Si inca o poza

La ce poate folosi un reactor de biopaleti!

In urma cu citeva saptamani Ricardo a vindut un reactor de biopaleti, dupa cum el spunea, insamintat. Acest reactor l-am achizitionat in ideea de a-mi insaminta substratele, adica cca 1,5 tone de spartura de coral, pentru sistemul la care lucrez.

In poza din stinga se vede ce s-a intimplat intr-un bazin. Practic in acest bazin aveam apa de schimb, inainte de a introduce reactorul, cu nitrat 5 (Salifert) si fosfat 36 (ULF pe Hanna). La cca 1 saptamana apa a devinit tulbure si am crezut ca este plina de bacterii. Dupa examinarea la microscop (Darkfield) am constantat ca este plina de zooplankton, o multitudine de specii, dar si rotiferi. Ciprian poate da mai multe detalii, microscopiile fiind efectuate in Bucuresti.

Practic in acest bazin am un plenum de cca 2 cm si un strat de nisip. Printr-un turn de sticla separat de acvariu si conectat la plenum pot scoate apa din plenum si sa o reintroduc in acvariu. Cu alte cuvinte acest bazin functioneaza acum ca un filtru de substrat, avind doar apa uzata. Introducerea reactorului de biopaleti dat pe minim a dus la un boom bacterian, urmat de dezvoltarea unei armate intregi de zooplankton.

De cca 2 saptamani folosesc zilnic apa din acest acvariu, pentru a hrani cele trei acvarii in care tin coralii, ceea ce a dus la o crestere evidenta in aceste bazine, fara modificari semnificative ale parametrilor.

Structurile formate din ciment si spartura de coral sint LENT permeabile.

Practic avem o suprafata uriasa de colonizare in interiorul acestor structuri, suprafata care si la debite mari de curgere a apei in jurul lor permit schimburi lente cu exteriorul. Structurile aceste, desi le-am lasat in flux continu de apa dulce (in Mures am apa de put si astfel am lasat-o sa curga non stop), au dizolvat sarea extrem de lent, de ordinul saptamanilor. Spartura de coral de asemenea a fost cea mai fina.

Folosind insa spartura mai grosiera (in loc de 0, granulatia 1) si adaugind carbunele in compozitie, schimburile in interiorul acestor structuri ar trebui sa creasca, prin cresterea permeabilitatii.

Materialul astfel rezultat este la fel de poros insa extrem de permeabil, spre deosebire de cel folosit in reef fake stone care este foarte poros insa lent permeabil.

Asfel ca in acvariu si in sump am un material extrem de poros si lent permeabil in profunzimea lui, care sa-mi asigure o eficienta maxima in colonizarea bacteriana chiar si la debite foarte mari de spalare (de trecere a apei pe linga aceste structuri), iar ca material de filtrare, am un material la fel de poros insa extrem de permeabil, unde eficienta o pot regla prin reglarea debitului de functionare. Shubi poate povesti despre filtrul de denitrificare construit de mine (care are un volum de material filtrant de cca 300L).

Poze vin Koala. Eu am sperat ca Shubi sa vina cu aparatul lui si sa fac poze.

Multumesc de aprecieri Shubi si Koala!

Pietricica de la Shubi este doar MARTORUL de la turmarea unor placi. Am experimentat mult cu cimentul/sarea si spartura de coral pina cind am ajuns la structuri care fie sa fie foarte poroase sau foarte rezistente, in sensul integrarii coralului fosilizat in structuri complexe.

Mai sus este compozitia folosita la constructia placilor armate, placi in care am integrat piatra uscata.

Compozitia este:
- ciment Portland, produs in Turcia, cumparat de la Arabesc. Sacul de 25 kg. 27,5 RON
- Spartura de coral 0-1, Singapore. Legat de aceasta din pacate piata romaneasca este total necompetitiva. Daca in BULGARIA spartura de coral este la magazin 3,2 RON pe kg, in Romania aceasta costa mai mult decit dublu. Eu am achizitionat Marine Aragonit, ambalat in saci de plastic, la 10 Kg, cu granulatiile: 0, 1, 3, 5, 10 si 15 din Bulgaria, atit pentru substrat cit si pentru fake reef stone.
- sare obtinuta prin evaporare din apa de mare, grunjoasa, la sac de 25 kg. Pretul este de 28 RON sacul

