Acum ca am ceva timp incerc sa explic la ce m-am gindit legat de acvaristica.

Experienta mea practica in ecosistemele specifice acvarii de recif este practic nula. Profesional ma ocup insa cu alte ecosisteme bacteriene, si anume cu cele care traiesc in interiorul organismelor complexe precum omul, astfel ca inteleg foarte bine modul si ciclul lor de viata. Cum ma ocup si de nanobacterii si de elemente de tranzitie, bacterii care se inmultesc ca virusii, inteleg in detaliu fenomenele care au loc in spatele acvariului.

In ultimii ani trendul merge spre o skimare cit mai agresiva pentru a scoate rapid din sistem in special proteinele (care au cel mai mare continut de P si N organic). Lucru corect de altfel, deoarece eliminarea acestor compusi din sistem este complexa, complicata iar daca pica strica sistemul.

Cu cit skimarea este mai "perfecta" cu atit insa se expoliaza sistemul de o multime de microelemente pe care le contin bacteriile. La ora actuala se stie ca un om sanatos cara pe el o microbiota de cca 2 kg de bacterii, care din fericire sint destul de greu de omorit, dar daca ar muri, si gazda lor ar muri. Asa cum Dragos des a aratat skimerele au o eficienta redusa, undeva la o treime. El au o eficienta foarte mare in realitate, numai ca de spumat spumeaza doar o serie de compusi organici macromoleculari, cu cit sin acestia mai descompusi, cu atit nu mai spumeaza. Practic toata piatra vie din sistem si substratul sint cele care scad randamentul skimerului, descompunind rapid o serie de macromolecule, DAR tot acestea sint cele care elimina amoniacul din sistem, astfel ca fara un substrat si fara piatra bine dimensionate la sistem si colonizate, sistemul nu poate functiona, desi teoretic randamentul skimerului ar creste.

Colonizarea este o alta tema importanta despre care parerile sint impartite, ca idee insa aceasta are loc mult mai repede si mai usor decit este descrisa, dar asa cum este cunoscuta este cea mai safe metoda de a o realiza.

Revenind la skimare. Cu cit mai buna cu atit si problemele din sistem dispar, adica formele nedorite de N si P si o parte din S (ulf) dar si o multime de elemente folositoare sau indispensabile. Desigur ca aditia lor nu este o problema, numai ca felul in care facem poate genera in timp probleme mari.

O skimare cu cit este mai umeda cu atit este mai eficienta, numai ca skimarea umeda scoate si multa apa din sistem, care trebuie inlocuita, rapid altfel daca se inlocuieste cu apa de osmoza scade salinitatea.

La acest aspect m.am tot gindit ca daca s.ar combina eficienta skimarii umede cu extragerea unor componenti nedoriti precum P, N si S intr.un alt sistem, care astfel completeaza apa pieduta prin skimare, atunci ar creste stabilitatea sistemului si ar scadea necesitatea aditionarii.

Ms Cristi pentru explicatii. Am citit si topicul tau legat de acest reactor si ai dreptate ca este riscant sa.l folosesti in acvariu. Eu mai mult ma gindeam sa.l folosesc intr.un loc unde nu are ce sa se intimple, si anume in laborator.

Adica apa din skimer ( o buna parte din skimat) intra intr.un bazin unde va fi in permanenta adaugat, bazin cu spartura de coral in care se nitrifica si se neutralizeaza pina cind devine plina de elementele necesare acvariului, alaturi de nitrati si fosfati la greu. De aici intr.un bazin care de fapt este un ATS supradimensianat, si ca sa nu.mi frec creieri cu cositul, un sistem unde pasc melcii sau aricii cu drag, sistem in care intra si apa din bazinul in care adaug detritusul, unde il procesez mecanic. Apa din ultimul bazin pentru a o stoarce de ramasitele de fosfati si nitrati o las sa treaca eventual printr-un astfel de reactor.

Si mie mi s.a parut ideea de a introduce Sulf in sistem destul de periculoasa, dezideratul ar fi sa incerci sa.l scoti complet si probabil ca schimburile de apa ajuta la eliminarea Sulfului introdus prin alimentatia. Totusi principiul ar trebui aprofundat deoarece Intr-un sistem in care vrei sa renunti la schimbul de apa, respecftiv sa raresti acesta foarte mult, ai o data o problema cu aditiile si a doua cu eliminarea unor produsi nedoriti care se pot acumula in sistem, unul dintre acestia fiind Sulful, alaturi de alte elemente nu numai fosfor si azot.

Oricum nu pot sa zic decit bravo ca ai incercat metoda si mai ales ca stii astfel ce bube are!!!! Cind ajung in Cta mi.ar placea sa aprofundam aceasta tema, deoarece in magazin am vazut sistemul si debitul era la picatura dar tubul de legatura destul de gros. De fapt mai mult ma intereseaza sa cresc aceste bacterii decit sa denitrific cu ele, apoi sa le folosesc la desulfurare.

