haha... s-au suprapus raspunsurile Dragos! Cel cu roata...

Sa masor zilnic?????

Nici gind! dar la un moment dat sistemele se echilibreaza si probabil ca ajungi la o ratie de genul un schimb din bazinul unu, doua din bazinul 2 si saptamanal din 3. Nu stiu
voi vedea. Sigur insa in bazinul 3 poti sa ajungi la ZERO atit fosfat cit si nitrat. Pina la urma vezi cum se echilibreaza. Oricum in bazinul principal nici nu trebuie sa ai zero
fosfat si nitrat ci valori nedecelabile.

Legat de piatra. Procesul in sine l-am numit gresit si neintentionat, dar in continuare cred ca o colonizare de acest tip are loc extrem de repede. Si mai mult
nici nu-mi trebuie!

Cum faci sa stii cand ai nevoie sa iei apa din bazinul 1 sau 2 sau 3? Care e timmingul si cum
il stabilesti? Eu unul nu prea vad solutie la asta, decat daca masori odata la 6 ore nitratul si
fosfatul in fiecare bazin.

Si o alta intrebare: ai impresia ca atunci cand se "buseste" sistemul e vizibil? Din pacate va fi
vizibil dupa o anumita perioada ca deja ai dezechilibre in bazin, si in cateva ore.

O zi buna,
Dragos

P.S. Citeste linkul pe care ti l-am dat.

Il voi citi cind gasesc citeva minute libere.

Pai ai orele de masa cind opresti pompa de recirculare, moment in care poti interveni. Acum nu stiu daca este suficient si trebuie mai des, dar asta voi vedea.

Ma tem insa ca la inceput aceste masuratori trebuiesc facute destul de des. Nu stiu daca chiar la fiecare schimb, dar posibil ca des. Eu cred ca voi face altfel:

Stabilesc aleator o rata de schimb, apoi masor valorile in sisteme la citeva zile si in functie de rezultate ajustez. daca merge asa ar fi bine si simplu, altfel va trebui sa masor cum zici tu si in functie de asta sa stabilesc rata de schimb. Inclin insa sa cred ca il programez din stomacul meu, apoi masor la citeva zile, dupa care mai fac un reglaj fin si dupa care controlez din cind in cind ca si voi.

Si un alt raspuns;
Cind se buseste de la H2S sau de la otetul girla care curge in bazin ca s-a blocat pompa pe deschis, cred ca raspunsul este DA. La fel si cind buseste reactorul de calciu sau sulf.

Altfel desigur ca pot apare o serie de variatii ale fosfatului sau nitratului, dar marimea sistemului face ca aceste variatii sa apara lent (ma rog, asa cred eu), ori la masuratori vezi ca ceva nu-i ok.

Sistemul insa imi da mie un oarecare confort in sensul marimii lui. Adica la 900l de acvariu, inca 2-2,5 tone de saramura sau poate chiar 3 tone, in care chiar daca are loc ceva, are loc lent si sper sa poti recunoaste o tendinta din masuratori.

HBOT, skimmatul ala este o boratura care miroase infiorator (pe buna dreptate, daca tinem cont de ce-i acolo)... eu folosesc bicarbonat (alimentar), pus in vasul de colectare al skimmerului, ca sa elimin acest miros.

Ce o sa faci cu mirosul ala, in bazinele alea pe care vrei sa le "hranesti" cu skimmat & detritus? Te-ai gandit la aspectul asta?

Este interesant conceptul prezentat, dar la prima vedere aceeasi problema o vad ca si cea ridicata de tine:

-trebuie sa umbli in substrat, in bazin. In plus iar trebuie sa te bazezi pe un calculator care poate functiona sau nu.

Eu cred ca la conditiile pe care le am si timpul limitat cel mai bine este sa separ sistemele si sa las algele in liniste sa-si faca treaba
Pina la urma exista metode sa scoti si ultima picatura de fosfat din sistem la fel ca si nitratul, mai ales daca vorbim de apa reziduala, adica
o apa unde nu ai macroorganisme. Ori legaturile intre bazinele 2 si 3 pot fi facute prin filtre ce nu permit trecerea decit chiar a microorganismelor,
sau intercalarea unor metode de sterilizare (ozon avem la discretie si-l folosim la sterilizarea intregii clinici), astfel ca in ultimul bazin chiar sa
nu trebuiasca chimic decit foarte putin sa scot, prefiltrind biologic bine in bazinele 1 si 2.

Ori eu vreau bazinul principal cu putin nisip, o coloana mare de apa si apoi coloane si stinci in tot bazinul, adica cel putin o treime sau
chiar mai mult din bazin (40%) sa fie piatra, ca suport pentru corali si nu sa dedic spatiu din fundul bazinului pentru un astfel de reactor.
Desigur piatra cu multe gauri si crevase care sa-mi ofere spatiu abundent pentru a planta corali.

Ideea insa iar nu este rea de a o implementa separat in bazinul 1 de exemplu sau 2 si acolo sa ma joc cu acest substrat,
aditionind CO2 si surse de carbon.