Pentru structurile de rezistenta compozitia este 1/1/1, pe care le armez cu fibra de sticla, spartura fiind de granulatie 0.
In cazul cavernelor, puntilor si formelor turnate din aceasta masa, sau a placilor folosite la filtrare si nu la sustinere, am mers pe compozitia ciment/spartura/sare : 1/1/2. In acest caz folosesc spartura de coral cu granulatia 1

De asemenea am experimentat si un material de filtrare, gen cel descris de Koala.
Aici folosesc insa sare de bucatarie, care este ceva mai fina decit sarea grunjoasa, permitind o porozitate mai mare, aceasi spartura fina de coral si in plus carbune cu granulatia de 1 mm, in concentratiile de ciment/spartura/carbune/sare 1/1/1/2. Acesta il pot turna atit sub forma de bile, cuburi sau sub forma unor placi ce pot fi aliniate una linga alta in paralel cu fluxul apei sau perpendicular cu acesta.

Legat de pret situatia ar trebui relativata. Desigur ca in regim DIY, 3 kg din acest material costa in jur de 6 RON, dar deoarece sarea se dizolva si raman in final 2 kg, pretul materialui folosit este undeva de 2,5-3 RON. daca insa vorbim de o productie destinata vinzarii, situatia se schimba, deoarece atunci trebuiesc luate in calcul, pe linga pretul materialelor si transportul sparturii din Bulgaria in Romania, apa necesara dizolvarii sarii alaturi de muncitorii care prelucreaza materialul. Chiar si asa insa vorbim de costuri efective de genul 5 RON pe kg.

Ca ideea din ce am observat (ca secret de fabricatie) este bine ca pietrele sa fie lasate citeva zile de la turnare la uscare, altfel devin sfaramicioase. O saptamana este suficient. Apoi in apa dulce trebuie sa stea cel putin 3 saptamani. Eu am pus la turmare martori, pe care i-am sfarimat si la 2 saptamani de stat in apa dulce in mijloc inca mai aveau granule de sare.

In alta ordine de idei, reactorul lui Koala l-am pus in functiune intr-un bazin cu apa de schimb pentru a insaminta bacterii in Dymico si spre surpriza mea au inceput acolo sa creasca tot felul de oratanii. Microscopiile am inteles ca sint pline de zooplankton, iar macroscopic poate Shubi descrie cum arata

um02122 wrote:...
Pai am facut schita la ce ai zis tu ca vrei sa faci. Imi pare rau ca nu am inteles exact,.....

E ok Andrei, nu aveai cum sa intelegi exact ce vreau sa fac, adica in detaliu, pentru ca asta n-am explicat niciodata si nici n-am avut cind pentru ca nimeni n-a intrebat, ci doar s-au degenerat discutiile. Cind va fi gata Shubi va face poze si filmulete si chiar nici dupa aceea n-am de ce sa mai discut rezultatele. Daca mie imi face treaba e OK, daca nu imi fac altul!

kirucd wrote:....Incearca sa privesti in perspectiva pentru 1 tona si un debit
al apei de sa zicem 3000-4000 litri pe ora (desi eu la 1000 litri display as merge cu o recirculare de 8000-10.000 litri).

Pentru recirculare am prevazut 3 pompe. Doua pompe Jebao DC12000 care la cei 2 metri din sump si pina la partea superioara a acvariului probabil ca vor merge cu 7000l fiecare ca si maxim, alaturi de o pompa Eheim de 3000l care va trage apa din substratul sumpului si o va injecta in substratele din cele doua bazine, care probabil ca va functiona cu maxim 1500l.

Posibil ca debitul maxim al recircularii va fi undeva la 15-16000 lph. Astfel ca skimerele trebuie sa functioneze la acest debit. In continuare am de gind prin teste sa calculez la ce recirculari apar sau nu schimbari, adica sa variez recircularea pina obtin un rezultat optim. Iar ca acest experiment sa functioneze imi trebuie un skimer care sa functioneze independent de recirculare, adica ori cit de mult as varia parametri recircularii de la 3000lph la 16000lph, skimerul trebuie sa functioneze la fel, adica in parametri lui de 30%.