Ms Koala pentru aprecieri. In magazin puteai sa alegi si bucati mari si mici si aveau tot soiul de forme.

Legat de reactorul de sulf, ce am vazut la ei era ceva foarte simplu. Un cilindru Aquamedic cam de vre.o 2-3l prin care apa trecea lent in care erau niste bilute galbene, la fel ca marime ca biopallets, numai ca au o culoarr galben intens. Astea contin sulf pe un polimer si nu trebuiesc agitate ca la biopallets, ci pur si simplu apa trece printre ele.

Idea cu pH - ul este alta. CO2 absorbantul este util pentru a elimina variatiile de pH la absorbtia aerului in skimer. Am citit articolul scris de Dragos pe tema asta si este foarte bun si complex. La mine insa acvariul fiind intr.o clinica de terapie intensiva avem o instalatie industriala care inlatura din aer noxe, CO si CO2 si imbogateste aerul cu ozon si il si sterilizeaza. Eliminarea CO2 din aerul pentru skimare este utila daca acvariul se afla intr.o incapere inchisa, cu un volum mic, unde respira mai multe persoane. Cu cit incaperea este mai mica si numarul de persoane mai mare cu atit un astfel de sistem este mai util. Cu sivuranta ca si eu mi.as fifacut un astfel de sistem daca n.as fi dispus de aerul din cladire.

Eu insa m.am referit la alt aspect.

Principiul unui reactor de calciu, care practic "topeste" spartura de coral eliberind din acestea un amestec de minerale specific necesitatilor coralilor duri, se bazeaza pe dozarea CO2 intr.un cilindru (reactor) unde scazind pH-ul aceasta spartura se dizolva. Plecind de la acest principiu, practic orice scade pH -ul, nu numai CO2 poate fi folosit la dizolvarea sparturii de coral.

- in reactorul (cilindrul) in care se afla bilutele cu sulf, o data pornite aceste reactii chimice, scade mult pH- ul din reactor. Cum apa intra in el "la picatura" iese tot la picatura, fara sa scada pH acvariului, dar avind un pH foarte scazut daca trece inainte sa fie eliberat in sistem printr.un cilindru cu spartura de coral, atunci aceasta NEUTRALIZEAZA pH din reactor si prin dizolvare reintoarce in sistem Ca, kH, Mg si Sr.

- o atta idee dea renunta la CO2 pentru a umbla la pH este skimatul, care in mod normal se arunca, dar care este o sursa hiperconcentrata de elemente rare (trace). Skimerul arunca afara lipoproteine in general, dar si resturi de bacterii. Ori astea ca sa functioneze au enzime, adica comousi organici ai metalelor rare. Cu cit skimerul este mai eficient cu atit trebuie sa aditionezi mai mult din aceste elemente. Skimatul insa contine si mult amoniac si fosfat, alaturi de uree, astfel ca este foarte acid. Trecindul intii peste un pat de spartura de coral se neutralizeaza, degradeaza inlaturind apoi atit elementele continute in coralul mort ( Ca, kH etc) cit si elementele rare. Problema este ca acest skimat nu poate fi folosit nici in sump si nici in acvariu fiind toxic. DAR in laborator poate fi detoxicizat, de exemplu cu ajutorul unui ATS supradimensionat.

Adica ideea este de a transfera rapid mizeria din acvariu, skimat si detritus, catre un alt sistem de filtrare, unde sa elibereze apei sarate elementele necesare recifului. Adica cu cit iau din sistem mai multe elemente, cu atit trebuie sa aditionez mai mult. Dar sa transferi citiva litri de skimat zilnic dintr-un sistem in altul nu este ceva greu, dupa care poti folosi apa din cel de al doilea sistem pentru a completa si aditiona sistemul.

Piatra

Salutare tuturor! Azi am reusit sa trec pe la un magazin cu produse de acvaristica marina sa.mi iau piatra uscata/coral. Acolo am gasit schelet de coral calcificat destul de usor si extrem de poros. Cutia din imagine are un volum de mai bine de 60l dar piatra cintareste in jur de 25 kg. Voi adauga si poze.

In magazin am discutat cu cel care se ocupa de ingrijirea acvariilor marine care mi.a aratat skimerul lor pe piatra de aer. Cirpul este din acril de diametru de 30 cm si are cam 2 m inaltime, construit de Schuran. Le tine tot magazinul.

Initial au mers cu pietre din lemn de tei ( le au la vinzare una mare costa 4 euro). Le schimbau la trei luni pt ca lemnul se inmuia in timp. Acum au pietre sinter, numai ca acestea merg cu presiune mare, adica cu compresoare.

