Un update cu poze acvariului din Mures

Si as mai avea o intrebare. Intr-o postare cred ca Koala explica despre fundul bazinului facut din fisii lipide cu silicon. Este exagerat daca intre cele doua foi de 12 vin cu fisii de geam lipite cu silicon, precum caramizile?

Vin si cu citeva poze ale bazinelor care merg deja...

Si m-ar mai interasa daca din cei care se pricep ar putea face o recomandare in privinta pestilor pentru acvariu, in sensul ca din ce am citit din anumite familii este greu sa mai introduci ulterior alti membri.

Eu m-am gindit pentru bazinul de sus:

- o pereche de clowni (ocellaris), pe care o am deja si
nu stiu daca se mai pot adauga la un bazin de 900 l, daca da m-ar interesa si o pereche pe negru sau una de clarkii
- o pereche de cardinali (ii am deja)
- am un Zebrasoma flavescens si m-ar mai interesa si alti din familie, daca este posibil sa convietuiasca
- mai am o femela de synchiropus picturatus si as mai vrea, pe linga un mascul, din familia lor alte exemplare ce ar putea convietui fara stres, daca desigur se poate.
- m-am mai gindit la un cird de cromis si unul de antias (citeva exemplare), poate imi puteti da citeva idei
- dintre pestii mai mari m-ar interesa poate si unul sau mai multi Tang, numai ca la doctor nu vreau sa renunt, mai mult chiar as vrea sa incerc cu inca unul de aceeasi dimensiune si sa-i bag simultan in bazin cind va fi gata.

Acvariul vreau sa fie unul plin cu penati si o multime de nevertebrate, deci m-ar interesa numai pesti reef safe care sa n-aiba treba nici cu corali si nici cu penatii si daca sint dintre cei care se bat intre ei, ii pot tine in bazine separate pina dau drumul la bazinul mare pentru ai introduce simultan.

In bazinul de jos imi doresc caluti si ace, asa ca alaturi de nevertebrate, ca si pesti nu cred ca se mai preteaza altceva decit blennies, dar poate aveti voi ceva recomandari.

La acvariul de sus as avea alternativa la doua de 10 laminate, geam cristal, cu folie de 2 mm, adica grosime totala de 22 mm, cu geam de 19 float. Spatele si lateralul din dreapta care nu se vad as putea merge pe 19.

Exista diferente mari intre laminat din cristal 2x10 si un 19 float? Cum ar fi mai bine?

Iar pentru bazinul de jos nu gasest cristal clar de 12, maxim ar fi 10. Ce ar fi mai bine:
float de 12 (10 ma gindesc ca ar fi prea nesigur la un bazin de 65 cm inaltime, ca 80X70 celelalte laturi) sau o varianta de genul 2x6 (sau 8) laminat din cristal clar pentru cele doua geamuri care se vad?

OK, ms. Oricum si jos tot cu geamul de deasupra incastrat, ca si sus iar sus voi merge pe 12 x2 (daca nu cumva gasesc macar o bucata de 15)

Ms mult Dragos,

atunci nu-mi ramane decit sa-l montez pe loc. Voi merge sus pe laminat de 20 (2x10) cu intarituri iar bazinul din spate lipit de cel din fata fara perete propriu intre bazine, amindoua cu intarituri.

Fund 2x12 sau 3 x 10?

Jos 12 cu intarituri iar fundul 2x8.

@ Dragos

Da este vorba de geam laminat, 2 foi de 10 cu folie de 2 mm

Acvariile vor fi lipite separat, impreuna cu fundul in interior si apoi duse la Mures si lipite intre ele si pe al doilea fund.

Legat de geamul ala de 12 asa am zis si eu si am intrebat, insa opinia celor cu sticla a fost ca pe spate fiind lipit cu silicon o alta foaie de 10mm pe o lungime de 1 metru ar conferi rezistenta suficienta portiuni de 40 de cm restante din geam de 12.

Acvariile vor fi lipite in Cta si intre ele si de dublura fundului in locatie.

De aici a plecat intrebarea cu geamul de 12, care foarte probabil liber n-ar rezista, dar tinind cont ca in spate este dublat de un geam de 10 lipit pe o portiune de 1 metru plus latura perpendiculara a bazinului din spate, explicatia a fost ca aceasta portiune n-ar avea cum sa flambeze.

Inteleg de la voi ca mult mai bine ar fi sa fac tot acvariul din laminat 10x2x10, decit sa folosesc sticla de grosimi diferite pentru el, adica sa fac si lateralele de 75 de cm din 10x2x10 si nu din doua foi de 8.

Iar pe spate sa fac tot spatele din doua foi de 10 iar acvariul din spate sa-l fac fara geam catre cel din fata si sa-l lipesc de spatele acvariului din fata?

Salut si merci pentru raspunsul promp.

Am calculat si eu dupa link-ul dat de tine si la aceasi concluzie am ajuns.

