Da, eu asa as proceda.

Ms mult Dragos,

atunci nu-mi ramane decit sa-l montez pe loc. Voi merge sus pe laminat de 20 (2x10) cu intarituri iar bazinul din spate lipit de cel din fata fara perete propriu intre bazine, amindoua cu intarituri.

Fund 2x12 sau 3 x 10?

Jos 12 cu intarituri iar fundul 2x8.

Pentru cel de sus fundul 2 x 12 mm, cu geamul de deasupra incastrat.

OK, ms. Oricum si jos tot cu geamul de deasupra incastrat, ca si sus iar sus voi merge pe 12 x2 (daca nu cumva gasesc macar o bucata de 15)

La acvariul de sus as avea alternativa la doua de 10 laminate, geam cristal, cu folie de 2 mm, adica grosime totala de 22 mm, cu geam de 19 float. Spatele si lateralul din dreapta care nu se vad as putea merge pe 19.

Exista diferente mari intre laminat din cristal 2x10 si un 19 float? Cum ar fi mai bine?

Iar pentru bazinul de jos nu gasest cristal clar de 12, maxim ar fi 10. Ce ar fi mai bine:
float de 12 (10 ma gindesc ca ar fi prea nesigur la un bazin de 65 cm inaltime, ca 80X70 celelalte laturi) sau o varianta de genul 2x6 (sau 8) laminat din cristal clar pentru cele doua geamuri care se vad?

Si m-ar mai interasa daca din cei care se pricep ar putea face o recomandare in privinta pestilor pentru acvariu, in sensul ca din ce am citit din anumite familii este greu sa mai introduci ulterior alti membri.

Eu m-am gindit pentru bazinul de sus:

- o pereche de clowni (ocellaris), pe care o am deja si
nu stiu daca se mai pot adauga la un bazin de 900 l, daca da m-ar interesa si o pereche pe negru sau una de clarkii
- o pereche de cardinali (ii am deja)
- am un Zebrasoma flavescens si m-ar mai interesa si alti din familie, daca este posibil sa convietuiasca
- mai am o femela de synchiropus picturatus si as mai vrea, pe linga un mascul, din familia lor alte exemplare ce ar putea convietui fara stres, daca desigur se poate.
- m-am mai gindit la un cird de cromis si unul de antias (citeva exemplare), poate imi puteti da citeva idei
- dintre pestii mai mari m-ar interesa poate si unul sau mai multi Tang, numai ca la doctor nu vreau sa renunt, mai mult chiar as vrea sa incerc cu inca unul de aceeasi dimensiune si sa-i bag simultan in bazin cind va fi gata.

Acvariul vreau sa fie unul plin cu penati si o multime de nevertebrate, deci m-ar interesa numai pesti reef safe care sa n-aiba treba nici cu corali si nici cu penatii si daca sint dintre cei care se bat intre ei, ii pot tine in bazine separate pina dau drumul la bazinul mare pentru ai introduce simultan.

In bazinul de jos imi doresc caluti si ace, asa ca alaturi de nevertebrate, ca si pesti nu cred ca se mai preteaza altceva decit blennies, dar poate aveti voi ceva recomandari.

Si as mai avea o intrebare. Intr-o postare cred ca Koala explica despre fundul bazinului facut din fisii lipide cu silicon. Este exagerat daca intre cele doua foi de 12 vin cu fisii de geam lipite cu silicon, precum caramizile?

Vin si cu citeva poze ale bazinelor care merg deja...

Un update cu poze acvariului din Mures

Si ica una

HBOT wrote:Si m-ar mai interasa daca din cei care se pricep ar putea face o recomandare in privinta pestilor pentru acvariu, in sensul ca din ce am citit din anumite familii este greu sa mai introduci ulterior alti membri.

Eu m-am gindit pentru bazinul de sus:

- o pereche de clowni (ocellaris), pe care o am deja si
nu stiu daca se mai pot adauga la un bazin de 900 l, daca da m-ar interesa si o pereche pe negru sau una de clarkii
- o pereche de cardinali (ii am deja)
- am un Zebrasoma flavescens si m-ar mai interesa si alti din familie, daca este posibil sa convietuiasca
- mai am o femela de synchiropus picturatus si as mai vrea, pe linga un mascul, din familia lor alte exemplare ce ar putea convietui fara stres, daca desigur se poate.
- m-am mai gindit la un cird de cromis si unul de antias (citeva exemplare), poate imi puteti da citeva idei
- dintre pestii mai mari m-ar interesa poate si unul sau mai multi Tang, numai ca la doctor nu vreau sa renunt, mai mult chiar as vrea sa incerc cu inca unul de aceeasi dimensiune si sa-i bag simultan in bazin cind va fi gata.