De asemenea am mai discutat cu ei despre intretinere si mi.au explicat ca este mai greu sa.l reglezi sa scoata spuma uscata. Nu este imposibil dar reglajul trebuie facut fin. Pentru al tine sa mearga umed insa este mult mai usor de reglat. La ei mergea uscat. Daca insa il lasi sa mearga umed apare un fenomen interesant. Skimatul este foarte acid si astfel are un pH scazut. Lasat sa treca printr.o spartura de coral se eutralizeaza si se incarca cu minerale di aceasta spartura, el insusi fiinx plin de resturi de bacterii, adica de Trace elements si astfel un ingrasamint ideal pentru fito si zooplancton.

Mi.au mai aratat si o un reactor interesant inseriat. In primul erau bilute mici ca si biopallets numai ca acestea contineau sulf, in al doilea spartura de coral. Debitul de trecere este mic calculat la diametrul reactorului. In primul apar bacterii care pe baza sulfului denitrifica, proces care scade mult pH, fenomen ce este folozit in al doilea reactor unde prin dizolvarea mineralelor din spartura se neutralizeaza pH si se eli ereaza in sistem, DIRECT Ca si KH.

Daca sint interesati putem discuta pe aceasta tema. In fond acestea sint doua metode de a obtine un pH mic pentru un reactor de Ca altfel decit cu CO2.

kirucd wrote:
In plus de asta un DSB se activeaza intr-o perioada lunga de timp, de pina la un an. De asta am spus
ca nu se justifica. Nu iti aduce beneficii pe termen scurt si are potential periculos pe termen lung.

Asta este ce n-am inteles eu. Potentialul periculos la Monaco sau la DSB este pe termen lung posibilitatea aparitiei H2S sau trebuie substratul aspirat/vinturat adica umblat in el.

Acum legat de stelute, bristle worm, stele, serpent star si melci, astia cresc la mine si se inmultesc in draci. In acvariul din Mures nu am ATS, dar m-am gindit la o varianta neortodoxa de ATS care sa o tin pina voi face unul. Pe geamul din spatele acvariului (100X50 cm) il iluminez separat cu trei lampi pe led (Ikea) cu lumina calda. Este o lumina alb-galbui. Cum am dat drumul sistemului tot peretele din spate s-a umplut de alge verzi ca un muschi, spre deliciul melcilor si a aricilor mici care ii am in acvariu. Astia tund iarba regulat, astfel ca in zona lampilor e ceva alga, in afara lampilor stratul de alga este extrem de mic. La inceput cind am dat drumul la lumina, peretele in 2 saptamani s-a umplut de alge. Dupa inca citeva saptamani s-a umplut de melci, multi dintre ei extrem de mici. Ori astia cu siguranta ca vor trece grila in zona acestui bazin si vor ajunge si in substrat sa-l rascoleasca. Acum peretele din spate are ceva alga dar nu este asa de plin ca sa-mi fac griji. Adica daca ar fi sa recoltez ceva poate ca n-ar fi nimic. DAca ii dau drumul la ariciul mare care este in Laborator intr-o zi a ras tot peretele.

Adica tu de exemplu care ai un DSB, este adevarat accesibil, fiind in fata acvariului, ce ii faci daca apare hidrogenul sulfurat? Sau ce ii faci substratului in general si cit de des umbli in el si care ar fi diferenta fara substrat?

Oricum ms pentru ca iti impartasesti experientele proprii si cu altii

kirucd wrote:
Un DSB nu se justifica acolo, chiar daca nu trebuie sa umbli in el, daca ai cumva vreo
problema va fi extrem de complicat.

Salut Dragos,

in directia asta inclin si eu. Numai ca argumentatia ta este ceea ce nu inteleg:
- pe de-o parte ce am citit toti zic ca si DSB si MOnaco sint usor de intretinut in sensul ca nu trebuie sa umbli in ele
- pe de alta parte "DACA SE INTIMPLA CEVA" e greu sa umbli in ele.

Ce? se intimpla ca sa trebuiasca sa umbli in ele?

DE justificat sigur ca se justifica! Un sistem cu mai multa apa/piatra/substrat iti da o rezerva mai mare de timp pina sa apara o catastrofa. Indiferent cum fac curatirea metabolitilor, prin export catre alte bazine sau chimic, aceasta trebuie facuta. Ori marind capacitatea bazinului de filtrare, nu poate constitui decit un avantaj.