Cel care il lipeste insa zice insa ceva diferit, in sensul ca daca l-as face asa ar fi extrem de greu de transportat si a propus:

1. sus, bazinele de 85 de cm

- pe latura de 1,4 m fata: doua ultra clar de 10 cu folie intre
- latura stinga 2x ultraclar de 8 iar pe dreapta care nu este la vedere 2x normal de 8, geamul laminat
- in spate geam de 12 normal

in spate cel de al doilea acvariu sa fie din geam de 12 partea din spate iar restul laturilor de 10, latura din fata lipita de acvariul din fata.

Astfel acvariul ar avea pe spate o portiune de 40 cm NUMAI din geam de 12 urmata de o restul de 12 plus 10 cu silicon intre.

Pentru acvariul din spate ar mai fi si varianta de geam de 10, deoarece fiind la spate, adica nu la vedere, se poate intari in mai multe locuri, in sensul intariturilor care se pun sus, numai puse sus, in treimea de jos si cea de sus.

Pentru sistemul de jos o gindire asemanatoare

Si cel de sus

Poza cu bazinul de jos

Am ajuns la alegerea sticlei pentru acvariu si solutia propusa din considerente de greutate este sa folosesc sticla de diferite grosime in functie de marimea laturilor, tinind cont si de acvariile din spate.

Initial m-am gindit sa nu folosesc intaritori sus, dar din calcule saream de geam de 20 mm, asa ca acvariile vor fi cu intaritori.

Pe unde as fi safe cu grosimile geamurilor? si este posibil sa fac laturile mai mici ceva mai subtiri ca cele lungi?

Mai scriu dimensiunile o data si revin si cu o schita:

sus inaltimea 850 mm
acvariu 1: L 1435 X l 740
acvariu 2: L 890 X l 255

cele doua acvarii vor fi lipite pe o latura de 890, latura de 80 cm inaltime.

jos inaltimea de 650 mm

refugiu : L 800 X l 710
sump: in forma de L, ca in poza pe care o voi atasa, lipit de refugiu. Geamul cu grila la 600 mm

Multumesc pentru orice detaliu

Corect Dragos, cum reusesc sa dau in lucru cutia ii voi da si drumul. Eu lucrez 3-4 zile in Mures, 3-4 zile in Cta si in programul asta mai zbor si 2-3 zile in Germania sa-mi vad fetita nou-nascuta si sotia, astfel ca timpul dedicat acvariului este extrem de limitat.

um. Este interesant cum ai construit circuitele si pe o idee asemanatoare vreau si eu sa merg. M-am tot gindit cum sa impart spatiul si sub acvariu as fi putut avea loc de refugii, dar ideea de a face la vedere un al doilea bazin, gen refugiu unde sa mai cresca caluti si ace si ceva macroalge mi s-a parut mai interesanta.

Cum insa spatiul de prezentare este limitat iar ca sa poti simula mai bine conditiile necesare fiecarui ecosistem ai nevoie de mai multe refugii, iar ideea ATS-ului, explicata de Dragos ma incinta, m-am gindit ca cel mai bine este sa separ sistemele, in sensul celor doua acvarii de prezentare cu un sump care sa functioneze astfel incit sistemul sa fie stabil. Din sump in pauzele de masa pot vehicula o anumita cantitate de apa (citeva sute de litri) chiar si de doua ori pe zi, catre o alta camera unde pot amenaja mai multe refugii: unul de tipul ATS-ului, sub forma unui circuit lung (un bazin compartimentat cu pereti transversali iluminati cald de sus), altele in care sa pot avea DSB sau piatra vie, macroalge, xenia si alte astfel de circuite de filtrare biologica care sa reconditioneza apa din acvariul principal.

Chiar acum functioneaza un astfel de sistem la mine, in sensul ca n-am timp si nici veleitati de a bricola ATS-uri, dar luminind cald peretele din spate (50cmX90cm) si intariturile acvariului care stau in apa am obtinut un covor de alge verzi, ca o mocheta. Problema actuala insa este faptul ca nu detin controlul asupra relocarii unor nutrienti. Sistemul functioneaza bine atunci cind dau mai multa mincare fixind rapid fosfatul, care este eliberat treptat de melci si arici, numai ca nu cum vreau eu ci cum vor ei. Daca insa separ bazinele in sensul unui bazin cu multi pereti intre care circula apa, pot fixa biologic cantitati mari de fosfat si nitrat in alge, rapid si eficient, pe care sa-i eliberez treptat prin fitofagi, iar la capatul celalalt al sistemului pot regla parametri, in sensul echilibrarii raportului, fie biologic (fara fitofagi: de ex macroalge) fie chimic (rowapfos sau fixarea nitratului).