Acvariul vreau sa fie unul plin cu penati si o multime de nevertebrate, deci m-ar interesa numai pesti reef safe care sa n-aiba treba nici cu corali si nici cu penatii si daca sint dintre cei care se bat intre ei, ii pot tine in bazine separate pina dau drumul la bazinul mare pentru ai introduce simultan....

Din experienta mea:

- clarkii se fac mari si sunt agresivi... dupa o perioada oarecare de timp, iti vor termina perechea de ocellaris.
- ai putea incerca sa tii 2 perechi diferite de ocellaris... probabil, daca decorul si marimea bazinului le permit, isi vor stabili teritoriile in capetele opuse ale acvariului.
- poti sa tii cateva Zebrasome, fara probleme... eu am avut (bazin de 200x50x55 cm): Flavescens, Scopas, Veliferum, Xanthurum.
- cardinali - DA
- mandarinii - DA (daca au ce sa manance de pe peretii acvariului)... sau, daca sunt pesti invatati la hrana congelata.
- chromis - din astia n-am avut. Din ce-am citit, sunt cazuri destul de dese in care se tot matrasesc intre ei... nu stiu ce sa zic.
- anthias - nici d-astia n-am avut...

Pana acum, pestii enumerati sunt reef safe si poti sa ii tii cu viermi penati si nevertebrate...

Totusi, 900 de litri este un volum generos si pestii de mai sus vor parea insuficienti... ai mai putea baga acolo:

- Paracanthurus hepatus
- Acanthurus leucosternum
- Siganus vulpinus
- Heniochus acuminatus

Nu stiu sa-ti indic un angelfish de talie mare, studiaza si tu... eu am Pomacanthus imperator (insa nu e reefsafe).



Later edit: Agresivitatea pestilor e un factor ce depinde de marimea bazinului si de "felul" decorului (pesteri, crevase, stanci etc)... daca decorul le permite sa se ascunda in primele zile (pana cand "se linistesc apele"), atunci nu e musai-musai sa-i bagi pe toti deodata in acvariu. Desi, daca ai posibilitatea asta, e perfect.

Salut si ms pentru ajutor.

angelfish sint frumosi, mi-ar place, dar mai mult imi plac nevertebratele, astfel ca nu prea intra in discutie, sau poate doar in laborator, in unul din bazinele de fraguri.

Zebrasoma imi plac, si ar fi interesant sa combin citeva specii, cum ai spus si tu, adica chiar mi-ar place din cele patru enumerate de tine alaturi de acanthurus sau paracanthurus.

Vulpinusul ar fi si acesta o idee iar heniochus imi place cel mai mult dintre toti, nu stiu insa cit de reef safe este mai ales cu nevertebratele. daca este cuminte, atunci fara discutie ca imi voi lua unul, sau daca este posibil o pereche (ma rog, citi se pot tine impreuna).

Ca idee mai mult mi-ar suride ideea de a renunta la o specie in favoarea mentinerii unei perechi, daca este posibil, adica chiar nu m-ar deranja sa cumpar o pereche matura sau un cird de juvenili si sa pastrez o pereche din ei. Bazine unde sa-i tin am destule.

In plus imi voi cumpara chiar cit de curind 1-2 wrasse din categoria celor cuminti si utili (sixline sau Cirrhilabrus filamentosus).

Mandarini da, cit se poate de multe perechhi si la fel si cu gobi, cit tine bazinul.

Acum chiar daca are 900 l sa nu te gindesti ca este foarte mare, in sensul ca are o amprenta mica, volumul fiind dat de inaltime.

Ascunzisuri vor avea atit de multe deoarece in bazinul de sus ma gindesc undeva la un volum 3-400 LITRI de piatra. In poze ai vazut cum arata piatra care o aduc din Germania, aste extrem de "filamentata" adica plina de gauri si caverne si prin comasare, coloane si platforme se vor forma zeci de cavitati.

Acum povestile astea cu piatra uscata care ii trebuie un an sa se umple de viata eu cred ca sint un MIT.