Oricum discutia este mai mult teoretica Dragos, pentru ca oricum si eu inclin sa laz un bazin gol, adica sticla si pe mijloc suspentata piatra vie/coral

In poza de jos dreapta este un bazin in care am intr-o parte DSB si in cealalata un nivel mic de substrat si piatra vie. Vietuitoare nu am aici decit ce are piatra vie pe ea. Aici simulez ce se intimpla in bazinele din spate: adica multa vinzoleala, lumina indirecta de la ce se reflecta din jur. In el am adaugat pina acuma cea mai mare parte a mizeriei din sump, care "dispare" relativ repede. De azi trec in faza a doua a experimentului si anume incep sa adaug TREPTAT si mizerie din skimer.

Bazinul din stinga este fara pompe de valuri, am doar o piatra de aer pentru o usoara circulatie, lumina, o discosoma rosie ca si indicator de evolutie si niste polipi salbatici verzi.

In poza de sus sint trei bazine.

In mijloc este un Sump dezactivat cu trei compartimente unde pun grosul de mizerie, fiecare compartiment avind nisip cu alta granulatie pentru a observa ce se intimpla cu acesta la diferite debite. Aici am si casete cu diferite medii de colonizare.

Aceste trei bazine sint gindite pentru filtrarea grosiera, in sensul folosirii a ceea ce scoate skimerul.

Celelalte doua bazine sint cu piatra vie, CUC, unul are crabi celalalt anemone majano verzi, una bubble si un arici mare.

In ele tin apa cu diferite salinitati. In cele unde ma joc cu bacteriile am salinitatea mica, catre 1020, in cele unde ma joc cu algele am salinitatea mare, catre 1028.

In acvariu salinitatea o mentin la 1025

Si poze ca "laboraturul de cercetari acvaristice". Revin cu explicatii.

Despre userul Leontet, Dr. L., nu pot sa spun, pentru cine nu-l cunoaste, decit ca este de o seriozitate rar intilnita, extrem de meticulos si desavirsit in felul de a-si practica hobby-ul.

Cei care au avut norocul sa cumpere din obiectele puse la vinzare pot confirma. Practic toate obiectele sint originale, majoritatea cumparate din Germania si nu din Est, si in dublu exemplar pentru a le putea curata regulat si intretine. Ce am cumparat eu pot spune ca nu au urme de uzura si se afla intr-o stare impecabila. Practic sint ca si noi.

Ca o gluma, dupa ce am vazut ce a avut de vinzare, am renuntat la ideea de a mai cumpara si am incercat sa-l conving sa nu renunte la bazin... din pacate fara succes!

Am renuntat la ideea Monaco in spate si ma gindesc ca in cele doau bazine din spate sa le las doar de trecere a apei cu o portiune centrala de piatra de recif/coral mort si multa vinzoleala asigurata de pompe de valuri. Tinind cont ca acest spatiu este in spate si greu de umblat, dar are avantajul unei inaltimi mari (85 cm sus si 65 cm jos) ar avea sens sa ma mai complic cu vre-un tip de substrat pe jos, sau mai simplu ar fi sa las sticla?

Substratul intrebarii este unul simplu! Teoria este una, practica insa este alta! In bazinele mele in care "reconditionez" apa am pe jos diferite substrate (cu exceptia Monaco): unul cu DSB, celellalte cu nisip de diferite granulatii dar un stat de citiva cm. Asa la prima vedere si dupa citeva luni (putine) de functionare mie nu prea imi par ca string mizerie multa (vinzoleala este mare in aceste bazine), insa nu stiu cum se comporta in timp (adica ani) aceste substrate si astfel nu stiu in ce masura trebuie sa le cureti sau nu, daca da cam la ce intervale si in ce masura consta acest curatat.

Ce am observat pina acum in toate aceaste bazine, bazine simple fara sump, doar lumina si cite doua pompe de valuri pe bazin:

In primul rind in ele tin piatra vie si pun apa pe care o schimb din acvariul pe care il am si in plus adaug mizeria care o aspir din sump. Bazinele sint luminate bine (cu neon) au diferite nevertrebrate si pe jos cum am mentionat diferite substrate. La debite mari ale pompelor de valuri substratul nu pare a avea o tendinta de acumulare de detritus.

Desi mut mizeria sumpului din bazinul principal in aceste bazine si la inceput aveam o oarecare tendinta de crestere a algelor in ele, datorata si iluminarii puternice, lucrurile s-au schimbat decind am luat un arici mare. Toate bazinele nu mai reusesc sa produca atitea alge cit maninca asta, adica ghemul de alge incepe sa scade si nici alge verzi nu se mai produc pe peretii bazinelor (pe care nu-i curat). La fel si pe pietre: alge zero, desi la inceput a existat o usoara tendinta de a creste alge si pe pietre, dar asta a disparut.

Probabil ca voi incepe sa adaug treptat ce scoate skimerul acestor bazine sa vad cum se comporta si astept parerile voastre pe aceasta teme.