Legarea celor doua sisteme nu prea am cum s-o fac continuu, dar cind dau de mincare oricum opresc recircularea, astfel ca am flow zero in sump. Aceasta perioada de cca 30 de minute de 2-3 ori pe zi o pot folosi pentru a schimba apa din sump cu cea din refugiile?bazinele situate la distanta (pe care le numesc laborator). Cu doua pompe comandate fiecare de catre un debitmetru pot cit de cit sa vehiculez o cantitate asemanatoare de apa intre cele doua sisteme. Asta ar echivala cu un schimb de apa de cca 10-15% (2-300 l) de doua ori pe zi, apa pe care in laborator, in functie de parametri acvariului principal, pot sa o aduc la zero nitrat fosfat sau, daca acvariul este suficient de stabil cit sa nu produca prea mult nutrienti, sa las urme de nitrati si fosfati in ea.

Ori intr-o camera de tipul unei boxe, cum in clinica am inaltime mare (cam 3,40m) pot monta citeva tone bune de apa fiecare cu ecosistemul sau, sau mai bine zis impartit in 2-3 circuite care sa asigure filtrarea pe de-o parte a nutrientilor din acvariu si pe de alta parte descompunerea macromoleculelor in nutrienti si oligoelemente. In plus un astfel de sistem ar mai avea avantajul obtinerii unor cantitati substantiale de fito si zooplancton ce poate asigura un aport de hrana al sistemului.

kirucd wrote:Amandoi omiteti un lucru important: nu poti sa bagi in apa mult mai mult aer, de la un nivel in
sus orice litru de aer in plus iti scade eficienta skimmarii, pentru ca bulele de aer se vor uni si nu
vor mai fi bule fine. ...

Dragos, inca din primele tale postari ai explicat ca doar un fractie de citeva procente (parca 15%) poate fi ocupata de aer ca altfel se unesc bulele. Ceea ce omiti insa tu este faptul ca 15% din 3l sint diferiti de 15% din 30l. Ori un astfel de skimer cu un volum mare, permite si un DEBIT FOARTE mare de aer, corespunzator celor 15% permise. Iarasi ceea ce omiti tu, si chiar nu vrei sa intelegi diferenta dintre gindirea abstracta si cea practica, este faptul ca acest raport determinat prin calcule matematice de catre matematicieni care au lucrat la NASA, de 15% este valabil pentru un caz PARTICULAR, adica al skimari cu bule submilimetrice (parca 0,1-0,2 mm) produse de aer, adica un gaz predominent format din N2.

Desigur ca daca voi folosi aer si piatra din tei, adica acelasi gaz si aceeasi bula de 0,1-0,2 mm atunci va trebui sa ma folosesc de portanta unui volum de cca 15% din volumul skimerului pentru a ridica coloana de spuma peste presiunea hidrostatica, adica in varianta unu: peste nivelul apei din sump iar in varianta doi, peste nivelul iesirii din sump. Daca insa schimb molaritatea gazului, n-ar fi exclus sa traiesti o surpriza mare, deoarece intr-un fel skimeaza vaporul de apa (de exemplu cind fierbe supa), altfel N2 si altfel O2 sau un alt gaz inert.

Si asta nu este tot! Cum foarte laborios ai explicat ca exista o DIFERENTA mare intre piatra cu bule mari si cele de tei, in sensul ca bula mica skimeaza mai bine, ce te face sa crezi ca daca mergi mai departe de la bula submilimetrica catre bula micronica sau submicronica nu vei avea un randament crescut al skimari coroborat cu o modificare a volumului de agregare, in sensul cresterii procentului de aer in coloana in care bulele stau segregate?

DECI Dragos,

in apa poti sa bagi mult mai mult aer chiar decit iti poti imagina tu, fara a agrega, daca respecti un anumit procent specific gazului si marimii bulei, in conditiile in care cresti volumul de apa al skimerului.

Dar ma bucur ca si tu imi dai dreptate ca toate aceste discutii teoretice nu prea isi au sensul, cel mai bine este sa vedem cum functioneaza un astfel de skimer.

um02122 wrote:...Doar ca orice skimmer cu pompa pe care doresti sa-l modifici are un capac la baza. ...

De aceea am dat exemplul cu NAC 9, care la fel ca si 7 sau cele mai mici sint conice si la baza conului au un capac patrat prins in suruburi de plastic unde sta pompa. Jos conul are un diametru destul de mare, cam catre 30 cm. Simpla desurubare a acestor suruburi elimina partea care tine pompa si lasa un con in virful careia este cupa, prins pe o margine aproximativ patrata ce poate fi usor atasata paralelipipedului nostru. Singura problema ar fi ca la trecerea de la patrat la rotund ramin cele patru colturi triunghiulare care pot modifica dinamica skimerului.

IMPORTANT este intii sa-l vad ca merge, iar daca merge se poate procura plexi sau PVC sub forma cilindrica egala ca diametru cu diametrul mare al conului skimerului cu o flansa in partea de sus la care se poate atasa skimerul. Etanseizarea compartimentului indiferent de forma skimerului este simpla, pe diagonala transversala se umple spatiul dintre skimer si sticla sumpului cu un perete, astfel ca toata apa care intra in amonte de skimer este obligata sa intre in corpul skimerului si sa iasa din el prin oriviciul din aval.

