Am reusit sa terminam cu lipitul sticlei, dupa cca 2 saptamani de munca si 50 de tuburi de silicon, desigur cu sprijinul deosebit al Dr. Stanescu (Ciprian). In total volumul brut este se ridica la cca 7 tone de apa impartite in mai multe bazine. Revin zilele astea cu poze. Intre timp au sosit si recircularile (jebao DC) si pompele de valuri (Jebao RW), cam 1/2 tona de spartura de coral de diferite granulatii din cca 1 tona cit am calculat ca imi intra in DyMiCo, grilele pentru splenumuri. Suprafata totala a nisipului cu splenum va fi de cca 7 m2.

Revin zilele astea cu poze ale celor doua turnuri si ulterior cu o descriere amanuntita atit a sistemului cit si a fiecarui bazin in parte. Configuratia finala este urmatoarea:

Rastelul 1 contine doua bazine de prezentare, unul de cca 900 l cu un bazin de overflow de 240 l unde intra doua skimere in partea de sus iar in partea de jos un bazin de cca 400 l si un sump asemanator de mare cu mai multe compartimente. Cele doua bazine le voi amenaja ca bazine de recif, cel de sus in special cu SPS, iar cel de jos ca un habitat specific pentru ace si caluti.

Rastelul 2 contine trei nivele ocupate de sus in jos astfel
- primul rind contine un bazin de cca 1 tona cu un habitat specific apelor marine cu continut ridicat de nutrienti. Alaturi de acest bazin mai este unul de cca 400l compartimentat si destinat filtrarii.
- rindul de mijloc contine trei bazine de 600l in care doresc sa amenajez habitate de mare adincime, respectiv habitate specifice LPS-lor
- iar rindul de jos este alcatuit din 6 bazine de cca 300l destinate pentru fraguri, filtrare si refugii.

Toate bazinele din rastelul doi au un sistem similar sistemului DyMiCo

Shubi.. e un defect profesional!

Ai dreptate dar deviezi de la discutie. Skimerele cu pompa au asa ceva care desigur ca sint cum zici tu. Chiar si cel mai scump skimer insa tot face caldura. Discutia a plecat insa de la skimere pe aer. Ori aici nu mai avem o pompa care sa bage aerul si mai mult eu vreau sa-mi fac un skimer( chiar 2) mare pe aer si fara pompa, adica efectiv intreaga recirculare sa o las sus sa treaca prin primul skimer si jos prin al doilea skimer, folosindu-ma de energia gravitationala a recircularii.
Asa ca nu pompa este cea care da debitul de aer ci un nadelventil. Ori in ipostaza aceasta ai doar un debit maxim de aer care poate permite o skimare eficienta. Intrebarea este insa daca o skimare prea umeda nu scade eficienta. De fapt marea intrebare este cit de umed poti schima pastrind eficienta maxima.

Refolosind insa acest skimat intr-un alt bazin mare (de peste o tona) pot crea acolo conditii de laguna si recupera apa sarata pierduta prin skimare. Ma rog asta este planul care oricum il voi realiza in aceasta forma. Primul ansamblu va avea cca 2 tone, impartite in 2 bazine unul de 900 si unul de 400, restul pentru filtrare si schimb cu al doilea ansamblu, iar cel de al doilea sistem va avea un bazin de 1000l, alaturi de inca trei de 500l, toate ca habitate marine cu diferite grade de filtrare, alaturi de inca cca 1,5 t pentru filtrare. Bazinul de 1tona il voi face intr-un sistem asemanator Dymico si sper sa-l fac partial sa functioneze. Adica va fi un filtru de substrat mare in care in interiorul aragonitului injectez o sursa de carbon cu un pH scazut.

Ciprian esti oaspetele meu la Mures cind vine sticla, asa ca vom putea testa ce vrei tu si de asemenea ce gaz vrei tu. Cit despre analize tu cam stii ca eu dispun cam de cel mai performant laborator de microscopie si microbiologie din Romania, asa ca putem face o multime de analize.

Corect , asa este. Compozitia gazului modifica randamentul skimarii. Pe de o parte conteaza si marimea moleculei gazului, dar PPO2 crescut favorizeaza procesele oxidative si astfel ca probabil permite oxidarea unor complexe organice ale metalelor si separarea lor din detritus, adica solubilizarea lor si astfel o mai buna skimare.