Principial insa cred ca este mai simplu sa folosesc otet ca sursa de carbon si ca sursa de pH scazut pentru a dizolva spartura de coral,
sau medii asemanatoare care sa-mi rezolve o parte din macroelemente. Si mai cred ca prelucrarea biologica a skimatului, aditionind aici CO2,
sa produca suficienta aciditate incit sa echilibreze prin dizolvarea iarasi a sparturi de coral, stabilitatea macroelementelor.

koala wrote:HBOT, skimmatul ala este o boratura care miroase infiorator .....

Serios? Inseamna ca eu fac ceva gresit, ca al meu nu prea miroase!

Cumva datorita faptului ca skimez umed se dilueaza si nu mai pute? Un litru de skimat umed zilnic pus intr-un bazin de 200l,
in pozele cu bazinele este bazinul din mijloc, mie nu-mi miroase de loc.

De asemenea poti folosi ozon in skimer si iar nu mai pute, dar omori si tot ce misca in skimat insa obtii un skimat steril,
pe care ulterior il poti folosi pentru monoculturi, adica ceva extrem de util. Sau poti folosi oxigen
pentru skimare, situatie in care iti creste randamentul skimarii substantial si omori doar anaerobi si astfel iar nu mai pute.
In schimb dai deja startul nitrificarii inca in skimer si iti selectionezi bacteriile de care ai nevoie.

ORICUM koala:

bazinele 1, 2 si 3 (adica ATS-ul sa-i zic asa, refugiul si bazinul de filtrare chimica) nu le aprovizionez cu skimat, ci STRICT cu apa din sump.
Adica fac EFECTIV un schimb de apa lund citeva sute de litri din sump catre un capat al bazinului 1 si aducind din celalalt capat al bazinului 1, sau 2 sau 3
aceasi cantitate inapoi.

Cu skimatul am alte ginduri necurate!

Deci, dupa cum am zis, sunt cu ochii pe topic... am incredere in auto-evaluarile tale (ca si grad de obiectivitate), asa ca o sa vedem ce-o sa iasa.
Chiar sunt curios daca merge asa cum ti-ai propus, desi in continuare sustin ca sistemul nu poate fi implementat in bazinele "de-acasa".


Bafta si succes!


PS: Ref. skimmat si umed&uscat... habar n-am ce sa zic, la mine iese o zeama de culoare verzulie (ca un ceai, daca vrei o comparatie) care pute. Peretii skimmerului (cupa) se acopera cu un strat gros si malos (de culoare inchisa). Eu consider ca skimmez umed, da' poate ca gresesc eu in aprecieri.

Koala, ce sa zic. Ms de incredere. Asa la prima vedere pare totul bine. Acum mi-am comandat si eu testele de la salifert pt macro si nitrati si Hanna si voi vedea parametri.

Chiar caut sa vad daca nu gasesc o modalitate sa pot face determinari exacte in compozitia apei, adica si pe microelemente, sa vad in ce masura apar aici modificari.

Cu sticla am rezolvat problema cu o firma din Bucuresti si sper ca in urmatoarele saptamani sa ma apuc de lipit. Il voi lipi pe loc, in Mures, iar cind ma apuc de treaba voi deschide un topic nou la rubrica de bazine mari cu poze de la diferitele etape ale lucrari.

In Germania m-au sunat ca a venit piatra: 200 kile de plate si coral fosilizat, pe care sper ca in 2 saptamani sa o aduc. La Mures am cam 100kg de piatra vie, o parte de la Andy, o parte de la Ciprian si restul din Oradea (reefc.) si inca vre-o 70 de litri (care sint cam 25 de kg) coral fosilizat care stau deja de citeva saptamani bune in diferite supe.

Reciful vreau sa-l construiesc inalt, cam de40-50 de cm, cu multe crevase, terase, platforme si vre-o trei coloane, una ca o ciuperca, de care sa prind corali, de sus si pina jos.

Pe linga ce ati vazut in poze mai am vre-o 50 de specii de duri, de la fraguri la corali de 15 cm, dar aia vor fi surpriza pentru cind voi da drumul la bazinul mare.

kirucd wrote:
Mai studiaza putin teoria spumatoarelor de proteine si ai sa descoperi lucruri interesante.

Cum ar fi faptul ca volumul ocupat de bulele de aer in interiorul camerei de reactie a unui skimmer nu poate sa
fie mai mare de 13% din volumul camerei, pentru ca daca e mai mare bulele se vor unii intre ele si vor rezulta
bule cu diametru foarte mare care nu mai fac ce trebuie sa faca, respectiv sa skimmeze. De unde si dimensionarea
camerei de reactie in functie de bazinul pe care il ai si de debitul de apa pe care vrei sa il recirculi prin el.

O rectificare, m-am mai uitat pe cartea lui Escobal si am gresit putin procentul, volumul maxim de aer intr-un skimmer
ca sa functioneze corect este de 16% din volumul skimmerului, implicit din volumul apei care trece prin skimmer.
Deci 16%, nu 13%.

O seara placuta,
Dragos

Ms Dragos pentru informatie! Oricum trebuie cumva testat si umblat la debit pina merge cum trebuie. Din postarea ta cu Becketul am vazut ca mergi cu un debit cam de 1000 l pe injector, probabil ca ar merge si cu ceva mai mult aer. Ori la un corp sa zicem de 300 mm diam ma gindesc ca volumul de aer la bula milimetrica ar fi undeva pe la 5-6000l. Ma gindesc insa ca daca micsorez bula pote pot creste acest volum sa obtin o portanta mai mare, adica sa ridic apa prin con de la 60 cm cit va fi sumpul, catre 90-100 cm.