Legat de curatat, ce sa zic? Cita vreme functioneaza nu vad de ce as inlatura toti acesti filter feeders care ocupa si ei o nisa impreuna cu namolul de pe pereti. Daca da semne sa-i scada randamentul il curat ca nu-i greu, sau daca se altereaza parametri apei. Eu insa il vad ca un mediu cu un PPO2 crescut, ceea ce practic aduce o serie de avantaje in ceea ce priveste dezvoltarea bacteriilor. Adica sincer din milul acela nu stiu cit de multa mizerie si cite bacterii sint.

Principial trebuie sa te gindesti ca fiecare bacterie pe care o scoti din sistem, prin skimare, prin inlaturarea mizeriei, a detritusului, o scoti impreuna cu intregul ei aparat enzimatic, care este impresionant, aparat pe care oricit ai incerca sa-l aditioneti ma indoiesc ca cineva ar putea sa o faca corect in timp. Ori cam asta este principala problema de mentinere viabil a ecosistemului in timp, balanta dintre diferitele lanturi trofice, incepind de la aparatele lor enzimatice. In primul rind trebuie sa ne gindim ca desi skimarea aduce un beneficiu urias in sensul eliminarii rapide a fosfatului si nitratului din macromolecule, are un efect catastrofal asupra sistemului expoliindul de oligoelemente. Skimarea nu poate scoate amoniac, uree sau fosfat, ci macromolecule, in speta lipoproteine, resturi celulare, enzime, adica tocmai compusii organici ai metalelor rare de care avem nevoie in ecosistem. Adica inlocuim o catastrofa iminenta: acumularea rapida de fosfat si nitrat in sistem cu o CATASTROFA lenta: dezechilibrarea raportului oligoelementelor, care in timp poate duce la extinctia unor grupuri bacteriene sau la inhibarea producerii unor elemente imunitare importante pentru coabitanti sistemului. Probabil ca asta este ceea ce catalizeaza aparitia necrozei tisulare rapide si a altor afectari tisulare grave. In astefl de ecosisteme nu ne referim la organisme complexe ce au posibilitati metabolice de stocare proprii, ci la microorganisme simplu constituite, simbiotice, in care nu avem diferentiere complexa pe aparate sau daca o avem aceasta este una simpla. De aici si greutatea de a tine in timp SPS-i: sint cei mai simpli si mai putin diferentiati dintre corali, adica cei mai apropiati evolutiv algelor, in fond doar niste bacterii ceva mai complexe!

um02122

Stai sa ne intelegem! Eu am gindit aceasta solutie plecind de la forma unui skimer clasic. Sa zicem ca avem in sump o camera destinata skimerului de 30x30 cm, si in cazul sumpului meu, inalta de 50 cm, deci un paralelipiped. Ma gindesc sa compartimentez astfel incit apa sa intre in aceasta camera printr-o fereastra mica de 5x5 cm intr-un colt situat jos.

Intentia mea este de a modifica un skimer cilindric sau mai bine unul conic, de ai scoate pompa si de al plasa peste o constructie paralelipipedica care sa constituie baza acestui skimer. In plus pot delimita astfel spatiul, de exemplu lipind doi pereti pe corpul skimerului astfel incit apa sa nu poata treaca prin camera skimerului decit pe la partea interna a acestei constructii paralelipipedice. De exemplu un skimer BM 9 are un con la baza cam pina in 30x30 cm. El are cam 60 cm inaltime. Practic eu trebuie sa fac un paralelipiped de 30x30, de fapt exact cit diametrul skimerului, paralelipiped care sa aiba catre intrarea in camera skimerului o fanta tot de 5x5 cm care sa se suprapuna peste taietura din peretele de sticla. In plus mai trebuie pe latime sa fac doi pereti (trapez) care sa nu permita apei sa treaca mai departe decit prin skimer, intre skimerul conic si peretele de sticla al sumpului.

Asta este o ideea de bricolaj de a pleca de la ce am deja, fara a mai bricola un skimer cap coada. Desigur ca si acest lucru este posibil, direct de a fac din teava de acril un cilindru cu acest paralelipiped ca baza si sus cupa de colectare.

Paralelipipedul din baza vreau sa-l dotez cu pereti semicirculari pentru a domoli curentul de apa ce trece pe aici, deasupra o grila gaurita si un difuzor sub forma de disc din sinter cu un diametru de 20 cm.

Practic difuzorul sta usor de-asupra grilei gaurite in interiorul unui skimer clasic cu cupa, astfel ca primul MINUS pe care il descri nu are cum sa apara, bulele fiind doar in interiorul skimerului.

