pai mai bine un admin sa stearga postarile care nu se refera la topic!

um02122 wrote:...

PS. sa inteleg ca daca am circulatie pe baza de pompa de aer la acvariul pe care il tin afara, apa va fi mai calda decat temperatura de afara din cauza ca barbotez aer cald din casa?

Este posibil ca acest efect sa fie modest datorita volumului mic de aer pompat: 120lph. Dar este simplu de masurat si vazut daca apar diferente. Desigur ca importanta este si diferenta de temperatura dintre acestea. Probabil ca pompa skimerului, care baga apa in skimer, incalzeste mai mult decit acest aer. La un skimer de tip baraj, nu ai o pompa care sa bage apa in skimer, aceasta intra gravitational, ori acest lucru inseamna economie la curent si scaderea temperaturii in acvariu, deoarece pompa care asigura functionarea skimerului, oricit de performanta ar fi, pe linga consumul continuu de curent, incalzeste apa acvariului destul de serios, ceea ce vara poate duce la necesitatea racirii, care si asta costa.

Daca se foloseste o pompa de aer care trage aerul dintr-o pivnita de exemplu, posibil ca sa aiba un usor efect de racire, dar neglijabil, dar oricum dispare efectul de incalzire si oricum temperatura aerului introdusa este constanta pe toata durata anului. Daca insa se foloseste un compresor, acesta stocheaza aer comprimat la o presiune mare, pe care o elibereaza treptat cu ajutorul unui reducator de presiune care sa asigure debitul constant de aer si functionarea intermitenta a compresorului, decomprimind aerul stocat la presiune, acesta poate ajunge la temperaturi negative. Desigur ca acest fenomen depinde de diferenta de presiune a aerului stocat fata de presiunea de lucru si de debit. Debite de citeva mii LPH sint destul de mari, adica prin destindere aerul poate ajunge la temperaturi mici, chiar negative. Daca se foloseste teava de PE de presiune, aerul ajunge rece in skimer, ori la debite mari efectul de racire nu mai este neglijabil.

Skimerele pe aer se pot folosi la orice sistem, mic sau mare, desigur configurate corespunzator. In magazinul de unde am luat piatra uscata aveau un singur skimer, pe aer dat de un compresor, cam de 2 m inaltime si 30 cm diametru, pentru toate bazinele. Cred ca aveau cam 20 t saramura.

Avantajul major al unui skimer care nu foloseste pompa de recirculare, consta tocmai in a scapa de aceasta din bazin, mai ales ca skimerele care injecteaza aerul consuma mult si implicit dau multa caldura bazinului.

Legat de randamentul skimerului lucrurile sint ceva mai complexe decit sint ele explicate pe forumuri. Oricum acest lucru este valabil pentru orice skimmer, nu numai pentru cele pe aer sau pe venturi. Randamentul lor catre 30-35% este atins in cazul unei skimari optime uscate, dar poate fi depasit, chiar cu multe procente in sus daca se trece pe o skimare uda. De regula insa nimeni nu discuta despre acest aspect deoarece este incetatenita ideea de a arunca skimatul, ceea ce obliga oarecum la o skimare uscata, pentru a nu dezechilibra salinitatea. Cu cit se modifica parametri skimarii, adica cu cit aceasta devina mai abundenta, uda, cu atit randamentul acesteia creste, dar asta iar nu inseamna ca ajunge la 100%, ci doar ca se poate sari bine de acest 35%, pe care il confera skimarea uscata a unui skimer performant. Skimarea uda insa obliga la metode de tratare a skimatului. Oricum acest aspect nu favorizeaza nici un tip de skimer, pentru ca si unul pe aer sau unul pe pompa de injectie poate fi reglat uscat sau foarte umed.

Singura problema pe care o vad eu cu skimarea pe aer consta in reglajul fin al acestora. Acest lucru nu este imposibil numai ca un nadelventil care sa permita la presiune o ajustare fina a debitului este scump, iar un robinet normal care se gaseste la orice magazin de acvaristica nu prea permite un reglaj foarte fin, daca vorbim de compresoare. Daca vorbim de pompe de aer, atunci ajunge si un robinet iar un astfel de skimer este extrem de ieftin. Adica un skimer pe aer poate fi foarte performant, dar atunci vorbim de randament mari si investitie pe masura: compresor, furtune de presiune, stocatoare etc., ceea ce face ca un astfel de skimer sa intre in categoria de lux, ca si investitie. Chiar si asa insa intretinerea este ieftina, deoarece energia de mobilizare a aerului conprimat este cu mult mai mica decit cea destinata apei, mai ales ca raportul aer/apa care trebuiesc mobilizate este undeva de 17/83. Adica indiferent de investitie (tipul compresorului sau pompei de aer), factura de curent este cu foarte mult mai mica, fara efectul de incalzire al apei.