Desigur ca tinuta compact, una peste alta si cu circulatie mica ii ia poate un an sa se formateze. Daca insa o pui intr-un bazin mic cu pompe de valuri in toate directiile si adaugi SKIMAT, asa cum ma joc eu in laborator, cam in 3-5 saptamani o aduci de la alb la culoarea pietrii vii, in 5-6 saptamani incepe sa depuna coralina sub forma de rozete si eu cred ca o astfel de piatra este bacterian suficient de buna cit sa sustina activitatea de denitrificare. Adevarul este insa ca la un bazin de 100l am pompe de valuri de 20.000l. Dupa 3 saptamani i-am dat lumina si nu-mi apar alge verzi, decit coralina, ceea ce este un indiciu ca este formatata.

Din punctul meu de vedere MIT este teoria ca piatra uscata devine vie foarte repede.
Tendinta de colmatare exista la orice piatra, vie sau moarta, indiferent de flow, si mai devreme
sau mai tarziu chiar si piatra vie e bine sa fie curatata, eventual recurata. Dar asta e doar parerea mea

LE sint curios ce incarcatura bacteriana are SKIMATUL de care vorbesti, fiind oarecum in domeniu si poate
avand si cele necesare la indemana poate ne spui si nou ce contine din punct de vedere bacteriologic. Sint de
acord ca intr-un reef stabil si invechit apa este o "supa bacteriologica" dar marea majoritate a bacteriilor de care
avem noi nevoie adera la suprafete, nu plutesc liber in apa, iar ceea ce iese prin skimmare nu stiu cate bacterii
contine si ce fel de bacterii.

Faptul ca aduci piatra uscata la culoare si coralina la fel cu cea vie nu inseamna ca s-a transformat in piatra vie.
Actiunea de denitrificare are loc in interiorul pietrei, la fel ca si mare parte din nitrificare, cum arata suprafata nu
cred ca este relevant in sensul asta.

kirucd wrote:....dar marea majoritate a bacteriilor de care
avem noi nevoie adera la suprafete, nu plutesc liber in apa, iar ceea ce iese prin skimmare nu stiu cate bacterii
contine si ce fel de bacterii....

Intr-un fel as putea spune ca ti-ai dat singur raspunsul

Bacteriile, inmultindu-se prin diviziune, n-ai nevoie de majoritatea lor pentru a le inmulti, este suficient sa ai una singura si sa-i dai conditii necesare de dezvoltare ca incepe sa colonizeze suprafetele pe care le are la dispozitie.

Intr-un bazin cind iti amenajezi piatra, daca este uscata, o mare parte din aceasta nu se afla in curent din doua motive logice:
- deoarece pietrele le pui una peste alta si nu le lasi sa "leviteze"
- datorita pestilor si coralilor nu poti sa "bombardezi" fiecare cm2 de piatra cu un curent de apa, pentru ca s-ar crea o vinzoleala prea mare in acvariu.

Un recipient (bazin) in care ai numai piatra, poti sa pui cite pompe de valuri ai la dispozitie si amenaja aceasta piatra in asa fel incit sa fie intr-un curent de apa permanent.

Ce bacterii sint in skimat? Buna intrebare, dar in principiu cam orice bacterie care exista si in bazin. Bacteriile in general se dezvolta pe suprafete, dar cind colonia de bacterii este suficient de mare, o parte din ele se desprind si intra in lantul trofic, unele dintre ele ajungind si in skimar. Cum skimatul contine multa proteina (de aceea aceste skimere se mai numesc si spumatoare de proteine), skimatul este acid si in functie de cum skimezi, de la uscat sprea foarte umed, ai un pH mai mic sau mai mare, dar oricum mai jos decit intr-un acvariu marin. Adaugind nutrienti (fosfati, trace si uree/amoniu/amoniac, care exista din abundenta in skimat) si o aerare buna obtii o supa care permite dezvoltarea aerobilor, astfel incit intr-un timp relativ scurt, de citeva saptamani, la dozarea constanta a skimatului ai o crestere a pH, ceea ce iti permite aparitia coralinei. Nu ca mi-as dori coralina sau ca asta ar da indicii despre bacterii, dar imi da indicii despre pH, ceea ce atesta o metabolizare rapida a ureii. ORI metabolizarea urei si amoniacului imi da indicii despre procesul de denitrificare. O data acest proces pornit si intretinut obtinem stabilizarea pH-ului.