Al doilea minus eu nu-l vad, deoarece nu vad de ce as curata corpul skimerului, decit daca se infunda! Pe suprafata lui fiind un mediu puternic aerob se dezvolta o multime de microorganisme mai degraba folositoare decit inutile.

ASTA ar fi varianta la care m-am gindit deoarece la Mures n-am cum sa intep returul in skimer si am mai multe skimere clasice, pe care nu le-as folosi, dar cred ca se pot modifica corpul lor, fara sa mai trebuiasca sa folosesc pompa. POMPA skimerului este ceea care ma irita cel mai mult, pentru ca asta reprezinta cea mai mare sursa de caldura in acvariu si cu cit este mai performanta cu atit ai nevoie de un ciler mai performant, adica o competitie ABSURDA a dotarii dint-una in alta.

La Cta situatia este mai simpla deoarece returul cade direct in sump, astfel ca este EXTREM de simplu ca acest retur sa-l etanseizez la baza unei tevi de acril sau PVC de 150 cm inaltime si 25-30 cm diametru, pe fund sa fac o zona de calmare de citiva cm si apoi piatra (difuzorul sinter), iar iesirea din skimer sa o iau de jos dar sa o urc. Teoretic pot sa o urc pina sub nivelul bazinul principal, adica undeva la cca 140 cm. Pe acest cilindru adaptez o cupa de la un skimer si gata este jucaria. In functie de cit pot ridica cu ajutorul aerului coloana de spuma si apa in interiorul cilindrului, pot varia cupa si respectiv gitul ei de prindere intre 20 sau poate catre 30-50 cm. NU STIU, dar sint convins ca intr-un skimer conic cu ajutorul difuzoarelor sinter pot ridica lejer spuma 25-30 cm, peste nivelul hidrostatic. Este insa posibil ca acest nivel de ridicare in skimer sa fie si MULT mai inalt, mai ales daca se foloseste aer comprimat cu presiuni mari sau direct O2. In privinta asta nu-mi fac probleme deoarece avem si aer si O2 stocat la 300 bari si cu ajutorul reducatoarelor de presiune pot obtine constant orice presiune intre 15 bari si 300 bari. Daca sistemul nu necesita presiuni mai mari de 15 bari, fiecare centru are doua compresoare de cca 2 m3 (2000 l pe minut la 15 bari) aer purificat.

Daca tot ma apuc sa caut astfel de solutii, atunci ma gindesc ca cea mai buna solutie este sa pleci de la ce ai deja si sa nu mai trebuiasca sa faci un skimer cu totul nou. Astfel daca se va dovedi functional si avantajos, oricine doreste isi poate modifica skimerul propriu pe unul cu piatra, scotind doar pompa (sau injectorul Beckett) si atasa pietra si respectiv baza paralelipipedica de colectare si linistire a apei. Desigur ca la nivel de hobiist factorul limitativ este compresorul, dar cu siguranta ca si cu un compresor ce scoate dor citiva bari sa poate ridica o coloana de spuma de 20-30 cm, adica o solutie accesibila in sensul ca si acesta consuma curent si face zgomot, dar nu incalzeste apa.

um02122 wrote:Merci de raspuns.
Eu am dat £7 pe 4 pietre Sander No2 pe eBay.
Skimmerul se poate regla in doua feluri: alterand inaltimea la care e plasat in apa sau alterand debitul de apa din pompa.
Apa intra si iese prin partea de jos a tubului, care are un grilaj circular si un conector in mijloc pentru airline.
Piatra initiala era probabil No1, deci poti modula si din marimea pietrei. Am schimbat-o de curiozitate, nu era putreda. Am constatat ca produce bule mai fine insa decat cele clasice albastre. Piatra initiala a stat probabil vreo doua luni.

Legat de acvariul din clinica, ma intrebam ce faci daca se sparge. Eu as aplica principiul KISS pentru acest acvariu.

Pietre din tei exista de diferite marime si preturi, pentru diferite capacitati. Pentru un skimer mare piatra cam la 8 euro duce in De ( ca cel din poza pusa de mine). Cei de la magazin mi-au spus ca ei schimba piatra la trei luni, desi rezista ceva mai mult, dar daca putrezeste nu mai functioneaza cum trebuie. Asa ca acest interval de trei luni este mai mult o masura de siguranta decit timpul efectiv de deteriorare al pietrei.

In partea de jos, sub skimerul trebuie conceput cu o zona unde apa se linisteste, in sensul unei curgeri laminare si deasupra acestei zone se pune piatra. Noi avem in habitatele hiperbare astfel de difuzoare sinter, numai ca sint de bronz. Insa exista si sinteruri dintr-o sticla speciala, care au porozitatea submicronica, adica cu mult sub piatra de tei, deci produc bule cu foarte mult mai mici, singura problema cu sinterul este ca au o rezistenta mare la trecerea aerului si se folosesc la presiuni mari. Reglajul este simplu, pe nadelventil, numai ca daca la presiuni mari scot apa din skimer cu totul.

