poate fixa orice urma de fosfat iar prin circulatie mica si DSB se poate elimina nitrat.
Probabil ca dupa echilibrarea sistemului acest bazin va avea fosfat catre zero si nitrat destul de redus.

3. separat de aceste bazine, dar legat prin supraplin, in ultimul bazin pot interveni chimic pentru a scoate daca mai exista vre-o urma de fosfat
si cu reactoare pentru a indeparta resturile de nitrati (denitrificare) sau cu zeolit de exemplu pentru al fixa.

Cele trei bazine fiind independente intre ele, lucreaza separat, dar fiind legate prin supraplin apa din bazinul cu corali poate fi adaugata
bazinului 1, iar in functie de unde este extrasa poate trece doar prin bazinul 1 sau prin 1 si 2 sau prin 1, 2 si 3.

Astfel se obtin ape cu diferite concentratii de fosfati, de la foarte mici la zero si diferite concentratii de nitrati, de la mici la foarte mici catre zero.

In functie de evolutia sistemului principal, adica de acumularea fosfatului si nitratului in acest bazin, la anumite intervale de 6-12 ore, se poate schimba
apa din bazinul de pesti si corali, cu apa din bazinul 1, 2 sau 3, in functie de cit de mult vreau sa scad nitratul si fosfatul.

Astfel vad eu filtrarea bazinului:
1. o piatra vie, alaturi de piatra moarta colonizata pentru a sustine rapid o nitrificare suficienta cit amoniacul sa tinda catre zero
2. skimare umeda si performanta.
3. casete de matrix in calea curentului din sump care sa fixeze detritusul si sa ajute nitrificarea
4. sustinerea cresterii macroalgelor in sump si bazinul de caluti, pentru a reduce in sistemul principal nutrientii la valori acceptabile
5. SCHIMBURI partiale de apa, automate, in pauzele de masa sau la diferite intervale orare, dictate de nivelul nutrientilor in bazin, intre sump
si bazinele 1,2 si 3

Cum in cazul bazinelor 1,2 si 3 nu mai sint limitat de spatiul de sub acvariu, ci doar de marimea camerei destinata acestor bazine,
cestea pot fi dimensionate in orice marime. Mai mult in bazinul 2 si 3 folosirea DSB-ului sau a unui reactor de sulf/biopaleti sau a
unui reactor de calciu sau a pompelor de dozare a bicarbonatului sau otetului imi aduce aceste elemente departe de pesti si corali,
adica in caz de defectiune (dozare continua de otet sau bicarbonat prin blocarea pompei sau aparitia de hidrogen sulfurat), aceste
evenimente strica DOAR apa de schimb si nu bazinul de corali.

Cam asa am gindit eu sistemul de filtrare si de aceea acum in bazinele de sus incerc sa simulez astfel de conditii pentru a vedea
ce functioneaza si ce nu.

angelfish wrote:.....mare parte din ei ii recunosc ca fiind de la Andy(eleven) si crede-ma la el aratau mai bine.Sau poate ma insel eu?....

Acvariul acesta, ca si cel din Cta, a fost amenajat de Andy, in urma cu jumatate de an. Pe vremea aceea eu nu stiam nici sa deosebesc o montipora de o discosoma,
si nici n-aveam habar cum sa le pozitionez. Eu le-am intretinut in sensul schimburilor de apa si al mincarii, alaturi de a incerca diferite metode de filtrare si de a
observa atent evolutia lui. In plus am mai adus nevertebrate si pesti.

Oricum am retinut ca amenajarea facuta de Andy nu este cum ar trebui sa fie si am sa tin cont de sugestiile tale la viitorul acvariu.

De altfel eu sint foarte multumit de acest acvariu deoarece, in ciuda decorarii aiurea de catre un acvarist experimentat, totusi se mentine bine in acest timp.
Dar este adevarat, asa cum spui tu, sint corali care cresc oricum si in ori ce pozitie, asa ca nici nu aveam ce sa stric in el.

Nu acelasi lucru insa va fi cu acvariul care va urma, unde mi-as dori specii mai pretentioase de corali, situatie in care desigur ca nu vor mai merge oricum.
Pentru asta insa trebuie sa inteleg aceste fenomene si nu neaparat sa le inghit ca atare pentru ca asa sint, chiar daca sint corecte.

In plus trebuie sa le adaptez si la particularitatile mele.