Oricum m-am gindit ca si in bazinul din spate sus ( care este ca un fel de overflow box supradimensionat de cca 200l) sa mai pun un skimer iar acolo inaltimea este cam de 80 cm, deci asta va fi usor de conceput si construit.

Oricum eu vreau sa merg pe o skimare masiva, undeva la 15-20 l pe skimer si zi (adica ceva intre 20-30 l pe zi), skimat care sa-l duc in turnul de filtrare de unde sa intorc apa asta in sistem.

Insa vroiam oricum sa-ti multumesc pentru ideea cu DyMiCo, care imi pare foarte atractiva zi vreau s-o implementez in turnul de filtrare.

Adica ma gindesc ca primul bazin din acest sistem sa fie un acvariu mare (ceva de genul 2000x1000 cu inaltimea 650) un bazin cu toata suprafata Monaco, in care sa incerc sa implementez un DyMico.

Daca merge sistemul asta atunci il las ca prima treapta de filtrare a skimatului, urmind ca apoi apa sa treaca prin bazine unde sa pot dezvolta ATS-ul, macroalge, fraguri sa alte biotopori, apoi in ultima treapta de filtrare si inapoi in bazinul principal. Acest turn il fac pe trei nivele toate cu bazine de 65 cm inaltime, cu o suprafata totala de peste 6 m2. Probabil ca acolo va intra un volum brut de 3,5 tone apa (pe linga cele aproape 2 tone ale sistemului principal), distribuita in mai multe bazine, majoritatea volumului in DSB sau Monaco cu 20-30 cm nisip (cam o tona).

Daca nu reusesc sa fac Dymico sa mearga on flow, atunci il las ca sistem Dymico on demand, pentru ca este extrem de tentant si cred ca pot sa-l fac sa mearga. Daca totusi nu merge il las ca Monaco pentru filtrarea skimatului siar nivelul 1 si doi pentru skimburile de apa mai mari.

Mai am citeva zile sa ma gindesc si oricum spt viitoare sint in Germania unde vreau sa mai vorbesc cu specialisti in domeniu sa vad si parerea lor.

La skimmerul meu cu 2 injectoare Beckett folosesc o pompa de 12.000 de litri la 2 injectoare.
Nu stiu sa iti spun cat este real debitul de apa, cle de aer poate sa mearga pina la 2000-2100 litri
adunat la ambele injectoare, iar inaltimea la care ridica pompa este in jur de 40 de cm de la suprafata
apei, asa ca nu pierd foarte mult din debit. E greu de apreciat, nu am masurat ca nu am nici timp nici
o solutie simpla, dar cred ca la 1 injector care suge 1000 de litri de aer, debitul de apa foarte probabil
sa fie in jur de 4000-4500 litri, poate chiar mai mult. Si cum skimmerul functioneaza bine in varianta
actuala cu aproximativ 1500-1600 litri pe minut adunat la ambele injectoare imi intareste convingerea
ca nenea Escobal stie ce vorbeste si un procent de 16% aer din volumul total este realist.

O seara placuta,
Dragos

P.S. sa ne spui si noua ce parere au specialistii din Germania.

La valorile astea m-am raportat si eu, pentru ca nici eu n-am motiv sa nu cred ceea ce deja merge la tine. Eu insa m-am referit la volumul skimarului si nu la debit. In cazul tau si al celor cu ace, pompa este cea care genereaza atit debitul de apa cit si cel de aer. Teoretic insa la un skimer in care aerul vine sub presiune, deci nu este impins de un injector, nu debitul de apa este cel care iti da fractia de aer, ci volumul skimerului. Adica indiferent de debit ai un volum maxim de aer peste care nu poti trece, volum dat de volumul skimerului. Probabil ca un debit mai mare de apa scade randamentul si invers.

Pornind de la aceste explicatii detaliate ale tale am ajuns la concluzia ca marind volumul skimerului (diametrul si inaltimea coloanei) este posibila constructia unui skimer cu un volum cam de 4 ori volumul skimerului tau care probabil ca ar functiona cu un debit catre 5-6000 l/min, adica pastrind fractia de 16%.

Sotia mea a terminat ecologia habitatelor marine la Universitatea din Bielefeld si vreau sa ma vad ca niste profi de-ai ei sa discutam despre zoo si fitoplancton. La asta ma referea mai devreme. Oameni se scufunda in habitate submarine unde au diferite proiecte de cercetare si ma stiu cu ei din perioada cind aveam proiecte de cercetare comune, ei cu biologia si noi pe partea de hiperbara.

Sper numai sa pot construi corpurile skimerelor suficient de mare pentru a putea ridica suficient de sus coloana de apa. Cum nu ma intereseaza prea mult ca aceste skimere sa scoata o cantitate mica de skimat, in general de cca 1l pe zi, ci mai degraba sa scoata de 10-15 ori mai mult, chiar nu ma intereseaza reglajul fin, ci doar sa scoata mizeria alaturi de a cantitate mare de apa pe care oricum o recircul.