IDEEA acestui experiment este de a ma convinge singur daca apar modificari semnificative biochimice prin varierea debitului. Tinind cont ca bazinul probabil ca nu va avea netto mai mult de 750-800l (restul fiind pietre si nisip) apa ma gindesc sa studiez influenta debitului asupra filtrarii in plaja de lucru 20X, scazut din 2 in 2 pina la 5X recircularea, iar doctorii mei din clinica sa publice rezultatele sub forma unei lucrari stiintifice, ADICA influenta modificarii recircularii asupra parametrilor bioclinici si evolutia acroporelor si montiporelor in functie de aceasta pentru a stabili un raport optim. De aceea numarul de 3 pompe. Dupa stabilirea unui coeficient optim vor ramane doar doua pompe, pompa care recircula apa prin substrat (adica de jos in sus) si cea care functioneaza in sistemul clasic.

Asta este o alta conditie pentru realizarea acestui skimer.

@Shubi
intr-o saptamana am botezul. Dupa acea cred ca putem sa-i dam drumul. Da sa vi si cu camera aia ta meseriasa!

kirucd wrote:...

Pompa de aer la care am facut referire livreaza aer la 29 psi (aproape 2 bari) la un debit de 1200 de litri pe ora. Asta este performanta
maxima, ea nu poate fi reglata sa livreze la 1,5 bari sa zicem, dar debitul de aer in apa scade odata cu adancimea. Ea scoate 1200 de litri
pe ora la 2 bari si atat. La compresoare este o alta mancare de peste, acolo poate fi reglata presiunea si de obicei se folosesc butelii pentru
stocarea aerului sub presiune, in cazul nostru aerul nu este stocat intr-un vas la 2 bari pentru ca ulterior sa fie eliberat in apa la 1,1 bari, deci
asertiunea pe care ai facut este total falsa, pompa nu va avea un debit de 3000 sau 4000 de litri niciodata. Discutia in cazul asta este alta,
datorita naturii aerului. Confrom legii transformarii izoterme, Legea Boyle-Mariotte, "La temperatura constanta, volumul unui gaz variaza
invers proportional cu cresterea presiunii.", iar in cazul nostru vorbim de presiuni mici unde factorul de compresibilitate al aerului are un
efect insignifiant, deci 1200 de litri de aer la presiunea de 2 bari este acelasi lucru cu 2400 de litri la presiunea de 1 bar, au aceeasi masa
dar ocupa un volum diferit. Dar in apa iti vor ajunge de la pompa pe ora 1200 de litri de aer, nu 2400, iar acest debit scade odata cu
adancimea (cum adancimea in cazul nostru nu influenteaza vor fi 1200 de litri).

...

Bai copile tu realizezi ce ineptii scrii acolo????

O pompa de aer ca si un compresor de aer, la fel ca si o POMPA DE APA, ca cea pe care o folosesti tu la skimer, are o curba de functionare!

FIZICA nu cunoaste denumiri din acestea de scoala profesionala precum insignifiant, mare sau mic ci functioneaza dupa o serie de legi specifice. De exemplu pompa ta de apa are un debit de 100l la 4 m, dar la 1,5 m duce 9000l, iar la 1 centimetru poate 12000l.

Chiar daca aceasta pompa nu STOCHEAZA aerul ea impinge intr-o piatra de aer in functie de adincimea la care este plasata piatra o cantitate X de aer. Daca piatra este pusa la 2 metri adincime, ADICA daca skimerul tau ar avea 2 m inaltime, atunci ar produce 1200lph. In functie de curba de functioanare DEBITUL ACESTEI POMPE poate fi extrem de diferit cu presiunea de lucru, fiind o pompa cu diafragm, adica o pompa care PIERDE REPEDE debit cu adincimea. DACI daca la o astfel de pompa MICA pui piatra la 2 m coloana de apa ai 1200lph, daca o pui la 2,5 m s-ar putea sa nu mai ai decit un debit de 100lph. Daca insa pui piatra la un m coloana de apa, in functie de curba ei de functionare s-ar putea sa bage 2-3000 lph, iar la 70 cm inaltimea skimerului sau a coloanei de apa 4000lph.

ADICA mult mai mult decit este nevoie, astfel ca o concluzie logica pe care si un DEBIL ar putea sa o traga fara prea multe explicatii ar fi ca poate o pompa de 3-400 lph la 2,9 psi ar fi suficienta pentru a baga la 1,1 bari 1100lph.