La problema cu spartul m-am tot gindit si eu, mai ales ca acvariul sta in zona unde intram cu targile. Daca ar fi fost in Germania nu as fi avut de ce sa-mi fac probleme, pentru ca sanitarii nostri chiar numai asta stiu sa faca si nu cred ca ar reusi vre-unul performanta sa se aproprie de acvariu, oricit de repede ar trebui sa bage targa in barocamera, pe cind aici sanitarii chiar reusesc sa loveasca si zonele imposibil de lovit.

Voi folosi pe zonele expuse geam gros, mai gros decit trebuie si laminat. Poate asa va rezista. Daca crapa vom avea de lucru mult.

Oricum trebuie sa-l fac cit mai simplu cu putinta pentru ca eu nu am timp sa ma ocup de el iar personalul din clinica si asa face destul in sensul de a da de mincare. Eu sint des plecat, asa ca singurul lucru pe caere ma pot baza este unul mecanic de genul butonul x la ora z. De aceea caut solutii pentru a fi cit mai stabil si inclin spre solutia biologica, adica un al doilea sistem de bazine unde are loc o filtrare biologica.

Adica mai multe bazine interconectate in 2 sau trei sisteme, unul care sa trateze skimatul, celalalt detritusul si apa de schimb. Astfel maresc capacitatea ( volumul) sistemului si mut problemele din bazinul principal in bazine unde nu sint corali sau pesti si astfel evit problemele cu H2S sau altele de genul acolo unde sint coralii. Ori pentru un astfel de sistem pot lua o camera din Clinica unde pot monta multe bazine in circuite separate, dar legate prin tavanul fals cu sumpul recifului.

De exemplu un bazin de 1 m pe 1m 9 pereti se poate transforma intr-un coridor de 10 m lungime unde sa curga apa si cu ajutorul algelor sa scot din N P si S ce nu pot scoate bacteriile.

Acum in " laborator" am astfel de bazine separate in care cresc bacterii si alge. Zilele astea vreau sa fac microscopii sa vad ce bacterii cresc, dar am un bazin de 200 l care are deja consistenta continutului din fiolelel de prodibio, numai ca e plin de amoniac. Dar e plin de bacterii intr-o forma lichida. Cum este vorba de un fost sump cu refugiu am in el zone cu circulatie mica si zone cu circulatie mare. Am bagat in el bucati de roca uscata alba si in mai putin de o saptamana a capatat o culoare maroniu inchisa. Matrixul l-am pus in zonele aerobe iar denitratul in cele fara circulatie. Acum voi lua probe din fiecare si le pun pe Dark Field sa vad in functie de rata de inmultire cu ce bacterii am de a face. Apoi culturi si apoi antibiograme pentru a putea selectiona din supa asta ce bacterii imi trebuie, adica pentru a purifica culturile.

Ori acelasi lucru pot face intr-o alta camera: un sistem cu bazine care prelucreaza ce scoate skimerul, fie bacterii , fie nanochloropsis sau alte microalge. Un alt sistem in care aduc apa din sump in pauzele zilnice de masa si o inlocuiesc cu apa filtrata in acest ATS supradimensionat. Ideea este de a fixa P si N fara insa a mai scoate trace-urile.

Koala si Dragos, ati inteles exact ce vreau sa fac.

Desigur ca sint doua aspecte importante aici. Unul este legat de ce pot eu sa fac si celalalt, daca se poate realiza si cu mijloace normale.

Bazinul din Mures avind acel bazin de jos pentru caluti nu prea am cum tehnic sa captez debitul pentru al duce la ce inaltime vreau eu.

Teoretic si practic este relativ simplu de a realiza un skimer de retur, in conditiile in care efectiv tevile de retur intra in skimer undeva pe jos si ies printr-o teava la o inaltime sa zicem de 70 cm. Chiar daca debitul de apa fluctueaz presiunea hidrostatica esta aceeasi fiind data de inaltimea la care se pune iesirea din skimer.

Reglind debitul de aer se modifica parametrii skimarii, ori aceasta reglare poate fi facuta foarte fin cu dispozitive pe care le folosim atit in terapia intensiva cit si in scafandrerie.

Chiar zilele astea am pus un robinet pe admisia aerului unui skimer normal putind varia astfel de la o skimare uskata la una umeda, abundenta, fara a umbla la pompa de apa.

Solutia aceasta constructiva este si simpla si chiar functioneaza.

Eu insa nu am cum sa mai captez debitul de reflux din bazinul de caluti care se scurge prin piaptan in sump, astfel ca daca vreau sa merg pe o astfel de solutie atunci trebuie sa blochez circuitul apei cu o carcasa care de fapt sa fie skimerul.

Este posibil sa nu functioneze, sau totusi dar in conditii speciale greu realizat de un hobiist. Cealalta varianta insa cu returul i tepat in cutia skimerului functioneaza sigur, chiar daca nu este usor de reglat.