Avantajul imens al unui astfel de skimer nu il vad in skimarea independenta de debit ci in absenta pompei skimerului care probabil ca produce multa caldura in acvariu, de aceea cred ca merita sa experimentez pina cind il fac sa functioneze

Pompa de 12000 de litri pe care o folosesc eu este Tunze si consuma 120 w. Cu alte cuvinte
nu incalzeste apa atat de mult pe cat te gandesti tu.

Pe de alta parte in momentul in care vrei sa skimmezi umed la modul la care vrei tu sa scoti
10-15 litri pe zi vei avea o alta problema la care trebuie sa gasesti solutie: salinitatea va scadea
daca faci autocompletare cu apa de osmoza, iar apa sarata nu poti sa folosesti pentru ca va fi
destul de greu sa potrivesti la loc salinitatea fara teste (cei 15 litri skimmati vor contine un mare
procent de apa sarata dar si apa pura si nu stii care este acest raport). Mi se pare extrem de complicat.

O zi buna,
Dragos

kirucd wrote:Pompa de 12000 de litri pe care o folosesc eu este Tunze si consuma 120 w. Cu alte cuvinte
nu incalzeste apa atat de mult ....

Fiind o pompa de 120w, pe linga consumul anual, incalzeste mai mult decit o pompa de 0 W. Desigur ca nu consumul este un argument, deoarece si pompa de aer consuma curent, DAR aerul introdus in sistem poate raci usor apa (de exemplu daca compresorul de aer sta intr-o camera climatizata sau intr-o pivnita, pe cind ORICE pompa, indiferent daca este o tunze, una chinezeasca sau un ehaim, la 120W INCALZESTE. Si ca o gluma pe care te rog sa nu o ei in nume de rau, chiar nu m-am gindit CANTITATIV cit de mult ar incalzi pompa ta apa, ci doar ca oricum o incalzeste, mai mult decit daca n-ar fi nici o pompa, plus ca daca folosesti aer rece, dintr-o incapere rece, poti raci. De exemplu noi la clinica avem aerul stocat in recipiente de inalta presiune, ca sa-l folosim il decomprimam, astfel ca aerul il putem vehicula foarte rece oriunde avem nevoie de el (prin decompresie se raceste masiv, sub zero grade, iar prin tevi:izolate/neizolate, il putem incalzi sau pastra rece).

kirucd wrote:...Pe de alta parte in momentul in care vrei sa skimmezi umed ....va fi
destul de greu sa potrivesti la loc salinitatea ...

Teoretic ai dreptate, practic insa solutia este extrem de simpla. probabil ca nu ai rumegat sistemul descris pentru ca altfel ai fi vazut-o si tu si oricum eu nefiind inginer imi este greu sa dezvolt solutii complicate.

Am sa iti dau un exemplu teoretic sa intelegi ce simplu este sa reglezi salinitatea.
Inchipuiesteti bazinele cu corali, caluti, sump etc ca un recipient, pe care il numim TURNUL 1 (T1), iar bazinele de filtrare tot ca un recipient numit TURNUL 2 (T2). Si bazinul tau este un recipient compartimentat, apa trecind dintr-un compartiment in altul, cu diferenta ca acel litru scos de skimer il arunci. In sump, in camera pompelor ai un senzor de nivel care completeaza automat cu apa distilata cind nivelul scade, asa numitul ATO

La mine:

in T1 vor fi doua skimere, unul sus si unul jos si za zicem ca acestea vor scoate fiecare cca 20 de litri de skimat pe zi. Acesta se aduna intr-un bazin separat si cind se ajunge la un anumit nivel o pompa arunca skimatul in T2. Deci din T1 se pierd zilnic 40l de apa sarata , care reprezinta cam 2-3% din volumul de apa din T1. In acelasi timp din T1 se pierde prin evaporare sa zicem 5l (este numai un exemplu). Asta inseamna ca in camera pompelor din T1 nivelul scade cu cei 40 l de skimat aruncati in T2 plus cei 5 litri evaporati, adica cu 45 l.

In camera pompelor, la fel cum si tu ai un senzor pentru ATO pot sa pun si eu un senzor, numai ca acesta va baga in T1 45l din ultima treapta de filtrare aflata in T2. Bun aceasta este apa sarata (nu sari inca!), dar daca aruncam o privere in T2, acolo se intimpla urmatorul fenomen: zilnic vin cca 40l de skimat din T1, dar senzorul de nivel din T1 preia 45l din T2. In plus si din T2 se mai evapora poate 6l de apa, DECI in camera pompelor din T2 nivelul scade cu 40l apa pentru T1, 5l apa evaporata din T1 si 6l apa evaporata din T2, insa creste cu cei 40l care vin de la skimerele din T1. Astfel ca senzorul din T2 va inregistra o scadere a volumului cu 11l si va comanda aici, in T2 un ATO, care vor completa cei 11l apa evaporata.

Sa nu te superi pe mine ca am incercat sa explic detailat aceasta solutie EXTREM de simpla, pentru ca eu nu sint inginer si nu prea ma pricep sa fac schite.

Adica in T1 va fi un ATO, numai ca acesta va functiona cu apa sarata preparata in T2, iar in T2 va fi un ATO ca si cele obisnuite care vor compensa evaporarea in cele doua sisteme inchise.

Si acum intelegi poate si de ce nu ma intereseaza reglajul fin al unui skimer.