ADICA deoarece HABAR NU AI de fizica simpla ai dat exemplul cu o pompa de 15 w care baga mult mai mult aer decit ai avea nevoie, adica si o pompa de 6-7 W ar functiona!

Pietre sinter exista nu numai de 1 m ci si de 1 centimetru. DE EXEMPLU difuzorul de CO2, dar cum tu de fizica simpla nu prea ai habar, ma gindesc ca mi-ar lua mult prea mult sa-ti explic despre presiunile de deschidere si faptul ca peste acestea debitul trebuie limitat deoarece odata deschis un sinter functioneaza ca o piatra normala, si tot n-ai prea pricepe mare lucru.

DE ACEEA REPET!
N-ar fi mai bine sa asteptam sa fie skimerul gata! SI DUPA ACEEA sa discutam avind in fata tot ce ne trebuie ca sa putem demostra orice afirmatie!

@ Andrei
Desenul tau este asemanator cu ceea ce vrem noi sa facem, numai ca raportat la alte dimensiuni.

Cind spun asemanator nu inseamna neaparat ca este identic cu el. Numai ca eu de citeva luni tot zic sa luam o pauza de doar INCA 1-2 saptamani pina cind Shubi va face acest skimer. Cu Shubi am vorbit ca el sa faca acest skimer pe dimensiunea overflowbox-ului meu si al camerei skimerului din sump. Schita imi apartine, la fel ca si conceptul.

De asemenea CONVENTIA cu Shubi este ca el sa monteze skimerul si tot el sa-l puna in functiune, dupa calculele mele, iar eu sa nu ma implic in toata treba asta.

De asemenea tot el sa-i dea si drumul si sa comenteze rezultatele. Daca nu functioneaza atunci asta este si nu voi avea cum sa ascund ESECUL, pe care Shubi va trebui sa-l consemneze. Daca insa functioneaza atunci poate pubertini astia cu iz de atotstiutori care cred ca daca au citit si ei pe un forum citeva lucruri legate de legile fizici inteleg fizica sau biologia, pe care au ratat-o in liceu pentru ca jucau coci, vor incepe sa plimbe ursul. Iar daca nu o vor face, atunci chiar ca va fi distractiv!

Mai Dragos, astept sa fie gata skimerul meu, dar vad ca alti vor sa-l faca inaintea mea si ma roade invidia. Dupa ce e gata skimerul fi fara nici o grija ca voi comenta!

kirucd wrote:.... sint cu injectoare copiate dupa
Beckett, si ma refer la Korralen-Zucht? Toate skimmerele pe care le vand ei sint cu injectoare.
Nu cred ca trebuie sa reamintesc cine sint cei de la Korallen-Zucht si de sistemul Zeovit.
Iar skimmere Beckett mai produc in continuare si alti producatori.

Nu stiu de ce vind aia astfel de skimere (pentru ca nu stiu daca le fac ei sau shuran), dar prin magazinele pe unde umblu eu in Germania astia au skimere pe compresor si sinter, dar vind skimere cu injectoare si pompe, dar este adevarat skimerele lor au 2 metri inaltime. In postarea mea am pus o poza cu un astfel de skimer. Oricum asta nu este un argument ca o firma orientata pe profit vinde un anumit tip de skimer, iar cei de la KZ sa nu crezi ca-si vind produsele de dragul cuiva, ci ca sa faca profit! LA FEL cum nu este un argument ca magazinele de saramuri au skimere pe piatra. Probabil ca pentru ei asa este mai rentabil sa foloseasca in magazin skimere pe piatra, dar sa vinda acvaristilor skimere cu pompe

kirucd wrote:Inca odata se pare ca nu intelegi esentialul.

....

Inca o data se pare ca tu nu intelegi esentialul!

Intimplarea ca eu am la dispozitie o astfel de instalatie pe care o pot folosi sa aprovizionez un skimer ma ajuta doar la faptul ca 1000 de lph pentru un skimer cam de dimensiunea celui facut de tine ii produc cu 2-3 W, adica skimarea ar costa de 20 de ori mai putin ora de ora. Asta insa nu inseamna ca cine vrea sa-si faca un astfel de skimer trebuie sa investeasca 1 mil de euro. Daca folosesti o pompa banala si ieftina ca cea exemplificata de tine, ajungi sa produci aerul poate cu 8 W, adica de 10 ori mai ieftin decit un venturi, ora de ora. Daca vrei sa investesti citeva sute de euro intr-un compresor mai performant, acesta ajunge sa mearga o ora pe zi si produci aerul necesar skimarii poate undeva la 5-6 W, adica iesi de 15 ori mai ieftin la curent, mai ales ca daca folosesti compresor ai un efect de racire si nu mai ai nevoie de ciler vara. Dar nu este obligatoriu sa iti iei un compresor profesional sau unul mai bunicel. Si o halilea cu diafragm face fata.