Desigur ca nu pot compara acest bazin nici pe departe cu acvariul tau, sau al lui Dragos, Koala sau al lui Cristic, nici pe departe. Am vazut in postarile voastre,
(ale tuturor) acvariile care le detineti si poate intre voi se pot compara, dar pe departa nu suporta comparatie cu ce am eu acuma. Eu insa sint multumit ca
in acest timp am reusit, cu toate experimentele mele, sa nu busesc aceste acvarii, adica sa le mentin aproape cum le-am achizitionat.

Iar ceea ce vreau nu este sa demonstrez ca acvaristi din Afganistan au cel mai bun concept sau sa va uimesc cu un acvariu, ci doar sa gasesc o solutie
pentru un sistem stabil in care sa nu trebuiasca sa intervin des, pentru ca nu am cum.

Si cum acesta este un COLT al INCEPATORULUI vin si eu cu lucruri care imi trec prin cap, fara a avea o experienta practica in acest domeniu.

De altfel nu am cautat sa vin cu nici o inventie noua, ci doar sa adaptez posibilitatilor mele anumite lucruri care par a functiona:
- in loc de un ATS in afara acvariului sa fac unul intr-un bazin
- in loc de un Beckett sau venturi, sa-mi fac un skimer pe aer ca tot am asa ceva la discretie
- in loc numai de piatra vie sa folosesc si piatra uscata.

Nu stiu ce vi se pare rau si sariti in sus ca incerc sa vad in ce masura o colonizare a pietrei uscate (precum a matrixului) n-ar fi posibila pentru a
sustine denitrificare?

OK, asa vi s-a povestit, asa ati citit, asa poate credeti voi ca este, poate chiar asa si este!. Dar a incercat unul din voi sa ia o piatra uscata
si sa incerce s-o colonizeze? Si apoi sa comenteze rezultatele? De genul, denitrificare merge dupa x saptamani de supa, dar nitrificare
numai dupa x saptamani iar mai stiu eu ce balarii apar numai dupa 2 ani!

kirucd wrote:...am zis nu cred, sint sceptic ca va functiona, astept sa imi
demonstrezi contrariul
..

Acum zici nu cred! cu citeva postari inainte ai zis ca nu va functiona! La fel si cu reglajul,
mai inaite erai de parere ca nu se poate regla. Asa si cu recircularea. O fi optim 10x
pentru tine, dar in primele postari tonul tau era ceva de genul 10x este sfint, iar ce e sub nu-i bine!

Stii bine ca nimeni n-a sustinut ca o piatra uscata pusa in acvariu devine ca una din ocean, ci doar ca
in conditii optime de crestere al anumitor bacterii, adica in conditii specifice de colonizare intensiva,
este posibil in citeva saptamani sa colonizeze suficient de bine cit sa sustina o denitrificare suficienta sistemului.

kirucd wrote:...Tie nu am ce sa iti demonstrez in acvaristica
..

Sa stii ca incet dar sigur iti dau perfecta dreptate! Dar trebuie sa recunosc ca de citit ai citit multe!

kirucd wrote:...

Asa cum ti-am spus imi pare rau ca iti canalizezi eforturile si resursele in directii care nu stiu daca merita.
...

Lasind la o parte discursul oftopic, plin de clisee si complexe esteuropene, si parerea mea este asemanatoare cu a ta:
nu stiu si nu stie nimeni daca merge ceea ce experimentez sau se merita pina nu le incerci! De aceea caut sa le incerc.

Nu din dorinta de a pune in antiteza un sistem pe care tu il numesti german sau american. Nici cu saracul american
sau cubanez n-am nimic si nici nu-l dispretuiesc, ci doar la un moment dat am pomenit ca multi in Germania zic
ca o recirculare mai mica ar avea avantajele ei, spre deosebire de ce zic cei pe forumurile de peste ocean, cu argumente,
care cel putin pe mine m-au convins, astfel incit in cele doua bazine pe care le am am o recirculare de maxim 5x.

Faptul ca nu iau de bun chiar tot ce zic americani, nu inseamna ca sint rasist sau faptul ca o recirculare de 5X functioneaza
in cele doua acvarii nu inseamna ca numai asa trebuie facut.