Desigur ca eu ca medic, spre deosebire de ingineri, vad skimerele ca niste bucati de acril, si chiar ai intuit bine impresia unora, numai ca eu spre deosebire de ingineri, care inteleg jucaria tehnic, pot sa o inteleg mai putin tehnic dar pot sa o inteleg biochimic, asa ca pentru mine este important ca biochimia sa functioneze, de aceea eu chiar cred ca este SIMPLU sa proiectezi si realizezi un skimer care sa raspunda unor cerinte biochimice inalte, desi pentru un inginer acest lucru poate parea extrem de complicat tehnic. De aceea ma bucur ca astepti cu nerabdare sa demonstrez acest lucru. Dragos, lasind gluma de-o parte, nu te contrazic si iti dau dreptate cind zici ca daca vrei sa reglezi un skimer sa scoata constant 52,3 ml de apa sarata alaturi de 32,48% din materia organica totul devine extrem de complicat si ai nevoie de CNC-uri sau stiu eu ce roboti de inalta precizie, intrebarea este daca ai nevoie de aceasta precizie si daca renuntind la ea nu devine totul mult mai simplu si mai ieftin. Sau daca vrei sa faci un skimer mic, compact, care sa incapa sub pat sau sa nu scoata nici un zgomot, pentru un acvariu pe noptiera din dormitor. La fel si grosimea peretelui skimerului. Daca vrei sa folosesti skimerul si pe post de proptea cind torni un tavan de beton, desigur ca cel mai bun este inox-ul de 6 mm, dar daca el functioneaza biochimic la fel, pentru mine este egal ca e facut din plexi de 2 mm sau din plexi de 20. Marind volumul skimerului maresti randamentul. Numai ca volumul skimerului pe pompa nu poti sal maresti la nesfirsit ca trebuie sa maresti si pompa.

Skimerul tau este conditionat de pompa de apa, care produce si aerul, de aceea are un corp de 120, pentru ca la un corp de 300 trebuie sa maresti pompa, DAR daca aerul nu ti-l baga injectorul, poti folosi ce diametru gasesti si ajustezi volumul de aer nu din debitul de apa, ceea ce simplifica mult datele problemei. Folosind aer comprimat singura conditionare la diametru este data de spatiu, ceea ce iar simplifica datele problemei. De asemenea nu mai ai presiunea unui injector in el, astfel ca probabil ca va functiona fara sa se deformeze si daca il faci dintr-o coala subtire de plexi, suficient de groasa doar cit sa tina cupa, ori asta iar scade masiv costurile pentru ca transpunerea ei in con sau cilindru se poate face mult mai usor.

Acum am sa explic de ce m-am oprit la acest procent de 2-3% skimare si cum vad eu sistemul. O skimare agresiva scoate multa mizerie din sistem, adica din T1, ceea ce imi permite mie mai simplu, comparativ cu alte sisteme, sa tin parametri sub control. Cum apa o reconditionez, pot scoate mult cu skimerul, deoarece nu se pierde. TEORETIC oricit de mult poate skimerul fara sa-si strice randamentul! Conceptul general de skimare este eficienta maxima la o scoatere cit mai mica a apei sarate din sistem, pentru ca se arunca, si cu cit vrei sa faci skimerul mai eficient si mai uscat cu atit este mai complicat de realizat, ca dovada micile inundatii de primavara. Daca insa nu te mai legi de aspectul reducerii drastice a cantitatii de apa skimata, poti pastra eficienta skimarii cu solutii simple si ieftine. Chiar ma gindeam zilele astea ca poate imi reuseste performanta nu numai sa functioneze skimerulu ci sa coste doar cu citeva procente mai mult decit cupa skimerului tau.

Pe de alta parte cumva trebuie sa asigur legatura dintre T1 si T2. Filtrarea biologica insa poate fi foarte agresiva. Microalgele si sistemele bacteriene pot rapid scoate nutrienti, lucru care poate fi daunator unor lanturi trofice.

Si la voi este la fel: refugiul nu este legat direct de sump (adica on flow) ci are o circulatie proprie, mai mica sau mai mare in functie de necesitati (on demand), la fel si reactoarele la picatura sau cele de biopaleti, au debite separate ajustate in functie de necesitati. La fel si in cazul filtrari biologice. Un flux prea mare ar expolia rapid sistemul de nutrienti si ar dezechibra diferitele lanturi trofice. Un flux prea lent desigur ca ar duce la acumularea de nutrienti prea mare in T1, dar desigur ca daca acesti 2-3% nu sint suficienti (de exemplu hranire excesive) atunci se poate monta un robinet care gravitational in bazinul de colectare al skimatului mai suplimenteaza cu citiva zeci de litri (asta daca nu se poate mari skimarea, pentru asi pastra eficienta), astfel incit bazinul de sus sa se apropie de un ULNS, adica valori ceva mai bine cau un LNS.