Site-uri cu sinter stone iti arunca google cu sutele.

Acum desigur ca daca acest skimer va functiona saracu acvarist va avea problema majora unde sa-si bage metrul de skimer. Fiind un overflow box skimer, acesta va sta in overflowbox si de regula acest overflowbox este in spatele bazinului. Cum bazinele de regula stau pe un rastel la o inaltime de cca 1 m, de la baza overflowboxului si pina la tavan ar trebui sa fie macar un metru ca ma gindesc ca oricit de amarit ai incerca sa descrii tu acvaristul roman de apa sarata 2 metri inaltime in camera o avea (acuma daca acvaristul acesta sta intr-o coliba s-ar putea sa nu aiba acel metru, deci astia saracii cad).

M-am gindit si la acest aspect si pe linga overflowbox skimerul de 1 metru inaltime l-am rugat pe subi sa-mi faca un skimer, tot deschis si fara robineti, tot de baraj si tot paralelipipedic in sump. Acolo n-am acel metru pentru ca iti dai seama ca nivelul apei in sump este mult mai mic. Asa ca avem si un skimer mai mic de inaltime, cam de 60 de cm, care vom vedea daca functioneaza sau nu.

Andrei de exemplu are un skimer pe aer mai mic de 50 de cm si din cite am inteles de la el, functioneaza. Dar asta s-ar putea sa fie de la aerul mai incetosat din Anglia.

De ce nu fac marii producatori astfel de skimere?
Pai eu as intreba altceva. De ce nu vind marii producatori corpuri de skimere fara pompa. Ca eu am incercat sa cumpar un astfel de corp si n-am reusit. Poate pentru ca iau aceste pompe aproape moca, iar pe juma de metru patrat de acril care costa 25 de Euro nu-ti pot cere citeva sute de euro. Ori povestind despre cinetica fluidelor si pompe de zeci multi de W, te pot aburi sa dai 500 de euro pe ceva care poate ca si materiale nu depaseste 50 de euro.

Si inca ceva!
Am vrut sa fie paralelipipedic nu ca sa-ti demonstrez tie ceva, ca nu asta ma intereseaza pe mine, ci pentru ca un paralelipiped are volum mai mare decit un cilindru, la fel cum trunchiul de piramida are un volum mai mare decit trunchiul de con si astfel maresc eficienta skimerului. De asemenea acesta intra intr-o camera alui in sump sau in overflowbox si pentru a nu avea spatii moarte si pentru ca este de baraj aceasta este singura forma care se preteaza

Am vrut sa-l fac de baraj nu ca sa-ti demonstrez tie ceva ci pentru ca un skimer de baraj foloseste energia cinetica a recircularii si-mi economiseste o pompa care consuma si face caldura

Am vrut sa-l fac liber pentru ca o astfel de constructie este simpla, ieftina, fara robineti si tuburi, pe care si un acvarist care sta intr-o coliba si-o poate permite, chiar daca eu imi pot permite un skimer cu logo firmei gravat in toate colturile turnat din ce material vrei tu.

De fapt Ciprian cauta un difuzor sinter, precum cel folosit la CO2, dar poate fi orice fel de sinter.

Cip daca nu gasesti iti aduc din Germania ce sinter iti doreste inimioara. Plec cam in 10 zile.

...


by koala: Va rog sa va abtineti de la sicane si impunsaturi... merci!

ciprian01 wrote:...... Imi spui cum si cat de mici sunt bulele cand il pui in apa sarata?!....

Ba voi sinteti culmea! Nu poata sa vina omul cu o idee ca hop si voi cu cautatul difuzoarelor sinter. Le aveti sub nas dar nu stiti la ce folosesc

Dar aveti mare grija ca cica americani spun ca trebuiesc schimbate la citeva luni ca se infunda.... Si Shubi sa masori si suprafata bulelor ca sa ii intrebam pa cei de au lucrat la NASA daca merge skimerul, paralelipipedic, deschis, fara robineti si alte acareturi!

vezi ca si shubi cauta difuzoare sinter!

kirucd wrote:.....
Iar una de 20 de litri pe minut consuma 15w.