@koala
- pai nu stiu ce vreau sa fac ca n-am experienta in asa ceva si cum vorbesc cu unul vine cu alta idee. Na fost acvarist de marina care pina acum sa nu spuna alceva:
unul zice ca trebuie obligatoriu matrix, altul ca trebuie reactor de calciu, altul ca astea sint prostii si trebuie GFO, urmatorul denitrate, altul zeolit, la skimere ai vazut cite discutii sint. Apoi biopaleti, dar astea nu sint bune trebuie otet la picatura si tot asa

Asa ca am zis OK, daca asa trebuie imi planific loc pentru toate timpeniile astea si vad apoi ce las si nu las...

Asa ca am zis unde bag toate astea.... si asa a iesit ce ai vazut pina acum

-Referitor la furtun si pompa!
Ideea nu este rea cu asa ceva cind ai o teava. Cind ai 3 sau 5 sau 7 este altceva.
Pe urma mai este un aspect eu opresc recircularea cind dau de mincare si asta se intimpla de trei ori pe zi. Dimineata artemia sau alti creveti mai mari pentru pesti si lps/anemone, catre prinz rotiferi sau zooplankton, uneori mai bag si fito sau alte tipuri de plankton, ca target feeding, seara iar creveti de diferite dimensiuni. Si de fiecare data opresc totul citeva minute, apoi dau drumul la valuri si dupa juma de ora la recirculare.

Deci pompita asta trebuie sa stea cind dau de mincare la prima ora a diminetii la prinz si seara tirziu, ca altfel suge apa din acvariu.

- treaba cu cutiile trebuie sa o gindesti un pic pentru ca daca faci cutia prea groasa ajungi la problema perlonului sau a ciorapului se colmateaza repede si trebuie umblat des la ea. Daca o face aerisita/subtire ai o filtrare mecanica proasta, in schimb iti creste randamentul filtrarii biologice. Asa ca din punctul biologiei iti trebuie cit mai mica colmatarea iar al mecanicii cit mai mare. Ca sa domolesti fluxul in loc sa faci o cutie groasa faci mai multe subtiri si le separi in asa fel incit sa ai apa intre ele, unde se mai decanteaza mizerie, deoarece la suprafete mari debitul pe cm2 este mic si astfel multa vreme cutiile functioneza biologic si cind creste retentia mecanica vezi la nivel, moment in care mai cureti o cutie, si data viitoare urmatoarea si tot asa.

Iar daca vrei perlon, il pui pe asta la urma, pentru ca acolo ai cele mai putine resturi, daca mai ai si nu trebuie sa-l schimbi la doua zile.

Avantajul mare insa il vad in alta directie. Aceste cutii te ajuta sa recuperezi o mare parte din produsi de metabolism al acvariului. In functie de hrana pe care o alegi, aceasta poate fi o sursa de iod si elemente rare, care multe dintre ele dispar din sistem in primul rind prin skimare si apoi prin aspirarea substratului sau aruncatul ciorapului/perlonului.

Ca sa restabilesti echilibrul trebuie sa introduci aditii in sistem. Daca insa nu mai scoti aceste elemente si le folosesti la fito sau zooplancton, reintorci in sistem o parte din aceste elemente. Asa ca eu apa care o schimb deocamdata nu o arunc, nici ce se decanteaza. Acum lucru ca sa nu mai arunc si ce se skimeaza.

Desigur ca intr-un sistem inchis la un moment dat explodeaza totul daca ai merge doar asa, dar se poate ajunge la un echilibru care ar ajuta sistemul sa se autointretina cu eforturi mult mai mici.

De aceea principial sint impotriva filtrarii chimice, dar o las in rezerva sa vad daca nu cumva pot trece peste ea

Poate ca intr-una din zilele urmatoare voi prezenta sistemul cu poze si lux de amanunte Koala

Ca idee la orice overflowbox exista pericolul acesta sa se stringa bule, de aceea furtunele (in U invers) trebuiesc verificate continuu, pentru a nu obtura tubul si a dezamorsa sistemul.

Eu am cautat sa fac o varienta ieftina la aceste cutii si sa ma lase sa tin skimerul pe acvariu pina termin eu experimentele cu sumpul.

Si sumpul fiind un concept altfel decit ce gasesti descris pe forumuri nu stiam daca merge, daca nu sau daca apar probleme. Nici acum nu stiu daca va merge bine cu anii.