Desigur ca o colonizare la suprafata nu inseaman si o colonizare in interiorul pietrei, numai ca aceasta din urma este doar o chestiune de timp, de unul foarte scurt, deoarece o colonizare pe suprafete mari la suprafata pietrei permite si o colonizare in interiorul pietrei, una intr-un ritm rapid, deoarece rata de crestere a acestor bacterii este uriasa, mai ales daca nu sint prezenti pradatorii specifici ai acestora si nu se skimeaza aceasta apa, adica bacteriile raman in supa.

Desigur ca aceasta piatra nu este piatra vie, pentru ca ii lipsesc o multime de elemente, printre care si bacteriile anaerobe, a caror dezvoltare nu este chiar direct stimulata de conditiile de aerobioza date de curenti, alaturi de organismele complexe care colonizeaza aceste pietre, dar schimbind bazinul si oferind conditii de dezvoltare a copeopodel si anfipodelor, lucru care poate fi observat cu ochiul liber, pornind tot de la skimat, in etapa doi se poate obtine o piatra asemanator calitativ cu mult rivnita piatra vie.

Desigur ca tu crezi ce vrei, dar conditiile de laborator in care poti simula fiecare etapa in parte nu se compara cu un acvariu, unde prin skimare si o recirculare AGRESIVA scoti din bazin cit mai multe bacterii liber circulante din masa apei. Parca era un cubanez american care spunea ca la recirculari de 10x intr-o ora tot bazinul este recirculat si implicit toate bacteriile liber circulante ajung in skimat, IN LOC sa ajunga pe suprafata pietrelor introduse in bazin sa le colonizeze. Pe de alta parte in acvariu dezideratul principal este LOW nutrienti, ceea ce implica si o inhibare a dezvoltarii bacteriene. In laborator in schimb, in functie de cantitatea de skimat produsa zilnic pot dimentiona astfel bazinul incit sa obtin un raport optim cantitate de skimat/ volumul bazinului si astfel sa am conditii de crestere bacteriana SAU sa obtin micro si nanoalge, in functie de ce imi doresc.

Probabil ca ai auzit despre un mediu de cultura Guillard, mai ales legat de nannochloropsis sau de culturile de alte flagelate (tetraselmis, isocrysis) sau diatomee. Nu stiu cit ai inteles insa despre necesitatea acestui mediu de cultura. Principial plecarea in astfel de culturi se face de la NITRAT si Fosfat. Numai ca flagelatele nu pot face nimic cu nitratul, ele avind nevoie de amoniu pentru a se dezvolta. Ori acest mediu Guillard ofera o serie de compusi de Mo, Zn, Mn si Co, adica aditivi unei enzime necesare tranformarii inverse a nitratului/nitritului in amoniac. Daca insa pleci de la amoniac/uree, n-ai nevoie de Guiilard, numai ca ai contaminarea culturii cu bacterii de care trebuie sa scapi, in mod biologic.

Dar stii ce? n-ai decit sa crezi ca unei bacterii ii ia doi ani sa ajunga la pubertate si ca sint alaptate de mamicile lor

Nu stiu cate din bacteriile care ajung in skimat mai sint viabile/vii. Tu ar trebui sa stii mai bine decat
mine. Cand o sa ma apuc de miocrobiologie o sa te anunt si o sa imi dau cu parerea in cunostiinta de cauza.
Pina atunci, din experienta mea pot sa spun ca piatra uscata "invie" mult mai greu decat avem noi impresia.
Eu nu am mijloace la indemana ca sa iti demonstrez ceea ce sustin, stiintific ma refer, astept sa ne demonstrezi
tu, practic sau stiintific, cum vrei tu, ca piatra uscata devine vie in 3-5 saptamani. Da-mi voie sa fiu in continuare
sceptic, nu de alta dar ai revolutiona comertul cu piatra pentru acvarii pe tot mapamondul. Ma indoiesc ca esti
primul care incearca asta si tocmai de aia sint sceptic ca piatra ta uscata va deveni vie in 3-5 saptamani. Dar
sint rabdator si astept demonstratia.

In acvaristica marina pina acum am invatat ca nu tot ce zboara se mananca

O zi buna,
Dragos

LE si nu era vorba de "o bacterie" care sa creasca in doi ani, ai inteles exact despre ce vorbeam dar ai decis sa
ma persiflezi, ceea ce denota proasta crestere din punctul meu de vedere.

kirucd wrote:...LE si nu era vorba de "o bacterie" care sa creasca in doi ani, ai inteles exact despre ce vorbeam dar ai decis sa
ma persiflezi, ceea ce denota proasta crestere din punctul meu de vedere.