In niciun caz nu consuma 2-3w, despre asta era vorba. Am fost de acord ca ai un consum mai mic
de 3 ori, dar nu de 20 de ori, despre asta era vorba.

Da oarecum esti mai aproape de adevar cind spui 15 w, adica un consum de 5-6 ori mai mic, ora de ora, este mai aproape de 3 ori cum ai spus tu si mai departe de 20 ori cum am spus eu.

Dar oricum folosind o pompa ieftina de aer care furnizeaza 1200lph ajungi undeva la un consum de 5-6 ori mai mic. Cu cit mergi catre un compresor mai performant, cu atit scade consumul de productie al aerului comprimat, adica necesarul de W ca sa produci acei 1000lph la 0,1 bar, este insa adevarat ca investitiile pot depasi imaginabilul. In cazul meu particular, compresoarele mele de joase au nevoie cam de 2-3 W sa produca 1000lph la 0,1 bar peste atmosferica.

Adica ca sa fim foarte concreti si expliciti si corecti in exprimare. La investitia de mai bine de 1,5 milioane de euro, dintre care o parte importanta o constituie camera tehnica cu compresoarele mele, ajung sa produc fiecare 1000 de lph la 0,1 bar (adica un volum de aer necesar unui skimer de 1 m inaltime similar cu al tau) consumind din retea 2-3 W.

Lasind costul plexiglasului, daca cumparam o pompa de aer ca cea prezentata de tine, aceasta costa de 2-3 ori mai putin decit pompa skimerului si furnizeaza:

20 lpmin la 2,9 psi consumind 15 W Adica aceasta pompa consuma de 5-6 ori mai putin ca si pompa de la venturi si aprovizioneaza un skimer. Oare? Asa sa fie?

Pai hai sa calculam un pic. 20 lpmin sint 1200 lph, adica cam ce avem noi nevoie pentru un skimer. Numai ca noi avem nevoie de aceasta cantitate de aer la 1,1 bari absolut (adica 0,1 bar peste atmosferica) pentru un skimer inalt de 1 m. Iar aceasta pompa de 15 W furnizeaza 1200lph la 2,9 psi sau 0,02 MegaPascali.adica furnizeaza un debit de 1200lph la 2 m adincime. Asta inseamna ca la la 1 m adincime furnizeaza mult mai mult aer. Fiind o pompa cu diafragma, acestea au o curba exponentiala de scadere a cantitatii de aer cu adincimea. Adica este de asteptat ca la 2,5 m sa mai bage poate 1-200 l, dar daca ne referim la 1 m adincime sa ne trezim ca furnizeaza 2000 sau poate 3000lph. SI n-ar fi exclus ca la 70 cm adincime sa furnizeze 4000lph Asta ar insemna sa pot aproviziona cu asa ceva doua skimere sau poate chiar trei, similare ca volum cu skimerul tau, CONSUMIND 15 w.

Daca am obtine diagrama de la Hailea am sti exact la 0,1 bar peste ATM cit aer furnizeaza si am vedea ca o pompa cu diafragm dintre cele mai ieftine probabil ca produce undeva la 1000lph consumind de la retea 6-8 W, adica cam de 10 ori mai putin decit pompa ta.

Chiar si asa ai dreptate Dragos, 3 este mai aproape de 10 decit 10 de 20, adica tu te-ai inselat mai putin decit m-am inselat eu, cind ai crezut ca pe aer curentul este de 3 ori mai ieftin, cind de fapt este cam de 10 ori mai ieftin. Asta insa la pret de achizitie minim, fara compresoare si alte acareturi.