De aici si pina la rasism este o cale lunga, dar este adevarat ca in general din Germania, estul Europei este vazut doar
ca apartining geografic Europei si nu are de a face cu aere de superioritate, ci doar cu complexele cu care se confrunta
aceste regiuni, alaturi de situatia politica si economica jalnica. Dar nu cred ca este vina Germania mocirla din aceste regiuni
si nici problema ei. Numai ca aceste probleme repetat le aduci in discutie, si o buna parte din postarile tale se termina
cu referiri la aceste aspecte, sau cu zeflemeli la adresa cetateniei mele.

Oricum am retinut parerile tale:
- ca skimerul patrat n-are cum sa functioneze,
- ca skimerul pe aer nu se poate regla,
- ca o recirculare de 5x n-are cum sa functioneze optimal si
- ca o piatra uscata n-are cum sa colonizeze indiferent in ce supa de bacterii o tii intr-o luna suficient cit sa denitrifice (ca doar nu e matrix).

Deci nu mai este nevoie de discursuri patriotice pentru a intari aceste pareri si chiar daca iti "poate pielea multe in viata reala"
vom vedea curind si ce-ti poate in acvaristica!

kirucd wrote:...

Am "fumat" din astia ca tine o carca la viata mea
...

chiar crezi tu asa ceva? Adica ca ai avut tu vre-o data in viata ta ocatia sa fumezi macar unu ca mine?

Dragos, chiar consider normal scepticismul tau si nu ma deranjeaza, numai ca modul in care il manifesti este extrem de zeflemist si uneori stirneste reactii.
Acum cred ca te voi contrazice cel putin in doua lucruri:

- faptul ca si "altii" au incercat cu alge, cu skimere patrate sau cu piatra uscata si nu au reusit nu este un motiv de a ma descuraja
ci din contra de a ma impulsiona pentru a vedea unde a clacat sistemul sau ce trebuie facut altfel pentru a functiona. Acum desigur ca
nu stiu daca functioneaza sau mai bine zis cit de bine functioneaza, dar incercind si analizind evenimentele chiar se creaza plusvaloare,
in sensul documentarii exacte a acestor evenimente.
Oricum departe de mine ideea de a distorsiona experimentele!

- legat de plusvaloare, desigur ca nu te stiu decit din postarile tale de pe forum, postari care recunosc ca sint pertinente si la obiect,
cu un singur comentar: plusvaluarea nu rezulta atunci cind copiezi unu la unu ce deja au facut altii prin alte tari, precum de exemplu o fac chinezii,
chiar daca aceste copii sint extrem de reusite, ci adaptind anumite principii in sisteme noi, sau inovative.

Asa ca vom vedea cit de viabile sint experimentele mele si in ce masura sint reproductibile

Si inca una...

Citeva poze:

Dragos, de ce nu astepti tu intii s-o dau in bara, dupa care vei avea tot timpul si o multime de ocazii sa te distrezi pe seama prostiilor gindite sau incercate de mine. Eu spre exemplu asa voi face

angelfish wrote:....
Cum vine treaba asta cu 400 litrii de piatra? Recunosc ca m-ai pierdut aici.

...

Salut Cristi, din volumul de 900 de litri al acvariului, intentionez sa dedic cca 3-400 de l destinat pietrei. O parte va fi constituita din piatra de recif compacta, grea (majoritatea pietrei vii pe care o am este asa) si restul din coral mort fosilizat (intr-o postare anterioara sint poze cu asa ceva). Aceasta piatra uscata fiind schelet de coral este de fapt un labirint de crevase si crapaturi si gauri sau coloane intrepatrunse, avind un volum destul de mare comparativ cu greutatea ei, de aceea o exprimare in volum este mai aproape de adevar decit una in Kg, in sensul ca volumul brut este mai mare decit greutatea ei, tinind cont de multitudinea de spatii din interiorul ei.

angelfish wrote:....
...De unde stii cat este Kh(parametru vital la marine) doar uitandu-te in apa?Cateva zile sub 6 si te-ai fript.
...

In primul rind daca scade kh-ul sub 6 nu ma frig eu ci cel mult corali si asa aflu ca a scazut sub 6 Cum insa nu s-a fript nici un LPS (decit cei care au cazut in hammer) banui ca inca n-a scazut sub 6! Mai mult chiar dupa cum cresc LPS-i si dupa cum descresc coloniile de zoas banui ca am nutrienti scazuti.