La Mures insa am un avantaj! Reglajul acestui skimer inseamna pentru mine altceva decit pentru Dragos. Probabil ca va fi greu sa-l faci sa skimeze uscat, dar sint convins ca este simplu sa skimeze umed, catre laborator unde acest skimat este prelucrat biologic.

Vom vedea.

Salut!

In ultima vreme n-am prea avut timp de acvaristica si nici de scris pe forumuri, dar cum acum sint in Germania sa-mi vad sotia si fetita imi fac timp sa scriu cite ceva, acum tie si sprer ca pe seara sa-i elaborez si un raspuns documentat pentru Dragos.

1. chiar sint incepator in ale acvaristicii marine, primul meu acvariu marin l-am achizitionat in dec 2013 la Cta, urmat imediat de cel din Mures. In decembrie imi ramasese citiva tipari in viata, pe care ii foloseam ca momeala la somn in Delta si m-am gindit sa caut un acvariu in care sa-i tin peste iarna. Am gasit unul, marin pe cale de desfintare, si cum m-a incintat mai mult ideea cu unul marin, l-am lasat asa cum era. Dupa care a inceput odiseea in sensul ca cei care se ocupau de acvarii marine in Cta si care s-au oferit sa ma ajute la startare avea idei total diferite fata de ce am putut citi sau afla despre acest subiect prin Germania. Asa ca am inceput sa experimentez sa vad care ar fi solutia optima.

Chiar daca intre timp stiu destule despre acvaristica marina, tot un incepator sint, macar prin prisma faptului ca experienta practica se limiteaza la cel mult jumatate de an.

2. Ideea nu este proasta de loc! In primul rind "recipientul" nu este unul deschis, ci va fi inchis, in sensul ca acest turn va fi imbracat in plexi sau sticla sablata si va beneficia de o circulatie proprie de aer cu o pompa de aer (ceva la 150 m2 pe ora) care va scoate aerul afara.

Clinica este una de terapie intensiva hiperbara iar acvariul va sta in circuitul de septici unde ne ocupam in special de polirezistenti si anaerobi. Ori acolo avem circuitele de sterilizare pe UV si ozon si lucram cu presiune pozitiva. In Germania am condus un Institut de referinta in materie si am fost si seful Clinici de terapie Intensiva Hiperbara din Zweibrücken, clinica externa a spitalului Militar din Rammstein anterior si in perioada GW II. Si in Germania si in Romania m-am ocupat si ma ocup in special de septicemii cu polirezistenti, clostridii, antrax, tetanos, infectii cerebrale grave, fasceite, arsi si emergency virus. Asta in acut si ma bazez pe un laborator specializat facut de cei de la Euroimun in Romania pentru asa ceva, care lucreaza si ei 24/24 ca si mine si au capacitatea sa testeze cam tot ce misca in decurs de citeva ore. In cronic lucrez cu osteomielite, micobacterii MDR si desigur zoonoze: leishmanii si borrelii, cu tot ce inseamna coinfectiile virale sau bacteriene. Pacientii ii am si din Romania, dar in special de afara, din misiunile ONU si NATO din Africa sau Orientul Mijlociu si astfel avem in clinica cam tot ce-ti poate trece prin minte in materie. De asemenea dispunem si de un spatiu de depoziatare pentru culturi, unde avem cam fiecare MRSA si acinetobacter al fiecarui spital romanesc. Si cum noi in septicemie stam cam pe la 100% sansa de supravietuire, adica inca n-am pierdut nici un pacient, asa ca trebuie sa-mi cunosc bine orataniile si sa nu mai pierd timpul cu antibiogramele. Este de ajuns sa stiu din ce spital vine, pina imi cresc culturile.

Acvariu va sta chiar la intrarea in barocamera destinata septicilor. Fiecare incapere si salon din clinica dispune de propria instalatie de sterilizare pe UV si ozon, asa ca nu vad o problema legata de contaminare, de la pacienti catre acvariu sau invers.

Desigur ca aceste cunostinte ma ajuta si in acvaristica, dar nu face din mine un acvarist experimentat, poate doar unul incomod. Eu n-am cautat sa intru in polemica cu Dragos ci pur si simplu asa a fost sa fie, dar oricum este bine documentat chiar daca despre fenomenele biologice in sine n-are fundamentele stiintifice necesare pentru asi explica o serie de relatii sau a intelege aceste fenomene in detaliu. Nici nu stiam de el si departe de mine gindul al momi intr-o discutie. Acum chiar daca sint incepator si nu dispun de experienta practica nu inseaman ca multe din lucrurile aplicate in acvaristica nu le stiu sau nu le inteleg. Ori de aici s-a iscat polemica. Lui Dragos insa ii voi raspunde, cu mare placere in detaliu azi sau zilele astea.