Sistemul l-am facut cit mai simplu cu putinta.
- in spate in camaruta din dreapta acvariului am pus piatra vie astfel ca apa care trece de la stinga la dreapta sa treaca prin acest mediu.
- in compartimentul din mijloc (acolo unde acum este skimerul, pe care intentionez sa-l mut jos, am o punga cu matrix pe fund si una cu carbune activ. Acestea vor disparea in sump si pun in acest compartiment iar piatra vie.
- al treilea compartiment am doua pompe de recirculare mici, una de 200l pentru gaura de jos si una de 400l pentru gaura de sus.
- mai este o pompa de valuri

Acum am facut sumpul care a functionat ceva timp, dar l-am separat de acvariu pentru ca acum caut sa bricolez noul skimer.

Sumpul are o pompa de recirculare de cca 1000l, dar nu cred ca duce mai mult de 500 l, care ii vars sus, deasupra celor doua iesiri din peretele albastru.

Ca si concept sumpul este un acvariu de 100x22x55 cm si are o prima camera a skimerului, separata de urmatoarea printr-un semiperete pentru decantare si apoi BT catre camera pompei de recirculare. Pe pereti am ghiduri de sticla astfel sa pot pune 5 cutii din acelea de filtrare.

Construite am doar 2 cu care am experimentat pina acum. De asemenea am si posibilitatea sa extrag apa din diferite puncte ale sumpului, apa care cascadind-o in reactoare (tuburi su recipiente), orizontale la diferite debite si medii sa indeplineasca diferite functiuni.

ADICA:
Avind sumpul in spate pot pe inaltime sa ma dezvolt in sensul unor tuburi cu matrix, denitrate, biopaleti, reactoare de calciu sau reactoare de fito si zooplankton. Adica in loc sa le pun vertical in sump le pot pune orizontal, deasupra sau vertical, pe un alt segment, adica un al doilea sump supraetajat.

Sistemul doresc sa-l extind in timp, in sensul ca in dulapul bazinului am un spatiu de 35x35 unde pot inalta un refugiu de 60 cm inaltime, sau o zona decorata pentru caluti si ace, care oricum merg bine cu macroalge si plante marine, iar stinga dreapta este un spatiu de 40X40 (cind dispar tevile) unde pot merge pe inaltimi catre 100cm, unde pot face un relief inalt cu mangrove, creveti sau crabi si interconecta bazinele. Mangrove in idee decorativa, pentru ca sint ok ca aspect si am multi copii in clinica, pentru care acvariile acestea de jos sint mai usor de vizionat.

Eu tot urmaresc aceste furtune si pina acum toate se comporta bine. Daca si in urmatoarele luni treba merge la fel, atunci probabil ca voi mari numarul lor ca si asa nu costa nimic si voi cauta o solutie estetica de implementare

Koala

Sistemul este unul simplu.

Cele doua tuburi comunica la partea inferioara printr-un T de 100 si astfel asigura un circuit continuu pe principiul vaselor comunicante, avind o lungime totala de peste trei metri.

Amindoua tuburile sint ceva mai inalte decit acvariul, astfel ca este exclus ca apa din acvariu sa se scurga. Tubul din dreapta este amorsat prin mai multe furtune cu acavariul, astfel ca nivelul acvariului este la fel ca si nivelul tuburilor. In tubul din stinga in partea de sus am un Y (adica un T la 45 redus: 100/50/100) orientat in jos si legat de sump.

Amorsarea este facuta cu mai multe tuburi astfel ca daca un tub se infunda cu un melc sau se dezamorseaza sa mai am inca citeva alte tuburi amorsate care sa asigure functionarea sistemului si sa nu imi dea acvariul pe afara. Cind pompa din sump baga in acvariu cei cca 500 l/h, creste nivelul in acvariu ceea ce duce la cresterea nivelului in tubul din stinga, apoi in cel din dreapta si astfel apa cade inapoi in sump.

Avind o circulatie continua si tuburile fiind de diametri mare, in mijlocul lor se poate creea o "coloana" ceva mai ingusta decit tuburile de 100 de piatra vie de o lungime de peste 3 m. Spatiul dintre aceasta coloana si tub fiind destul de mare e practic greu sa colmateze, dar astfel rezulta o suprafata distribuita pe o lungime de peste trei m de piatra vie (sau se poate folosi si matrixul) printre cale curge in permanenta volumul de apa recirculat si permite o filtrare biologica suficient de buna, mai ales ca este vorba de piatra vie populata cu micro si macroorganisme, fiin in acelasi timp si un sistem criptic, adica lipsit de lumina, dar aerob. Iar volumul acestui sistem este destul de maricel.

Experimentul meu este menit sa testeze fiabilitatea in timp a unui astfel de filtru biologic si DESIGUR ca forma finala o poate constitui si un U patrat de plexiglas care poate avea si alte dimensiuni, adica sa fie doar de 5 cm grosime si mult mai lat, ce se poate lejer ascunde in apatele acvariului si sa-si pastreze forma si functia.