Ca, Kh si Mg nu am testat pina acum, dar schimb apa des (saptamanal) RS coral pro si merg cu o concentratie mai mare, adica 1026. Este adevarat ca am pastrat apa de schimb pentru laborator, iar acolo pentru control am fraguri de palitoa sau ciuperci rosii carora le monitorizez evolutia in functie de ce adaug in acele sisteme: skimat sau detritus. Nu contest ca este posibil si cu schimburi de apa la un moment dat cind masa LPS-ilor a atins un anumit nivel ca sa aiba scaderi dramatice, numai ca pina acum nu a fost cazul iar cit de curind sper sa-i mut in bazinul mare. Aici desigur ca intervine alta discutie, fiind vorba de un sistem inchis va trebui sa testez acesti parametri pentru a gasi o solutie de compensare a lor, fie prin aditie directa sau prin reactor de Ca sau cu ajutorul otetului ca sursa de carbon si mediu dizolvant cu pH mic.

Eu ma gindesc la un alt sistem de aditionare. Cum oricum doresc sa separ circuitul de filtrare si sa merg pe o filtrare biologica care sa aiba loc intr-o alta camera (alt circuit) si cum in aceste bazine nu intentionez sa tin decit alge si eventual microorganisme, acolo pot aditiona in domeniul macro procentual ce am nevoie in acvariul principal si prin schimburi zilnice de apa intre cele doua sisteme sa mentin si acesti parametri constanti. Ideea este ca daca in acest sistem se infunda ceva singurul lucru ce se pierde sint alge sau xenii iar prin schimburi intervine factorul dilutia care sa mentina sistemul oarecum in timp safe. Oricum aditiile in domeniul macroscopic sint mult mai usor de efectuat, decit cele in direct in bazinul de baza, unde daca s-a blocat pompa care baga bicarbonat sau otet se lasa cu o zeama maronie.

La fel si controlul nutrientilor. In circuite separate (asa cum le am acuma), dar legate intre ele, folosindu-ne de diferitele lanturi trofice se pot obtine ape cu diferite concentratii de nutrienti: cu nivel extrem de scazut de fosfati, dar cu nivel diferit de nitrati sau chiar ape cu nivel zero de fosfat si nedecelabil de nitrati. La un astfel de sistem se poate in ultima etapa interveni chimic pentru extractia si ultimilor resturi de nitrat sau fosfat daca este cazul. In oricare etapa a filtrari biologice se poate interveni pentru corectia Kh, Ca, Mg.

Desigur ca aceste corectii se pot face DOAR in functie de rezultatele testelor.

Numai ca pina la teste vreau sa-mi formez ochiul, pentru a vedea aceste fenomene, mergind dupa ideea predictibilitatii fenomelor care au loc. Deci pina acum n-am facut nici un test si am dat mincare in functie de rata de dezvoltare a algelor, cind par a lua amploare reduc la 2 cuburi dimineata si trei seara, cind scad urc la 3/3 sau la 3/4. Ca si hrana folosesc un cub de artemia si unul de rotiferi iar cind dau trei, al treilea este plancton rosu sau mai alternez cu alta hrana congelata.

kirucd wrote:...LE si nu era vorba de "o bacterie" care sa creasca in doi ani, ai inteles exact despre ce vorbeam dar ai decis sa
ma persiflezi, ceea ce denota proasta crestere din punctul meu de vedere.

La fel cum si tu ai inteles la fel de bine ca nu ma referea la o piatra uscata transformata intr-o piatra vie adusa din ocean in citeva saptamani, cu tot ecosistemul acesteia, ci la o piatra uscata colonizata suficient de bine cu bacterii denitrificatoare si nitrificatoare, la fel cum se colonizeaza si matrixul sau alt mediu asemanator. Dar desigur ca poti fi sceptic, nu te opreste nimeni

Pina atunci eu voi folosi in noul bazin ceva piatra vie (poate un 20%) si din piatra colonizata astfel (restul pina la 400l piatra) si ma voi "risca" ca atunci cind s-a uscat siliconul si pietrele sint lipite sa le introduc in apa si sa ma apuc rapid de popularea acestuia. Oricum voi scrie un jurnal cu evolutia vietuitoarelor si cu valorile parametrilor masurati. Atunci vom vedea cit de mult este sustinut procesul de denitrificare in bazin. Intre timp mi-am comandat si eu Hanna Ultra Low Ph si testele de la Salifert (astea din urma au ajuns, dar cum bazinele merg toate asa cum ma asteptam sa mearga, inca nu am facut nici un test).