Legat de costuri si pietre la schimb asta este valabil pentru piatra facuta din lemn de tei. Ea trebuie schimbata deoarece putrezeste. Bula produsa de aceasta este de cca 0,1 mm. In aplicatiile industriale insa, cum sint si habitatele hiperbare sau subacvatice se folosesc difuzoare (pietre de aer) SINTERIZATE cu porozitate EXTREM de mica: micronica sau SUBMICRONICA, adica sub 0,1 micron. Din astea am in clinica in toate formele si marimile zeci. Numai ca sint din cupru sinterizat si nu le pot folosi, decit ca sa ma joc cu ele. Dar in comert, mult mai ieftine decit difuzoarele din cupru sinterizat, exista difuzoare din borosilicati sinterizati cu porozitati de la la 0,1 mm, la 0,01 mm pina la 0,001 mm (adica 1 micron) si sub micronice (astea sint scumpe). Unele dintre aceste sinturi borosilicate sint folosite si in acvarii. Un astfel de difuzor cu diametru de 10 cm costa 10-15 Euro, numai ca produce bula ca si teiul, adica de 1000 de ori mai mari decit le produce sinterul meu din cupru.. Si nu se colmateaza, iar daca o face poti sa o pui in otet si functioneaza ca noua. Borosilicatul este o sticla, iar sinterul de borosilicat este asemanator siporaxului, adica o ceramica compacta cu porozitatea extrem de mica.

Un difuzor sinter cu structura submicronica, care face bule de 0,1 micron (poate calculezi sa vezi astea ce supafata au), de diametru 10 cm, care poate furniza citeva mii de lph sub forma unor bule de 1000 ori mai mici decit cele de 0,1 mm diametru pe care le produce un venturi, costa pina in 100 euro si exista de cumparat pe o multime de site-uri.

Sa zicem ca este ok! Mie insa nu-mi prea place. Ceea ce nu se vede in poza este gradul porozitatii. Placile patrate si virful triunghiular sint extrem de poroase, au porozitatea mult mai mare decit a coralului, vizibil mai mare, si daca te uiti de aproape iti dai seama ca e o alta structura. Adica arata mai catre piatra ponce decit catre coral fosilizat. Dar din compozitia pastei se poate regla porozitatea.

Adica acum stiu cum pot face pori mici si multi, sau combinatii de zone cu pori mici alternate de zone cu pori mari. Ca ideea nu este complicat dar necesita extrem de mult timp. Si ca idee se pot modela din pasta de turnare forme care sa se aproprie de skeletul de coral, nu numai placi drepte sau rotunde.

Oricum placile sint armate cu fibra de sticla si te poti urca pe ele ca nu se rup.

Pentru bazinul de o tona unde vor fi corali ce prefera apele mai murdare vreau sa fac o stinca cam de 1,2 m pe 60-70 cm, care sa vina cu niste platforme in trepte si sa se termine ca o piramida cu virful in jos, piramida care sa nu atinga nisipul, adica sa dea impresia ca pluteste in apa. Genul de stinci ca in avatar. Pentru ciupercute si polipi.

Oricum toate modulele sint astfel concepute incit nici una nu va atinge nisipul ci vor sta in aer. Adica in apa.

@Shubi

Tu stii ca eu n-am nici o problema sa colaborez cu cei care inteleg ce vreau sa fac si ma ajuta sa realizez ce vreau eu sa fac. Pe mine ma intereseaza mai putin ce au facut altii si chiar nu tin sa-i copiez. De aceea am si spus sa nu mai comentam decit dupa ce terminam lucrul si vedem ca functioneaza sau din contra.

Poate ii arati tu lui Dragos cit consuma un compresor de 1100lph care baga la un m coloana de apa 1000lph.(20 l/min)

Asa arata fake reef stone dupa ce a stat in apa. Structura aceasta imi da idei de a studia in continuare compozitiile pentru a realiza un material filtrant de tipul matrix-ului dar mult mai ieftin. Fake stone costa mult sub 10 RON pe kg.

Cind va fi gata il voi prezenta si pe acesta

kirucd wrote:Se pare ca nu intelegi esenta si aberezi in continuare. ....

Dragos discutiile astea nu au sens si nu se termina nici o data! CHIAR NU MA INTERESEAZA ce citesti tu si parerile tale despre acvaristica marina!