Daca functioneaza, atunci poate fi aplicat la toti aceea ca mine care isi iau sau au un acvariu fara gauri si vor sa adauge un sump. Si ca sa nu ma certe Dragos ca propovaduiesc metode ce ar putea pereclita ideea unui BA, desigur ca pe tubul din stinga, acolo unde la mine este scurgerea se pot monta mai multe tevi in sistem BA.

@Dragos
N-am nimic cu cubanezul si am inteles rationamentul si al tau si al lui, vreau numai sa-l verific si sa ma conving de implicatiile lui in practica.

ADICA: la o recirculare de 5x eu am volori destul de bune ale calitatii apei, desi poate ca la anumite specii de coral acest lucru nu este chiar cel mai de dorit. LA altele desigur ca acolo trebuie ajuns. Adica eu nu contest ca omul are dreptate, ci vreu sa cuntific dreptatea lui pentru a vedea daca nu cumva se poate stabili o ecuatie de genul: vrei corali de aia atunci cam la recircularea asta sa te astepti, vrei d-aialati atunci la asta trebuie sa mergi.

In plus la mures sus vreau SPS-ei, iar jos caluti si ace. Adica sus vinzoleala mare, jos mai de loc. Nu stiu daca se poate, dar daca se poate voi posta cum.

Legat de nemti!

Comunitatea acvaristica americana, franceza sau japoneza si chiar germana, nu ma intereseaza in mod special. Ma intereseaza mai mult prin prisma de a nu face greselile altora. Desi n-am dificultati sa urmaresc o discutie in engleza sau franceza sau romana, prefer sa citesc in germana, pentru ca-mi este mult mai comod si la indemana. NU ca acele postari sint numai asa de urmat. Ei prezinta anumite modalitati, unele timpenii fireste, alte Ok, altele foarte bune, iar din multimea de informatii am sedimentat si am aplicat in practica ce am crezut eu ca ar fi mai bine.

Acum legat de calitatea produselor germane versus cele americane, depinde si unde aceste produse sint facute. Daca vorbim de firme germane care pentru asi optima cistigul produc in tari ale lumii aIIIa, cum este si Romania de altfel, sa nu te astepti ca produsul finit sa fie asa cum erau odinioara cele chiar produse acolo. Dar asta nu inseamna ca cineva ar trebui sa fie ca nemtii sau ca americani. Chiar ar fi teribil de monoton, daca toti am fi ca nemtii sau ca americani, sau si mai bine, daca toti ar fi ca romanii

Este clar ca atunci cind vrei un sistem lipsit de zgomot si sigur n-ai cum sa treci peste BA. Numai ca zgomotul nu-i o problema pentru mine.

Legat de estetic si neveste, a mea inca n-a vazut tevile ca este in Germania, dar cind va veni cu siguranta ca tevile vor fi aruncate.

Ele sint acuma doar experimental sa vad daca functioneaza si cum functioneaza, dupa care pornind de la acest sistem le voi "estetiza" in ceva transparent sau aratos si le voi face sa dispara in spatele acvariului. Deocamdata insa, sotia mea fiind acasa sa nasca, am o fereastra de vre-o 2 luni sa ma joc cu tevile de canal, dupa care trebuie sa gasesc solutia de transformare.

Acum desigur ca nu ma deranjeaza sa discutam de BA sau alte sisteme de "adus apa" in sump, ideea este de a eficientiza fiecare aspect al sistemului pentru al compactiza.

Dragos,

Nu contest ca acest domn, cubanez de origine, nu ar fi o eminenta in matematica cu referinte deosebite, chiar nici nu am cautat sa vad cine este, pentru ca doresc sa merg pe drumul meu, indiferent daca acesta este batatorit sau nu. Ideea care ma animeaza nu este matematica sau fizica ci nanobiologia. In cariera mea am plecat de la matematica superiora catre fizica nucleara si am ajuns in Bundeswehr sa ma ocup de nanobacterii.

Iar acum caut sa-mi tin dracoveniile din acvariu in viata fara sa trebuiasca sa ma ocup de ele. Daca traiesc bine, bine, daca nu atunci ori gasesc solutii simple ori o las balta.

Legat de poza doi si BA!

nu te lasa influentat de tevile de canal care le vezi in poza, ca au o poveste lunga si hilara.

Acvariul din Cta a aparut de fapt pentru ca a venit iarna si cum mai aveam tipari vii pentru pescuit, m-am gindit sa le fac rost de o casuta linistita pina in primavara si asa am cautat un acvariu si l-am cunoscut pe alex. Acvariul din poza era de vinzare, dar vazind ca fusese folosit pentru unul marin, am zis ca nu mai bag tipari si-mi fac si eu un nanocub.

Asa am ajuns sa am un acvariu marin. Dupa care lucrurile au inceput sa se complice, ca probabil la toti dintre noi, unde a intervenit factorul NEVASTA.