Singurele "teste" pe care le-am facut au fost microscopii din probe de bacterii din diferitele medii din bazine (probe de supafata si nu din PROFUNZIMEA pietrei) pe care le-am pus pe BF pt identificare si in DFM pentru a vedea rata de crestere.

kirucd wrote:....dar marea majoritate a bacteriilor de care
avem noi nevoie adera la suprafete, nu plutesc liber in apa, iar ceea ce iese prin skimmare nu stiu cate bacterii
contine si ce fel de bacterii....

Intr-un fel as putea spune ca ti-ai dat singur raspunsul

Bacteriile, inmultindu-se prin diviziune, n-ai nevoie de majoritatea lor pentru a le inmulti, este suficient sa ai una singura si sa-i dai conditii necesare de dezvoltare ca incepe sa colonizeze suprafetele pe care le are la dispozitie.

Intr-un bazin cind iti amenajezi piatra, daca este uscata, o mare parte din aceasta nu se afla in curent din doua motive logice:
- deoarece pietrele le pui una peste alta si nu le lasi sa "leviteze"
- datorita pestilor si coralilor nu poti sa "bombardezi" fiecare cm2 de piatra cu un curent de apa, pentru ca s-ar crea o vinzoleala prea mare in acvariu.

Un recipient (bazin) in care ai numai piatra, poti sa pui cite pompe de valuri ai la dispozitie si amenaja aceasta piatra in asa fel incit sa fie intr-un curent de apa permanent.

Ce bacterii sint in skimat? Buna intrebare, dar in principiu cam orice bacterie care exista si in bazin. Bacteriile in general se dezvolta pe suprafete, dar cind colonia de bacterii este suficient de mare, o parte din ele se desprind si intra in lantul trofic, unele dintre ele ajungind si in skimar. Cum skimatul contine multa proteina (de aceea aceste skimere se mai numesc si spumatoare de proteine), skimatul este acid si in functie de cum skimezi, de la uscat sprea foarte umed, ai un pH mai mic sau mai mare, dar oricum mai jos decit intr-un acvariu marin. Adaugind nutrienti (fosfati, trace si uree/amoniu/amoniac, care exista din abundenta in skimat) si o aerare buna obtii o supa care permite dezvoltarea aerobilor, astfel incit intr-un timp relativ scurt, de citeva saptamani, la dozarea constanta a skimatului ai o crestere a pH, ceea ce iti permite aparitia coralinei. Nu ca mi-as dori coralina sau ca asta ar da indicii despre bacterii, dar imi da indicii despre pH, ceea ce atesta o metabolizare rapida a ureii. ORI metabolizarea urei si amoniacului imi da indicii despre procesul de denitrificare. O data acest proces pornit si intretinut obtinem stabilizarea pH-ului.

Desigur ca o colonizare la suprafata nu inseaman si o colonizare in interiorul pietrei, numai ca aceasta din urma este doar o chestiune de timp, de unul foarte scurt, deoarece o colonizare pe suprafete mari la suprafata pietrei permite si o colonizare in interiorul pietrei, una intr-un ritm rapid, deoarece rata de crestere a acestor bacterii este uriasa, mai ales daca nu sint prezenti pradatorii specifici ai acestora si nu se skimeaza aceasta apa, adica bacteriile raman in supa.

Desigur ca aceasta piatra nu este piatra vie, pentru ca ii lipsesc o multime de elemente, printre care si bacteriile anaerobe, a caror dezvoltare nu este chiar direct stimulata de conditiile de aerobioza date de curenti, alaturi de organismele complexe care colonizeaza aceste pietre, dar schimbind bazinul si oferind conditii de dezvoltare a copeopodel si anfipodelor, lucru care poate fi observat cu ochiul liber, pornind tot de la skimat, in etapa doi se poate obtine o piatra asemanator calitativ cu mult rivnita piatra vie.