Smecheria cu skimerele pe aer insa este alta! Desi poti sa folosesti robineti din aur, nu este neaparat nevoie. Adica aceste skimere chiar daca se regleaza mai greu cu un robinet de plastic, chiar daca o pompa de aer nu da un debit constant si aer rece ca un compresor, un astfel de skimmer este extrem de ieftin si functioneaza si asa cu un randament de peste 30%. De asemenea ar avea nevoie si de o inaltime maricica pentru a atinge un randament maxim, dar cine poate trai fara migrene ca skimerul lui nu are decit un randament de 30%, poate sa foloseasca si inaltimi mai mici de 70 cm Daca insa vrei sa mature cam tot ce exista pe piata, atunci investitiile initiale sint mari si skimerul trebuie sa aiba peste 70 cm.

Marele avantaj insa al unui skimer fara pompa de recirculare consta in alt aspect, probabil mai greu de sesizat sau de inteles. Un skimer cu pompa (indiferent de tipul pompei) trebuie sa aiba o pompa cu debit asemanator cu al recircularii, pentru a putea mentine acel randament de 35%. Degeaba ai un skimer bine gindit, care functioneaza cu o pompa de 5000l, cind recircularea ta este de 15000l. Adica un skimer cu o astfel de pompa greu iti da o flexibilitate de a te juca cu debitele de recirculare.

Daca de exemplu tu iti calculezi o recirculare de 3x la un bazin de 1000 de litri, care este suficienta pentru un habitat de caluti sa zicem, iti ajunge un skimer cu o pompa de 3000 de litri. Daca insa vrei sa schimbi si sa faci conditii unde iti trebuie o recirculare de 10x, atunci iti trebuiesc trei skimere de 3000l, pentru a te mentine in acest randament de 35%

Daca insa iti dimensionezi skimmerul la bazinul tau de o tona si folosesti forta gravitationala pentru a crea trecere prin skimer, pe linga faptul ca economisesti o pompa din acvariu, echivalenta recircularii, in camera skimerului debitul acestuia este egal cu debitul recircularii, adica indiferent cit de mult variezi recircularea, daca corpul skimerului este suficient de mare, isi pastreaza acelasi randament de 35% si la 3000lph si la 5000lph si la 10.000lph. Mai mult chiar daca miine vine unul care zice ca in urma calculelor facute pentru corali de adincime recircularea trebuie sa fie 20x, adica de 20.000lph, maresti recircularea fara sa mai umbli la skimer si vezi daca abereaza, ca multi de altfel pe forumuri, sau chiar are dreptate.

Ori acesta cred ca este principalul avantaj al unui astfel de skimer, de baraj sau gravitational. Mai mult tema de studiu se refera la conceperea unui skimer care sa nu mai foloseasca un spatiu in sump ci sa fie un overflowbox skimer, adica un skimer extrem de ingust si extrem de lung, strict de baraj si totusi sa functioneze. Si in plus trebuie sa fie obligatoriu paralelipipedic.

Dar toate la timpul lor. Cind va fi gata vom discuta si despre cum skimeaza sau cit costa in intretinere.

Shubi eu nu mai modific nimic!!!! Ori mi-o iau, ori incep sa dau...

viulian wrote:....

Ce am vazut la mine este ca pompa de 1.5L/h (36L/zi), daca merge nonstop - potentialul redox din reactor sta pe la 100mV.
Mi s-a intamplat cand am uitat sa infig pompa in controller si am lasat-o in priza normala, si ma intrebam de ce nu se cicleaza reactorul dupa o saptamana de mers - potentialul statea fix. .......Presupun ca la un volum urias de media, un debit (36L/zi) care la mine transforma reactorul in aerob ... acelasi debit este considerat mic pentru un reactor foarte mare.

...