Vazind reciful cu corali moi, dar nu prea colorati mi-a zis: NU, nu imi plac gorgoniile si Kenia iar zoasi astia sint prea mici. Vreau creieri si favites. Si a trebuit sa gasesc solutii sa-i tin p-astia.

L-am sunat pe Alex si i-am zis ca-mi trebuie un OVERFLOW sistem sa pot sa imbunatatesc filtrarea biologica. La care Alex mi-a adus o cutiuta de plexi (scumpa) si mi-a zis ca asta este solutia pentru acvarii care n-au gauri. Cutia era prea mica si mi s-a parut destul de riscanta. Atunci mi-a zis ca poate sa-mi faca una mai mare, dar si mai scumpa.

Atunci i-am zis sa-mi faca un overflow dar sa nu depaseasca 100 Ron. Si mi-a zis la 100 fati-l singur!

Asa ca a aparut acest sistem care amorseaza tubul din dreapta cu acvariul si curge pe cel din stinga, gravitational pe o teava de 50 in sump. Sistemul are peste 3 m lungime iar in interiorul tevilor de 100 sint un fel de "margele" din piatra vie legate intre ele cu arici, care ocupa spatiul din mijloc in proportie de 70% al tuburilor si-mi asigura o prefiltrare inainte de intrarea in sump.

Acum desigur ca tubul din stinga il pot folosi si transforma intr-un skimer de 150 inaltime, unde am deja o coloana de apa de inalta, numai ca eu am facut acest sistem nu cu gindul de al lasa acolo ci doar de a experimenta si vedea cum functioneaza ca apoi sa-l transform intr-o solutie estetica, ascunsa.

Aceasta pentru ca fiind ceva nou nimeni nu putea sa-mi spuna cum se comporta. ORI cu 100 lei mi-am facut si overflow-ul si pot sa ma joc acum si cu filtrarea biologica. Apoi am implementat o chestie asemanatoare si la Mures.

Si in etapa asta m-ai prins tu cu BA, motiv pentru care eu ti-am zis ca nu prea sint incintat de aceasta varianta, pentru ca aveam de gind sa folosesc recircularea si in alte scopuri, deoarece aceasta recirculare are o presiune hidrostatica mare care poate oferi GRATUIT o multime de avantaje.

Pai nu vreau sa o fac paralelipupedica, dar asa blochez apa in sump si o las libera, dar nu poate trece decit prin skimer. Apoi este o solutie simpla in sensul unor placi de acril lipite, pentru a avea ceva cu care sa ne jucam

Adica este vorba de un skimer tip "baraj" in calea apei din sump, astfel ca daca il fac rotund, apa trece pe linga el si nu prin el.

ORI ideea este de a gasi solutia pentru a lasa apasa treaca prin schimer, TOATA apa recirculata si de a gasi varianta de reglare a skimerului din debitul de aer si nu neaparat din debitul de apa. Astfel obtinem o plaja mult mai mare de variere a debitului de apa si evitam o problema MARE a acvaristici moderne: jucatul la debitul de recirculare.

Daca iti mai aduci aminte "disputele" noastre stiintifice au pornit de la acest domn hispanic care traieste prin America si care a postulat ca intr-o ora trebuie vinzolit totul, dupa care a umplut o carte cu ecuatii matematice care demonstreaza ca daca vrei o omogenizare a sistemului in acel interval de timp ai nevoie de recircularea cu factorul 10x.

Sa verifici insa daca acest Domn este un povestas de meserie sau chiar are dreptate, atunci ai nevoie de un sistem flexibil in care sa ai o skimare asemanator de buna la debite cu diferente foarte mari.

Eu in Cta am un sistem mic. Bazinul are 100l. Sistemul este stabil, filtrarea biologica, fara o filtrare chimica. Merg pe overfeeding si folosesc mult zooplankton pentru corali, rotiferi si alte tipuri. Valorile fosfatului sint neglijabile si in general lps-ei merg bine iar zoasi si gsp-ul nu prea. Recircularea o am undeva la 500l/h, deci 5x.

Acum daca iese treba cu skimerul pot lejer sa masor ce se intimpla dupa o luna de 3x, 5x, 7x, 10x, 12x , 15x si 20x. Adica sa modific recircularea treptat de la 300l/h la 2000l/h. In functie de modificarile care apar voi putea spune urmatoarele:
- daca acest domn Escobal chiar stie despre ce vorbeste si nu este influentat in descrierile lui de industria producatoare de accesorii
- la ce valori ale recircularii bazinul de preteaza mai degraba spre zoasi sau mai degraba spre SPS-ei

Si sumpul cu una din casete de care am vorbit.

Overflow-ul