Desigur ca tu crezi ce vrei, dar conditiile de laborator in care poti simula fiecare etapa in parte nu se compara cu un acvariu, unde prin skimare si o recirculare AGRESIVA scoti din bazin cit mai multe bacterii liber circulante din masa apei. Parca era un cubanez american care spunea ca la recirculari de 10x intr-o ora tot bazinul este recirculat si implicit toate bacteriile liber circulante ajung in skimat, IN LOC sa ajunga pe suprafata pietrelor introduse in bazin sa le colonizeze. Pe de alta parte in acvariu dezideratul principal este LOW nutrienti, ceea ce implica si o inhibare a dezvoltarii bacteriene. In laborator in schimb, in functie de cantitatea de skimat produsa zilnic pot dimentiona astfel bazinul incit sa obtin un raport optim cantitate de skimat/ volumul bazinului si astfel sa am conditii de crestere bacteriana SAU sa obtin micro si nanoalge, in functie de ce imi doresc.

Probabil ca ai auzit despre un mediu de cultura Guillard, mai ales legat de nannochloropsis sau de culturile de alte flagelate (tetraselmis, isocrysis) sau diatomee. Nu stiu cit ai inteles insa despre necesitatea acestui mediu de cultura. Principial plecarea in astfel de culturi se face de la NITRAT si Fosfat. Numai ca flagelatele nu pot face nimic cu nitratul, ele avind nevoie de amoniu pentru a se dezvolta. Ori acest mediu Guillard ofera o serie de compusi de Mo, Zn, Mn si Co, adica aditivi unei enzime necesare tranformarii inverse a nitratului/nitritului in amoniac. Daca insa pleci de la amoniac/uree, n-ai nevoie de Guiilard, numai ca ai contaminarea culturii cu bacterii de care trebuie sa scapi, in mod biologic.

Dar stii ce? n-ai decit sa crezi ca unei bacterii ii ia doi ani sa ajunga la pubertate si ca sint alaptate de mamicile lor

Salut si ms pentru ajutor.

angelfish sint frumosi, mi-ar place, dar mai mult imi plac nevertebratele, astfel ca nu prea intra in discutie, sau poate doar in laborator, in unul din bazinele de fraguri.

Zebrasoma imi plac, si ar fi interesant sa combin citeva specii, cum ai spus si tu, adica chiar mi-ar place din cele patru enumerate de tine alaturi de acanthurus sau paracanthurus.

Vulpinusul ar fi si acesta o idee iar heniochus imi place cel mai mult dintre toti, nu stiu insa cit de reef safe este mai ales cu nevertebratele. daca este cuminte, atunci fara discutie ca imi voi lua unul, sau daca este posibil o pereche (ma rog, citi se pot tine impreuna).

Ca idee mai mult mi-ar suride ideea de a renunta la o specie in favoarea mentinerii unei perechi, daca este posibil, adica chiar nu m-ar deranja sa cumpar o pereche matura sau un cird de juvenili si sa pastrez o pereche din ei. Bazine unde sa-i tin am destule.

In plus imi voi cumpara chiar cit de curind 1-2 wrasse din categoria celor cuminti si utili (sixline sau Cirrhilabrus filamentosus).

Mandarini da, cit se poate de multe perechhi si la fel si cu gobi, cit tine bazinul.

Acum chiar daca are 900 l sa nu te gindesti ca este foarte mare, in sensul ca are o amprenta mica, volumul fiind dat de inaltime.

Ascunzisuri vor avea atit de multe deoarece in bazinul de sus ma gindesc undeva la un volum 3-400 LITRI de piatra. In poze ai vazut cum arata piatra care o aduc din Germania, aste extrem de "filamentata" adica plina de gauri si caverne si prin comasare, coloane si platforme se vor forma zeci de cavitati.

Acum povestile astea cu piatra uscata care ii trebuie un an sa se umple de viata eu cred ca sint un MIT.

Desigur ca tinuta compact, una peste alta si cu circulatie mica ii ia poate un an sa se formateze. Daca insa o pui intr-un bazin mic cu pompe de valuri in toate directiile si adaugi SKIMAT, asa cum ma joc eu in laborator, cam in 3-5 saptamani o aduci de la alb la culoarea pietrii vii, in 5-6 saptamani incepe sa depuna coralina sub forma de rozete si eu cred ca o astfel de piatra este bacterian suficient de buna cit sa sustina activitatea de denitrificare. Adevarul este insa ca la un bazin de 100l am pompe de valuri de 20.000l. Dupa 3 saptamani i-am dat lumina si nu-mi apar alge verzi, decit coralina, ceea ce este un indiciu ca este formatata.

Si ica una