La fel cum si tu ai inteles la fel de bine ca nu ma referea la o piatra uscata transformata intr-o piatra vie adusa din ocean in citeva saptamani, cu tot ecosistemul acesteia, ci la o piatra uscata colonizata suficient de bine cu bacterii denitrificatoare si nitrificatoare, la fel cum se colonizeaza si matrixul sau alt mediu asemanator. Dar desigur ca poti fi sceptic, nu te opreste nimeni

Pina atunci eu voi folosi in noul bazin ceva piatra vie (poate un 20%) si din piatra colonizata astfel (restul pina la 400l piatra) si ma voi "risca" ca atunci cind s-a uscat siliconul si pietrele sint lipite sa le introduc in apa si sa ma apuc rapid de popularea acestuia. Oricum voi scrie un jurnal cu evolutia vietuitoarelor si cu valorile parametrilor masurati. Atunci vom vedea cit de mult este sustinut procesul de denitrificare in bazin. Intre timp mi-am comandat si eu Hanna Ultra Low Ph si testele de la Salifert (astea din urma au ajuns, dar cum bazinele merg toate asa cum ma asteptam sa mearga, inca nu am facut nici un test).

Singurele "teste" pe care le-am facut au fost microscopii din probe de bacterii din diferitele medii din bazine (probe de supafata si nu din PROFUNZIMEA pietrei) pe care le-am pus pe BF pt identificare si in DFM pentru a vedea rata de crestere.

HBOT wrote:


(restul pina la 400l piatra)
(astea din urma au ajuns, dar cum bazinele merg toate asa cum ma asteptam sa mearga, inca nu am facut nici un test).

Cum vine treaba asta cu 400 litrii de piatra? Recunosc ca m-ai pierdut aici.

Daca tu faci teste in functie de cum arata acvariul tin sa te anunt ca atunci cand vei vedea un declin nu va mai trebui sa testezi nimic,va fi oricum prea tarziu sa mai schimbi ceva.
Testele se fac ca sa previi ceva nu ca sa repari.De unde stii cat este Kh(parametru vital la marine) doar uitandu-te in apa?Cateva zile sub 6 si te-ai fript.

O seara buna
Cristi

angelfish wrote:....
Cum vine treaba asta cu 400 litrii de piatra? Recunosc ca m-ai pierdut aici.

...

Salut Cristi, din volumul de 900 de litri al acvariului, intentionez sa dedic cca 3-400 de l destinat pietrei. O parte va fi constituita din piatra de recif compacta, grea (majoritatea pietrei vii pe care o am este asa) si restul din coral mort fosilizat (intr-o postare anterioara sint poze cu asa ceva). Aceasta piatra uscata fiind schelet de coral este de fapt un labirint de crevase si crapaturi si gauri sau coloane intrepatrunse, avind un volum destul de mare comparativ cu greutatea ei, de aceea o exprimare in volum este mai aproape de adevar decit una in Kg, in sensul ca volumul brut este mai mare decit greutatea ei, tinind cont de multitudinea de spatii din interiorul ei.

angelfish wrote:....
...De unde stii cat este Kh(parametru vital la marine) doar uitandu-te in apa?Cateva zile sub 6 si te-ai fript.
...

In primul rind daca scade kh-ul sub 6 nu ma frig eu ci cel mult corali si asa aflu ca a scazut sub 6 Cum insa nu s-a fript nici un LPS (decit cei care au cazut in hammer) banui ca inca n-a scazut sub 6! Mai mult chiar dupa cum cresc LPS-i si dupa cum descresc coloniile de zoas banui ca am nutrienti scazuti.

Ca, Kh si Mg nu am testat pina acum, dar schimb apa des (saptamanal) RS coral pro si merg cu o concentratie mai mare, adica 1026. Este adevarat ca am pastrat apa de schimb pentru laborator, iar acolo pentru control am fraguri de palitoa sau ciuperci rosii carora le monitorizez evolutia in functie de ce adaug in acele sisteme: skimat sau detritus. Nu contest ca este posibil si cu schimburi de apa la un moment dat cind masa LPS-ilor a atins un anumit nivel ca sa aiba scaderi dramatice, numai ca pina acum nu a fost cazul iar cit de curind sper sa-i mut in bazinul mare. Aici desigur ca intervine alta discutie, fiind vorba de un sistem inchis va trebui sa testez acesti parametri pentru a gasi o solutie de compensare a lor, fie prin aditie directa sau prin reactor de Ca sau cu ajutorul otetului ca sursa de carbon si mediu dizolvant cu pH mic.