Exact asta este ideea! Ca sa nu colmateze ai nevoie de un debit adecvat. Deci reactorul descris de tine la 36l/zi este aerob, dar nu colmateaza. Daca insa iesirea din reactorul tau o cuplezi la alte doua reactoare identice (recipiente cu suprafata identica), ai prin ele un debit de 1/2, fata de primul. Prin trei, debitul este de 1/3 si tot asa. Primul reactor, datorita debitului, nu colmateaza dar retine particulele in suspensie, si le prelucreaza, adica le descompune, aerob, consumind oxigenul din apa, urmatoarele insa pot functiona anaerob, cu risc mic de colmatare, in functie de reducerea debitului initial.

Variind debitul de trecere prin primul reactor si adaugind o sursa de carbon cu eliberare lenta (dar asta este un punct despre care il las pe shubi sa povesteasca) poti controla fie rata de denitrificare a reactorului, fie productia de bacterii pe care ti le poate furniza acest reactor.

Shubi wrote:....dupa care am tras un reverse engineering

aha... sa inteleg ca te jucai cu un skimer si ca daca golesti si intorci reactorul, ar putea chiar skima?

Si totusi poate sa nu cada varianta! Depinde de ce vrei sa faci. Adica poate eu chiar vreau sa reactioneze, adica sa scad pH-ul si sa am o reactie cu spartura de coral pentru a efectua un aport de minerale sistemului si a imbunatati conditiile de dezvoltare al bacteriilor

Bravo! Exact asta vreau sa fac. Numai ca daca dozez o sursa de carbon necontrolat in acvariu, asa cum face lumea de care vorbesti tu, gici ce se intimpla! Poti avea multe bacterii de o data care pot muri, asa cu te-ai prins deja, datorita oxigenului, inainte sa fie mincate! Deci trebuie, ca vrei sau nu, sa le skimezi! Ori daca nu vrei sa le skimezi asa cum face toata lumea, trebuie sa le produci controlat, adica sa le colonizezi in adincimea unui substrat, de unde sa le scoti treptat, noaptea mai multe si ziua mai putine, astfel ca nici o astfel de bacterie sa-ti moara, inainte sa fie mincata.

Ori asa cum bine ai observat, lucruri d-astea nu prea face toata lumea asa ca trebuie sa experimentez pentru a-mi ajusta sistemul.

Vom vedea! Iar eu chiar vreau sa fac experimente si sa simulez anumite incarcaturi biologice pentru a vedea cum se descurca sistemul, inainte de al popula cu corali.

Ok! Deci daca tu crezi ca aceste bacterii stau in piatra, in adincime, atunci de ce vrei sa le mai skimezi? Ori daca tu crezi ca pot fi skimate, atunci, printr-o minune, inseamna ca ajung in apa, adica acolo unde cineva le poate minca, pentru ca altfel n-ar putea fi skimate. Iar daca pot fi skimate, eu nu vreau sa le skimez, ci sa le produc in cantitati dezirabile pentru a nu trebui sa le skimez.

Ms pt. link-uri, dar eu nu caut sa scot spuma din sistem ci doar sa separ o apa cu continut ridicat de nutrienti pentru un habitat de ricordee de exemplu, de o apa cu un continut scazut de nutrienti pentru a simula un atol. Adica eu chiar vreau sa folosezc apa reziduala pentru alte habitate si nu sa o arunc.

Pai tocmai asta este ideea! De a nu da afara bacteriile din sistem, ci a le produce controlat si folosi ca sursa de hrana pentru nevertebratele sesile. Asa ca eu sper ca aceste bacterii sa nu moara pina vor fi papate.

Obtinerea unei suprafete mari de colonizare, permite o temporizare in cresterea acestor bacterii, astfel ca nu mai trebuiesc date afara. Cel putin asa este in teorie, iar practic chiar cred ca am gasit solutiile optime. Cind este piatra gata bag apa si bacteriile, pe care le produc singur. Apoi nitrat de amoniu, iar eu sper ca in citeva zile voi putea baga crevetii, probabil o saptamana. Adica citeva sute de creveti indigeni. Dupa care vedem ce iese. Daca valorile sint ok incep sa mut corali din cele trei bazine, care acum efectiv sint pline ochi cu corali.

Ms Koala!

Inca mai modelez la pietroie, dar m-am apucat de substrat. Am cam o tona de spartura de coral adusa din Singapore, pe care trebuie sa o spal si sa o ajez pe splenumuri. Cred ca folosirea acestor "filtre de substrat" in care voi injecta aciditate si sursa de carbon, ca si refolosirea skimatului sa-mi diferentieze habitatele si sa-mi permita cresterea diferitelor lanturi trofice.