In T2 mai apare un avantaj. Cele trei paliere de filtrare, mai ales ca in palierul de sus aprovizionarea se face cu apa reziduala (skimat), la debite mici se poate scala, adica apa pe fiecare palier sa fie oarecum diferita ca si calitate, adica fiecarui palier i se poate atribui un acvariu de fraguri, unde pot fi simulate conditii mai degraba propice coralilor moi (sus), adica cu apa mai murdara, ca de laguna sau duri (jos), unde este usor de obtinut apa specifica ULNS, adica cu nutrienti nedetectabili. Sistemul fiind mare se poate umbla usor in el si chiar daca investitia initiala este mult peste cea a sistemelor obisnuite, rentabilitatea in exploatare creste datorita consumului redus de resurse. Supradimensionarea filtrarii biologice, care oricum este autolimitativa, permite osor extinderea sistemului, cu investitii minime.

Sistemele on demand mai au un avantaj. Dymico de exemplu ca si sumpurile voastre sint sisteme on flow. In Dymico are loc atit inlaturarea biologica a fosfatului (prin lanturile trofice specifice) cit si sedimentarea acestuia in nisip, alaturi de restabilirea macroelementelor prin modificarea pH-ului, care este si factor stimulativ al anaerobilor, in flux continuu, adica on flow. Pentru a regla aceste procese foarte fin si in dinamica ai nevoie de monitorizare de precizie on flow, monitorizare care la numarul de parametri necesari se ridica la ordinul citorva (putine) zeci de mii de euro. Pentru oricine este posibila o analiza continua a 6-8 parametri importanti, mai mult chiar in functie de acestia se pot concepe comenzi de reglare (cum este cazul DyMiCo), numai ca din ce stiu eu probabil un astfel de sistem de monitorizare precisa on flow sare de 20.000 euro. Daca insa separam sistemele, atunci se poate face o monitoriazare a parametrilor punctuala, ori astfel de sisteme sint cu mult mai ieftine: fie la nivel de hobby, cum sint testele folosite uzual in acvaristica (adica 1-2 lei/test) fie la nivel de precizie inalta, unde investitia este de citeva mii de euro.

Probabil ca aici consta implementarea dificila a acestui sistem de filtrare biologica: o reglare fina on flow costa foarte mult, o reglare dupa ureche nu asigura parametri constanti iar fluctuatii mari pot dezechilibra un sistem on flow. La un sistem on demand insa o fluctuatie a parametrilor prin dilutie are efecte lente si pot fi observate in timp ceea ce poate permite o reajustare a sistemului sau de exemplu completarea punctuala cu anumite macroelemente sau completarea filtrarii cu celelalte trepte de filtrare. Adica eu acest sistem DyMiCo il vad al naibi de simplu si eficient, numai ca este prea scump de reglat on flow, dar cred poate fi folosit integrat in diferite trepte de filtrare.

Probabil ca din aceste perspective eu vad lucrurile diferit de cum le vezi tu, desi daca e sa analizezi fiecare treapta in parte nu este de loc diferita de conceptul general, numai ca este cu totul altfel facuta si eu cred ca ofera avantaje in stabilitatea sistemului, cu dezavantajul necesitatii unui spatiu mare si al investitiei initiale mari, dar care eu cred ca se justifica prin costurile scazute de intretinere si prin asigurarea unui microclimat mai apropiat de cel natural, care (cel putin eu asa cred) va permite sustinerea in timp a unor lanturi trofice mai complicate dificil de tinut intr-un acvariu.

Sunt la crashma si nu-mi incape postarea ta pe telefon
Ce oameni!

Iti dai seama daca T2 ar produce votka si nu saramura....

Pai Koala tu vrei sa o citesti toata o data! Incearca cuvint cu cuvint, poate asa incape

Nu am stat sa citesc tot ce ai scris, ai scris mult prea mult chiar si pentru mine
dar am doua observatii:

- nu merge sa folosesti orice coala de plexi oricat de subtire ar fi, si ai sa vezi de ce cand o sa faci proba

- nu ai inteles exact explicatia mea, drept pentru care o repet, pentru ca ai o problema pe care n-o vei
putea rezolva (am intuit ca vei face completare din T2 in T1 cu apa sarata): problema este ca skimmatul tau,
cei 40 de litri nu vor avea salinitatea bazinului T1, ci vor avea o salinitate mai mica, iar cand vei introduce
cei 40 de litri in T2 nu vor avea aceeasi salinitate, va fi imposibil sa pastrezi salinitatea constanta in cele
doua bazine T1 si T2, mai ales ca faci si autocompletare cu apa de osmoza in T2. Cand o sa faci proba o sa
realizezi ca nu functioneaza.

Motivul principal este ca skimmarea umeda scoate si apa sarata din bazin dar si apa pura in acelasi timp, nu
ai cum sa scoti numai apa sarata. Cei 40 de litri de skimmat nu vor avea salinitatea bazinului ci o salinitate
mai mica. Iar 2-3% din volumul bazinului scos iti va influenta serios salinitatea.

Mie imi place ca vrei sa reinventezi roata, dar anumite roti nu merg, mai ales daca sint patrate

O zi buna,
Dragos

LE am uitat sa iti reamintesc, o fac acum inca odata, oricat de performant ar fi skimmerul si oricat
de agrsiv vei skimma, nu vei scoate mai mult de 30-40% din ceea ce se poate scoate, este o limitare
fizica a oricarui skimmer, indiferent ca este unul DIY science-fiction cum vrei tu sa il faci. E cam
greu sa schimbi niste legi fizice care guverneaza functionarea skimmerelor.