Eu cred ca principala problema constructiva a skimerelor consta in REGLAREA lor fina astfel sa obtina un randament maxim la o skimare cit mai uscata. Cu cit skimerul este mai performant, mai de firma, mai scump cu atit probabil ca skimeaza mai eficient uscat si reglajul poate fi fin facut. Cu cit skimerul este mai prost facut, mai ieftin cu atit acest reglaj este mai dificil de reglat.

INSA daca se trece la o skimare umeda atunci aceste diferente dispar, numai ca in aceasta situatie trebuie recuperata cumva apa sarata eliminata in cantitate mare.

kirucd wrote:@HBOT ...se spune si multumesc pentru sfaturi...

Dragos atunci cind am considerat raspunsurile tale utile ti-am multumit:

HBOT wrote: ...Ms mult Dragos, ...

este vorba de postarea 142. La fel si in 144 si probabil ca si in alte postari. Probabil ca in lumea ta civilizata din Bucuresti nici nu te astepti la asa ceva!

@kzr

Aici este forum de acvaristica marina, unde posteaza incepatorii. Acum desigur ca si acesti incepatori pot fi cum ai spus tu niste copii, sau la fel de bine pot fi parintii lor, fiecare cu profesia lui.

Daca pe profesorul tau de biologie sau de chimie il apuca nebunia la batrinete sa-si faca un acvariu marin, citeva luni tot un incepator este. Chiar daca el ar fi cel mai bun profesor de biologie din Cluj, in materie de acvaristica marina nu le stie la fel ca unul care are deja un acvariu de recif de 10 ani. Iar daca tu, sa zicem, ai deja un acvariu de 2-3 ani (marin), desigur ca legat de o serie de aspecte practice stii mai bine decit profesorul tau. Ori tocmai aici exista posibilitatea ca acesta sa posteze ideile pe care le are si o serie de acvaristi experimentati sa poata sa-i raspunda. Acuma chiar daca profesorul tau este expert in ceea ce preda el la catedra, posibil ca legat de acvaristica tu sa stii mai multe.

La fel de posibil insa este ca unele din intrebarile lui sa nu le poti intelege fie ca inca nu ai experienta necesara, sau pentru ca te pricepi la acvaristica de apa dulce si nu ai idee de acvaristica marina sau pur si simplu nivelul de cunostinte inca nu-ti permite. Asta nu este o catastrofa, ca elev oricum trebuie sa inveti, la scoala in primul rind, apoi si legat de lucrurile care te intereseaza si asa vei putea urmari si intelege si aceasta discutie.

@ ciprian
Dragos povestea despre 15 sau 16% debit de aer din debitul pompei, deoarece se referea la skimere cu pompa. Legat de skimerele fara pompa n-a povestit decit ca nu merg nu si de ce si nu si cum arata acest procent. Vazind un skimer Aquamedic, unde tot umblu la debitul de aer, cred ca este realistic ca acest 16% sa se refere la volumul ocupat de aer din volumul skimerului. Cum vorbim de un skimer fara pompa probabil ca debitul de aer se calculeaza in functie de volumul skimerului, care iti da volumul util de aer si inaltimea skimerului care iti da viteza de deplasare a bulei si astfel poti calcula un debit de aer peste care nu poti trece. Deci cu cit ai mai mare volumul skimerului, cu atit acesti 16% reprezinta un volum de aer mai mare si cu cit inaltimea skimerului este mai mare cu atit debitul de aer pe care poti sa-l folosesti este mai mare.

Legat de calitatea skimarii, acesta este un proces fizic si depinde si de timpul de contact dintre volumul de apa debitul de aer. La un anumit volum al skimerului probabil ca sub un anumit debit de apa maxim sa-i zic, skimarea este identica. Peste debitul maxim de apa pe care il poate duce skimerul, eficienta skimari scade deaorece se reduce timpul de trecere prin camera skimerului. Adica concluzia practica este ca la un skimer de dimensiunea X exista un debit maxim de apa pe care poti sa-l treci prin schimer. Sub acest debit skimarea este cvasiidentica, peste acest debit scade cu cresterea debitului de apa. Iar debitul de aer este dat de marimea skimerului si desigur si marimea bulei de aer.

koala wrote:...Daca am avea sumpul ala de 1500 litri, lucrurile ar sta cu totul si cu totul altfel, la toata lumea...