Stiu skimerul tau din postarile tale si-l gasesc extrem de interesant. De altfel este o constructie simpla, eficienta si ieftina, adica accesibila oricui. Mai ales ca un astfel de skimer poate asigura usor tranzitia de la acvaristica de apa dulce la cea sarata. Este descris ca fiind unul performant si simpla idea de a renunta la o pompa, cea a skimerului, ma incinta deosebit, deoarece asta este una din cele mai puternice, adica o pompa care produce caldura si obliga la un chiler.

De aceea ideea mi se pare deosebita de a experimenta si realiza un skimer "de recirculare". Nu de ai da peste nas lui Dragos. Daca reuseste, si sint convins ca va reusi, aduce doua elemente inovatoare deosebite. In zilele trecute m-am jucat cu un skimer Aquamedic cu un robinet pe admisia aerului, lasind pompa de apa constanta si variind parametrii skimarii din debitul de aer, lucru care asigura atit inaltimi diferite de skimare cit si parametri diferiti de skimare. Urmatorul punct pe care vreau sa-l abordez il constituie piatra. Tu folosesti lemnul de tei, numai ca din ce am inteles eu ar trebui schimbate la citeva luni ca putrezeste in timp. Un set pentru un skimer mare costa 8 Euro si asta ar insemna un pret de intretinere cam de 24 de euro pe an, ceea ce nu-l face deloc fezabil in timp, chiar daca un astfel de skimer se poate bricola pe nimic. Acum caut sa vad daca nu se pot folosi sinteruri din borosilicati iar daca merge, atunci practic un astfel de skimer pe linga faptul ca poate fi bricolat de oricine ar duce la RACIREA cu 1-2 grade si nu incalzirea apei cu 2-3 grade cum o fac cele pe venturi.

Vom vedea!
Tu cit de des schimbi piatra? Deprecierea debitului de aer este liniara sau la un anumit moment incepe sa nu mai functioneze?

Pai n-ai de unde stii daca merge fara sa-l folosesti! Am cautat o sursa simpla de hrana pentru anaerobi si cum nu aveam la acel moment reactoare si nici timp sa-mi bricolez, am gasit aceasta solutie ca fiind simpla si mai ieftina decit un reactor.

Punga este pusa in calea curentului, dar este libera in sump. Nu este rupta dar nu este folosita intr-o canistra. Probabil de aceea iese acea pasta din el.

Pare a functiona bine deoarece bacteriile se dezvolta bine iar coralii duri au o rata destul de mare de crestere. Zoasii in schimb nu-mi traiesc in acvariu. In general am probleme cu rata de crestere pe coralii moi, care este mai mult decit modesta, insa zoasi chiar mor. Restul moilor nici nu mor si nici nu cresc. Xenia de exemplu in 5-6 luni de cind am acvariu nu cred ca a crscut cu 20%, in schimb montiporele s-au dublat si le am cam de 2 luni. Cel mai bine imi cresc acanii.

In sump am citeva medii de filtrare, adica un reactor de vre-o 2 l de matrix, un Aqua Medic. Pompa trage din dreptul pungi JBL iar iesirile acestuia (3) merg astfel: debitul principal catre skimer, iar doua iesiri subtiri cu debit foarte mic se scurg in doi cilindri de PVC plini cu denitrat. Tot in sump mai am si o punga cu carbune activ.

Acvariul are intaritori pe partea de sus (asa l-am cumparat), dar l-am suprainaltat cu 6 cm, astfel ca aceste intaritori sint sub nivelul apei cam 1-2 cm si le luminez cu leduri de la Ikea. Asta este o varianta de ATS, care atrage melcii si arici si ma scapa de fosfat, fara sa trebuiasca sa curat algele. Intaritorile au 4 cm latime si o lungime totala de cca 2,5 m

Skimarea este una semiumeda, dar dupa mese skimez umed si folosesc skimatul in alt bazin unde il tratez biologic.

In bazinele din laborator am un arici mare (ca 25 cm) care il tin pe chetomorfa (saracu de el, dar n-am alte alge), si nu prea fac fata cu productia de alge sa-l hranesc corespunzator, desi hranesc pestii si coralii des si mult, cei doi turbo, trei arici de mediterana din bazinul principal si asta mare din laborator rad tot ce creste.

Daca reusesc sa-mi fac timp voi face un rind de teste sa vad cum stau, dar observind echilibrul dintre diferitele specii din acvariu si rata de crestere a algelor, cred ca stau bine.

Eu il am in sump de citeva luni bune. Este pus pe fund si ca sa aiba un oarecare flux pompa care imi baga apa in tubul de matrix trage prin el. Singura problema care am observat.o cu JBL bionitratex este ca din cind in cind ies din el o serie de bilute ca stiroporul care plutesc prin sump. Le adun cu un pahar si le mut undeva unde nu incurca.

Nu stiu insa cit de mult scate NO3 pentru ca nu fac teste.

Caut pentru acvariul din Mures piatra vie sau uscata sub forma de placi cit mai subtiri. Lungimea si latimea nu conteaza.