In lucru am un skimer paralelipipedic, de baraj, care sper in doua trei saptamani sa-l testem cum functioneaza. Vor fi trei skimere, toate paralelipipedice, terminate in trunchi de piramida, cu volumul total de aproape 250l. Practic intregul compartiment al skimerului va fi skimerul. Testarea o va face un coleg cunoscut de pe acest forum si el va publica rezultatele. Conceptul skimerului insa imi apartine.

Acum modulele stau in apa dulce pentru a topi sarea din amestecul de ciment si spartura de coral, in speranta de a obtine o structura poroasa, pentru a putea fi ulterior colonizata.

Si o poza din timpul constructiei:

Pe linga partea de spate a acvariului, in zonele centrale si din fata, m-am gindit sa fac niste coloane:

Aceste structuri urmeaza sa stea citeva zile in apa pentru a se topi sarea si se obtine o structura poroasa. Acum caut sa realizez o serie de coloane, in care sa integrez niste plate-uri. Cind termin intrega stuctura revin cu poze. Pe masura ce definitivez treaba voi face poze si va voi spune cam care sint cele mai bune amestecuri si timpi cit trebuiesc tinute in apa dulce sa lase sarea respectiv in apa sarata.

Cind vor fi gata voi face un topic nou dedicat fake reef stone. Poate si unul despre modul in care am conceput caderea apei, desigur ca nu BA, ci o modalitate fara tevi, si poate un topic destinat filtrelor de substrat in acvaristica marina, de fapt aceste sisteme Dymico. De asemenea si un topic despre skimnerele paralelipipedice, de tip baraj si eficienta lor sau unul dedpre avantajele skimarii ude. Sa vedem intii ce va iesi, dar eu sint destul de increzator ca vor iesi o serie de lucruri noi!

Aceste module am de gind sa le completez cu o serie de structuri care sa creeze o serie de refugii de dezvoltare a microorganismelor din recif

Cam asa arata un modul de cca 40 x 40 x 20 cm. Structura de rezistenta este facuta din ciment portland amestecat 1 la 1 cu spartura fina de coral si 1la 2 cu sare grunjoasa, cu o armatura de fibra de sticla.

Structurile sint astfel concepute incit la partea de jos sa contina labirinte si tot felul de canale si canalicule, alaturi de o serie de "pesteri" mau mici sau mai mari. Aceste module vin pe partea de spate a acvariului, peste substrat fara sa se atinga de acesta, astfel incit intraga baza a acvariului va fi acoperita de substrat fara ca suprafata acestuia sa fie obturata de recif. Practic acesta va fi dispus peste substrat, fara sa-l atinga.

Placile orizontale vor fi astfel facute incit acest fake reef sa sustina intreaga structura dar la vedesre sa fie bucati de piatra uscata sau vie, practic acesta va fi doar pe spate si sub recif. Corali vor fi integrati in acedte structuri si lipiti in pozitia dorita.

Toate bazinele vor fi astfel concepute. Chiar si sumpul sau bazinele de alge vor avea astfel de structuri. In urma cu citeva saptamani am turnat o serie de placi in care am folosit nisip de diferite granulatii dar si raporturi diferite de sare grunjiasa. Cu cit mai multa cu atit mai poroasa iese structura realizata

Si cel de al doilea

Primul rastel cu cele doau bazine si sumpul adiacent

Daca nu va este cu suparare as prefera sa mentin acest topic in care inca mai descriu din experimente. Cind definitivez proiectul il voi prezenta detaliat in cadrul topicului de bazine mari, alaturi cu o prezentare a fiecarui habitat separat, deoarece vor fi citeva habitate sper eu interesante. Alaturi de atol, imi doresc unul de caluti si ace si unul de mare adincime. Poate reusesc sa trag niste sfori pentru a amenaja un habitat de foarte mare adincime....

Oricum voi descrie fiecare bazin in parte cu sistemul sau sistemele lor de filtrare alaturi de modalitatile de interconectarea a habitatelor, in acest topic sub forma a ce am de gind sa fac iar cind va fi gata, in cadrul topicului de bazine mari.

Zilele astea m-am ocupat cu amenajarea rocilor. Practic intregul recif in toate bazinele va fi turnat in module alcatuite din fake reef stone in care integrez piatra uscata. Voi pune niste poze.