LLE pe masura ce mai citesc iti mai dau cate un raspuns
Nu ai inteles niste principii de baza ale skimmari: o skimmare eficienta este intr-un interval
de la o skimmare uscata pina la una umeda, dar nu orice fel de skimmare umeda, daca pur si simplu
scoti apa sarata prin skimmer aia nu e skimmare e schimb de apa. Nu poti sa skimmezi cat vrei
tu de umed, exista o limita de la care incolo nu mai este skimmare eficienta, ci este schimb de apa.

HBOT wrote:
Acum am sa explic de ce m-am oprit la acest procent de 2-3% skimare si cum vad eu sistemul. O skimare agresiva scoate multa mizerie din sistem, adica din T1, ceea ce imi permite mie mai simplu, comparativ cu alte sisteme, sa tin parametri sub control. Cum apa o reconditionez, pot scoate mult cu skimerul, deoarece nu se pierde. TEORETIC oricit de mult poate skimerul fara sa-si strice randamentul! Conceptul general de skimare este eficienta maxima la o scoatere cit mai mica a apei sarate din sistem, pentru ca se arunca, si cu cit vrei sa faci skimerul mai eficient si mai uscat cu atit este mai complicat de realizat, ca dovada micile inundatii de primavara. Daca insa nu te mai legi de aspectul reducerii drastice a cantitatii de apa skimata, poti pastra eficienta skimarii cu solutii simple si ieftine. Chiar ma gindeam zilele astea ca poate imi reuseste performanta nu numai sa functioneze skimerulu ci sa coste doar cu citeva procente mai mult decit cupa skimerului tau.

Habar nu ai cu ce se mananca un skimmer, scuza-ma dar esti total pe dinafara.
Un skimmer facut de mine costa 320 de euro, sint curios cat te va costa superskimmerul pe care
vrei sa il comstruiesti. Sincer imi pierd timpul cu tine, incerc sa iti spun cam ce am invatat eu despre
skimmere dar pe tine vad ca nu te intereseaza, asa incat iti repet, pentru a nu stiu cata oara, astept
sa vad lucru sistemul care va skimma performant 40 de litri pe zi printr-un cub pe unde trece toata
apa cu aer comprimat. Sa ai spor

HBOT wrote:
Sistemele on demand mai au un avantaj. Dymico de exemplu ca si sumpurile voastre sint sisteme on flow. In Dymico are loc atit inlaturarea biologica a fosfatului (prin lanturile trofice specifice) cit si sedimentarea acestuia in nisip, alaturi de restabilirea macroelementelor prin modificarea pH-ului, care este si factor stimulativ al anaerobilor, in flux continuu, adica on flow. Pentru a regla aceste procese foarte fin si in dinamica ai nevoie de monitorizare de precizie on flow, monitorizare care la numarul de parametri necesari se ridica la ordinul citorva (putine) zeci de mii de euro. Pentru oricine este posibila o analiza continua a 6-8 parametri importanti, mai mult chiar in functie de acestia se pot concepe comenzi de reglare (cum este cazul DyMiCo), numai ca din ce stiu eu probabil un astfel de sistem de monitorizare precisa on flow sare de 20.000 euro. Daca insa separam sistemele, atunci se poate face o monitoriazare a parametrilor punctuala, ori astfel de sisteme sint cu mult mai ieftine: fie la nivel de hobby, cum sint testele folosite uzual in acvaristica (adica 1-2 lei/test) fie la nivel de precizie inalta, unde investitia este de citeva mii de euro.

Ai sa fii surprins, costa mult mai putin un sistem de monitorizare si control, iar daca ti-l faci singur e si mai
putin. Inclusiv cu sistem de prevenire a erorilor.

Si ultima interventie: eu unul iti prezic un esec epic, nu cred ca ceea ce vrei sa faci va functiona, intregul
sistem este un scarpinat cu mana stanga in partea drepta. Succes!

BTW un profesionist ca tine ar fi trebuit sa stie ca nu orice zboara se mananca si ca din cacat nu prea
poti sa faci bici si sa mai si pocneasca. Se pare ca in acvaristica inca nu ai invatat lectia asta...

Hai Spania!

kirucd wrote:..

- nu merge sa folosesti orice coala de plexi oricat de subtire ar fi, si ai sa vezi de ce cand o sa faci proba

Cu siguranta ca nu poti folosi o foita cit coala de hirtie, dar n-ai nevoie nici de foarte multi mm de plexi. Probabil ca grosimea similara celor chinezesti ar fi de ajuns.

Legat de salinitate ma gindesc ca ai dreptate cind afirmi ca skimatul are o salinitate redusa apei din bazin. Asta inseamna ca se va intimpla urmatoarea catastrofa:

- daca skimatul este cu un grad mai putin salin inseamna ca in cca o luna in T1 salinitatea va creste cu 1 grad iar in T2 va scadea cu un grad, daca diferenta este de doua grade, atunci in 15 zile va aparea aceasta modificare de un grad. Daca sint trei grade, atunci diferenta va apare in 10 zile. Atunci va trebui in primul rind sa pun senzorul de apa distilata in T2, dar apa sa curga in T1, astfel compensez o parte din cresterea de salinitate din T1.