Legat de pompa, logica este simpla:

- O pompa de apa impinge apa. Probabil ca orice debil iti poate explica ca sa impingi 9000lph de apa (cu sau fara sa aspiri 1000l de aer) ai nevoie de mai multa energie ca sa impingi 1000l de aer. Ori energia de a impinge aceste volume se traduce in curent electric consumat pe ora.
- o pompa venturi impinge 9000l de apa in timp ce aspira si 1000l de aer. Ca sa poata aspira acei 1000l de aer scade debitul pompei, pentru ca daca ar aspira acei 1000l de aer fara consum energetic ar fi un perpetum mobile. Dar chiar nu asta este problema. Un sistem venturi ca sa functioneze trebuie sa consume o anumita energie electrica pentru a transforma in energie cinetica un debit de apa de 9000lph si unul de aer de 1000lph, pe cind la o pompa de aer iti trebuie sa consumi o cantitate de energie electrica doar pentru debitul de aer.

ADICA din cei 85 de w consumati in fiecare ora de pompa ta, pe linga faptul ca o buna parte din ei sint folositi ineficient si transformati in energie termica care iti incalzesc acvariu, o alta buna parte din acestia se duc sa impinga apa prin injector care antreneaza aerul. Pentru a impinge aceeasi cantitate de aer la 0,1 bar, deci la o coloana de 1 m ai nevoi de 2-3 W pe ora, fata de cei 85 pentru venturi. INDIFERENT ca folosesti un compresor de 7KVA (profesional), de 180 W (de la Baumax) sau o pompa de 3 W, consumul pentru a vehicula 1000lph este acelasi. Compresorul de inalte merge un minut pe zi, cel de la baumax 1 ora iar pompa non stop, dar de consumat toate consuma la fel, de 20 de ori mai putin decit un venturi, fara sa incalzeasca apa.

Despre esenta aceasta discutam, pe care sper sa nu mai trebuiasca sa o discutam din nou. De fapt sper sa nu mai trebuiasca sa discutam de loc. Dar daca skimerul, pe care il construieste Shubi si la care nu se va mai schimba nimic, nu va functiona atunci si doar atunci vom mai avea discutii!

kirucd wrote:....
De ce ar fi nevoie sa se stearga postarile cand ele se pot muta? Ca nu iti convine tie?
Poate ne spui si ce nu iti convine...

pur si simplu discutiile astea nu au nici un rost, mai ales in topicul lu shubi! Imi este egal daca se sterg (oricum ma refeream la postarile mele) sau se muta, sint doar discutii care se tot repeta.

Am uitat sa fac precizarea ca acele paralelipipedede vor fi deschise, adica si asta este o conditie in realizare. De acea zic sa asteptam pina skimerul este gata si nu functioneaza si atunci te poti ambala.

Legat de pompa de apa versus pompa de aer aici este o logica simpla, poate ca mult prea simpla si de aceea iti scapa! Un venturi necesita o pompa care trebuie sa mobilizeze 9000lph (alaturi de cei 1000 lph de aer). Oare ce fel de litri? nu cumva de apa? O pompa de aer trebuie sa mobilizeze pentru un skimer similar doar cei 1000lph de aer.

Indiferent cu ce faci acel aer, adica cu o pompa simpla sau cu un compresor de inalte, energia sa produci 1000 lph de aer este cam aceeasi, cu mult mai mica ca sa mobilizezi 9000lph de apa plus acei 1000lph de aer si asta ora de ora!

Diferenta desigur ca este de investitie, in sensul ca un compresor de inalte este extrem de scump dar, chiar daca eu il am la dispozitie, asta nu inseamna ca am nevoie de el. Acelasi lucru se poate obtine si cu un compresor mic, de joase. Numai un singur compresor din cele trei care le am ar trebuie sa lucreze UN SINGUR MINUT pe zi pentru a-mi pune aerul la dispozitie pentru un astfel de skimer.

Ca sa intelegi dimensiunile instalatiei, cind terminam lucrul si golim tevile de inalte, dam drumul la mai mult oxigen in atmosfera decit ar fi nevoie pentru 5 astfel de skimere sa skimeze toata ziua, pentru ca atita este volumul rezidual al instalatiei. Faptul ca eu pot folosi asa ceva este un avantaj.

Aberant este insa ca daca cineva ar vedea acest sistem sa creada ca functioaneaza doar ca este legat la un compresor de inalte. La fel de fals este si sa crezi ca daca sistemul va functiona se datoreaza faptului ca il las sa schimeze umed. Asta poate sa o faca orice skimer, indiferent daca este pe aer sau nu.

Oricum discutiile astea nu duc nicaieri si scuze ca m-am bagat in discutia asta acum. Cind skimerul va fi gata vedem ce va iesi si discutam atunci.