Eu ma gindesc la un alt sistem de aditionare. Cum oricum doresc sa separ circuitul de filtrare si sa merg pe o filtrare biologica care sa aiba loc intr-o alta camera (alt circuit) si cum in aceste bazine nu intentionez sa tin decit alge si eventual microorganisme, acolo pot aditiona in domeniul macro procentual ce am nevoie in acvariul principal si prin schimburi zilnice de apa intre cele doua sisteme sa mentin si acesti parametri constanti. Ideea este ca daca in acest sistem se infunda ceva singurul lucru ce se pierde sint alge sau xenii iar prin schimburi intervine factorul dilutia care sa mentina sistemul oarecum in timp safe. Oricum aditiile in domeniul macroscopic sint mult mai usor de efectuat, decit cele in direct in bazinul de baza, unde daca s-a blocat pompa care baga bicarbonat sau otet se lasa cu o zeama maronie.

La fel si controlul nutrientilor. In circuite separate (asa cum le am acuma), dar legate intre ele, folosindu-ne de diferitele lanturi trofice se pot obtine ape cu diferite concentratii de nutrienti: cu nivel extrem de scazut de fosfati, dar cu nivel diferit de nitrati sau chiar ape cu nivel zero de fosfat si nedecelabil de nitrati. La un astfel de sistem se poate in ultima etapa interveni chimic pentru extractia si ultimilor resturi de nitrat sau fosfat daca este cazul. In oricare etapa a filtrari biologice se poate interveni pentru corectia Kh, Ca, Mg.

Desigur ca aceste corectii se pot face DOAR in functie de rezultatele testelor.

Numai ca pina la teste vreau sa-mi formez ochiul, pentru a vedea aceste fenomene, mergind dupa ideea predictibilitatii fenomelor care au loc. Deci pina acum n-am facut nici un test si am dat mincare in functie de rata de dezvoltare a algelor, cind par a lua amploare reduc la 2 cuburi dimineata si trei seara, cind scad urc la 3/3 sau la 3/4. Ca si hrana folosesc un cub de artemia si unul de rotiferi iar cind dau trei, al treilea este plancton rosu sau mai alternez cu alta hrana congelata.

Eu astept cu interes experimentele cu piatra uscata care se face vie "peste" noapte (cele 3-5 saptamani
de care pomenesti ca vor fi suficiente pentru a sustine denitrificare inseamna in acvaristica marina fix
peste noapte) si mai astept si experienta cu skimmerul. Deja ai doua experimente la care asteptam
rezultatele. Dupa care poti sa te apuci sa publici un tratat despre setarea unui acvariu marin cu piatra uscata
si skimmer dreptunghiular cu O2 comprimat. Nu pot decat sa iti doresc succes, sau bafta, cum vrei tu.

O seara placuta,
Dragos

Dragos, de ce nu astepti tu intii s-o dau in bara, dupa care vei avea tot timpul si o multime de ocazii sa te distrezi pe seama prostiilor gindite sau incercate de mine. Eu spre exemplu asa voi face

Pai de ce sa ma astept sa o dai in bara? Poate chiar functioneaza, dar trebuie sa ne mai si
arati ca functioneaza. Nu ma intereseaza sa rad de tine, imi pare rau ca energia si fondurile
pe care le cheltuiesti ai putea sa le cheltuiesti in directii care sa aduca mai multa plus valoare comunitatii.
Pentru ca nu oricine are la indemana un laborator si O2 comprimat si ce mai ai tu pe acolo, plus
cunostiintele pe care le ai. Si pentru ca incerci marea cu degetul in experimente care, more or less,
au fost incercate deja de altii. Si nu le-a iesit, tot caile batatorite sint cele viabile.

Cand o sa faci experimente cu banii din buzunarul tau in folosul comunitatii asa cum incerc eu sa fac,
atunci probabil ca doar o sa te aplaud si nu voi mai comenta nimic. Pina atunci da-mi voie sa fiu sceptic
in lipsa unor dovezi si rezultate concrete. Cand o sa ai rezultatele, daca o sa le ai, voi fi primul care te
va felicita. Atata timp cat nu distorsionezi adevarul si metodele si cat experimentele tale pot fi aplicate
de marea majoritate a acvaristilor. Asta e plus valoare.

Fiind trait in Germania aveam o alta asteptare de la tine, se pare ca nu esti decat un roman plecat in Germania.
Scuza-mi scepticismul.

O seara placuta,
Dragos