Koala! Sint sigur ca ai inteles ca era o discutie teoretica. Pe de alta parte legat de home-useri, cele doua bazine de recif ajung catre 1300l (900 + 400), asa cum este taiata sticla, asa ca oricum aplicabilitatea unui punct sau altul, daca va functiona ceva, va fi mai catre cei cu bazine mari.

Totusi cu citeva saptamani in urma un acvarist cu ceva ani de experienta si cu un bazin superb a venit cu o idee de genul asta: bazin de 100 l si sump de 400 l (daca imi amintesc bine), adica exact invers de cum sint gindite bazinele de majoritatea userilor. Prea incurajat sa faca asa ceva nu a fost, desi au fost si voci pentru, unele cu explicatii cum ar putea functiona (ca a ta de exemplu). Numai asa putem vedea cum functioneaza si altceva folosindu-ne experianta in ajutorul ideeilor si altfel decit solutiilor comune.

koala wrote:...HBOT, exprimarea aceasta nu prea e in regula! Ai jignit, gratuit...

Koala daca te-ai simtit vizat de formularea "aplaudac" imi pare sincer rau. Eu mai mult m-am referit la cei care fara o opinie proprie, avind majoritatea postarilor de tipul adeziuni calduroase la un concept sau altul, cei care scriu cam fara sa spuna nimic sau se pling ba de una ba de alta, dar intotdeauna dau cite un "like", ca mai mult de atit nu prea sint in stare. Eu cred ca acestia sint chiar putini, dar daca tu zici ca sint

koala wrote:..o gramada de oameni...

atunci poate ca tu ai dreptate!

Shubi: referitor la prima postare si eu cred la fel ca si tine ca se poate obtine o filtrare foarte buna cu mai putina tehnica si chiar daca ce vreau eu sa fac pare complicat, in realitatea este mare dar simplu. Vom vedea cind sint gata ce va iesi.

Referitor la a doua postare, mi-ai luat o piatra de pe inima, eu aveam impresia ca tu crezi ca sint un mic pui de comunist!

Dragos. Am incercat indelungat sa gasesc in postarea ta ceva legat de acvaristica si in speta de acest subiect, fara prea mult succes. Pe linga vocalizele tale deja cunoscute am reusit insa sa gasesc ceva INTELIGENT:

kirucd wrote:..Eu unul ma opresc aici, de data asta "for good" cum spune englezul...

Sa inteleg ca folosind expresia " de data asta" acum chiar ai de gind sa fi CONSECVENT? Intrebarea este mai mult retorica si chiar nu trebuie sa-i dai un raspuns. Mai mult chiar, la fel ca si prieteni tai, nu trebuie sa urmaresti postarile mele iar eu iti promit ca voi prezenta acvariu, celor foarte putini care sint interesati de acest sistem asa cum il vad eu, fie ca va merge fie ca va exploda dupa o luna sau un an sau 10, prezentare cu cea mai mare sinceritate!

kirucd wrote:...Cheia importanta pentru o filtrare biologica foarte buna este una singura: o filtrare mecanica foarte
buna. ....

Dragos iar nu vreau pentru aplaudaci tai sa para ca polemizem. Eu inteleg ca deseori trebuie ca tu sa explici unora de 10 ori si poate si asa nu pricep ce vrei sa spui. Mie insa este de ajuns sa-mi spui o singura data!

Am inteles inca de la primele postari ca nu skimarea este cea care scoate toata mizeria din sistem, in cel mai fericit caz poti cu o skimare performanta sa scoti cca 40% din mizerie. Afirmatia ta de mai sus poate ca este valabila pentru sistemul tau, nu stiu insa daca afirmatia aceasta poate fi generalizata.

Daca te referi la sistemul tau, oarecum asemanator cu multe sisteme de pe piata, zic asemanator deoarece sistemul tau are o serie de automatizari pe care nu le gasesti peste tot, dar ca si structura este asemanator, atunci desigur ca ai dreptate. Numai ca uneori tu nu vrei sa urmaresti cu atentie ce incerc eu sa explic sau poate nu vrei / poti sa intelegi. Am sa fac o comparatie cu sistemul tau, asa cum il vad eu desigur. Acum nu sari in sus daca gresec cu citiva litri in sus sau in jos.