In functie de diferenta dintre salinitatea skimatului si cea a apei din T1 si aceste detalii (unde curge apa de osmoza), se poate determina o valoare aproximativa, si anume la cite zile apare o modificare de cca 1 grad intre T1 si T2 (deci 0,5 pe turn). Daca aceasta este sa zicem 24,3 zile (doar un exemplu), atunci cu mare regret trebuie sa constat ca la 24,3 zile va trebui sa vintur o data apa din T1 prin T2, pina cind salinitatile iar s-au egalat, probabil o ora sau doua. Desigur ca ma pot complica si mai mult astfel incit sa transfer pe linga 40l skimat pe zi si 40 litri din retur pe zi (sa zicem din teava din dreapta, pentru ca acolo cred ca salinitatile nu difera), asa apare aceasta modificare cu un grad salinitate la 48,6 zile iar daca las 120l zilnic din retur catastrofa de a vintura bazinele se va intimpla o data la trei luni

Acum eu nu zic ca metoda asta este cea mai buna si probabil ca are si minusuri si pe masura ce apar va trebui sa vad cum le rezolv.

kirucd wrote:..

Nu ai inteles niste principii de baza ale skimmari: o skimmare eficienta este intr-un interval
de la o skimmare uscata pina la una umeda, dar nu orice fel de skimmare umeda, daca pur si simplu
scoti apa sarata prin skimmer aia nu e skimmare e schimb de apa.

Sa stii ca eu chiar te-am urmarit cu mare atentie si am luat de bun tot ce ai scris tu. Chiar nici nu am nici un motiv sa nu iau. Tu insa nu ai observat niste detalii in ceea ce am scris eu:

cind am discutat de 20l pe skimar pe zi a fost un exemplu pe care l-am dat tocmai ca o idee de skimare umeda maxima. NU STIU care este skimarea umeda maxima pe zi: poate sint 20 de litri, sau numai 10 sau numai 5. Habar n-am! De aceea am si specificat ca acest volum este dat de cit poate scoate skimerul ca o skimare umeda, care poate fi de citiva l pe zi sau poate chiar 10-15 sau 20. Daca sint doua skimere se dubleaza cantitatea. DE ACEEA si specificare cu litere mari ca sa intelegi subtilitatea faptului ca am incercat sa invat de la tine: "TEORETIC oricit de mult poate skimerul fara sa-si strice randamentul!"

Dupa ce va functiona voi determina cantitatea optima. Indiferent ca pun un skimer pe aer sau unul facut de tine sau de oricine altcineva, acesta se poate regla sa mearga suficient de umed cit sa iasa zeama din el si nu numai spuma, intr-un bazin. Tot in acel bazin pot lasa sa se scurga si o cantitate de apa ca sa ajung la un procent de 2% sau de 5% din volum, in functie de acumularea nutrientior in sistem, adica de cit de performanta va fi filtrarea aici. Oricind alaturi de skimat mai pot scoate si o cantitate oarecare de apa din sistem, de citeva procente.

Tocmai ca imi este clar ca skimerele facute de NASA nu scot mai mult de 40%, probabil ca nici ce pot face eu nu va scoate poate NICI MACAR 30%. Asa ca restul de 70% incarcatura biologica va trebui o parte sa fie preluata de sistemele de filtrare din T1 si o parte de schimbul de apa ce va avea loc intre T1 si T2. Diferenta este doar ca acest rest de 70% la mine, si mai putin la tine, tu trebuie sa-l prelucrezi complet in sump (alaturi de schimbul de apa pe care il faci), eu trebuie sa-l prelucrez poate 20% in sump si restul prin schimbul de apa care il fac cu T2. Acest lucru va usura filtrarea in T1 si va reduce (asa sper eu) masiv schimbul de apa proaspata.
Deci intii vad ce poate scoate skimerul si trec in T2. Apoi vad cit de repede are loc cresterea de nutrienti ca sa pot calcula ce fractie din T1 trebuie schimbata zilnic cu T2 pentru a mentine sistemul stabil si curat. Daca intimplarea face ca skimarea umeda sa scoata suficient cit sa nu mai adaug si apa dein retur, atunci trebuie sa am grija de salinitate mai des, iar daca skimarea umeda totusi este foarte mica ca si nr de litri pe zi completez schimbul de apa catre T2 cu apa din retur, ceea ce va balansa mai bine salinitatea.

kirucd wrote:..

eu unul iti prezic un esec epic, nu cred ca ceea ce vrei sa faci va functiona

Ce sa zic! Daca nu vei avea dreptate eu ma voi distra multa vreme pe seama afirmatiilor tale, cam tot atita timp cit sistemul va functiona. Daca va pica sistemul, atunci voi avea un turn cu un bazin, refugiu si sump in care voi face circuitele NUMAI cum spui tu si inca un turn, cu 2 bazine neconectate intre ele, fiecare cu refugiul si sumpul lui, in care la fel circuitele vor fi facute tot asa: NUMAI cum spui tu!

Amin, ca sa zic ashea!

- io-s genu' de cutezator, asa ca astept, cuminte, rezultatul acestei incercari...
- reiterez ideea ca solutia aleasa de tine nu e aplicabila acvariilor "de casa", da' tot sunt curios ...
- nu prea inteleg manevra cu "scot skimmatul si-l arunc dincolo", da' sunt genul de om dispus sa asculte pana la sfarsit.


Deci, din partea mea, ai toata atentia!