Tu ai un bazin de recif de cca 450l (nu stiu exact citi l sint, dar iau valuarea asta doar pentru exemplificare). La el ai atasat un sump cu un nivel poate de 30 cm, poate de 40 cm, deci dispui de un spatiu de filtrare sa zicem de 150l in sump. Chiar daca sint 50l mai mult sau mai putin, este doar o exemplificare.

Pornind de la constructia aceasta ai practic in raport de 1/3 volumul destinat filtrarii fata de volumul destinat recifului. Desigur ca si in bazinul mare in care ai pestii si nevertebratele are loc filtrare biologica, in sensul ca toate animalele din bazin maninca cite ceva, unele chiar din nitrati si fosfati, altele produc nutrienti, dar ai DSB-ul care are si el un rol in nitrificare, dar si in denitrificare PLUS ca leaga fosfat in el (stii bine de testul "cestii de cafea") si mai ai piatra vie, care are un rol deosebit in nitrificare.

In sump ai un refugiu, refugiu care insa are un volum mic raportat la recif, dar acolo scoti nitrat si fosfat cu macroalge, chiar destul de mult si in plus denitrifici cu DSB-ul. Mai ai un reactor sau recipient de matrix care si el nitrifica mult, posibil ca oarecum si denitrifica ceva si mai ai un reactor la picatura care denitrifica si el. Tot in sump legi fizical fosfat in reactorul cu rowaphos plus ca mai dozezi NAPOX sau ceva similar.

DECI: mizeria produsa de sistemul tau este in proportie de 35-40% scoasa de skimer (asta pentru ca eu sint convins ca ai construit un skimer performant si te incadrezi in procentajul maxim) si in proportie de 60-65% ramane in sistem. Aici vorbim in special de substante organice dizolvate in apa dar si de un oarecare procent din detritus.

Detritusul il filtrezi in mare parte prin filtrarea mecanica a ciorapilor, o parte prin decantare in camerele sumpului si probabil ca un procent de 20-30% se descompune in sistem, in speta in DSB-urile tale.

Astfel ca sistemul tau arunca sa zicem 40% din substantele organice dizolvate prin skimare (pentru simplificare calcului sa calculam ca si cum skimerul n-ar scoate decit asa ceva, adica nu si detritus) iar ciorapei tai pe care ii schimbi zilnic sau la 2 zile ajutati de o recirculare ca la carte (a lui Escobal), mai scot 80% din mizeria solida.

Asta inseamna ca cca 60 si ceva % din substantele organice complexe iti raman in sistem, 20 % din detritus iti ramane in sistem si cam 100% din compusi anorganici ai azotului (adica ureea, amoniacul care se reduc direct in nitrati) si fosfatii.

Reactoarele pe care le ai, matrix-ul tau (sa zicem 10l), denitratul tau (sa zicem 5l), alaturi de DSB (sa zicem ca ai o suprafata de 0,8 m2 si 10 cm de nisip) asta inseamna 80l nisip, la care se mai adauga sa zicem 100 kg piatra vie trebuie sa prelucreze ceea ce ramane in sistem dupa skimare si ciorapei, ALATURI de macroalgele dintr-un bazin de 30-40l al refugiului si cei 40 sau 50 cm 2 ai ATS-ului.

Sistemul tau este un ULNS si ce este descris mai sus AJUNGE ca sa filtreze aproape toata mizeria anorganica solubila (care nici nu poate fi skimata si nici retinuta de ciorapei), cca 60% din materia organica macromoleculara solubila pe care skimerul n-o scoate si nici ciorapei, si doar 20% din detritus deoarece ciorapei tai scot 80% din ea! Pretul platit insa este ca tu s-au un negrotei de-al tau zilnic sau la doua zile sa schimbe, curete si spele ciorapei!

IN plus mai schimbi la 10 zile 10% sa zicem.

Acum sa revin la cazul meu. Eu consider ciorapei o timpenie. Nu ma intelege gresit, poate tie iti plac si sint utili sistemului tau, eu insa caut sa ocolesc perspectiva de a trebui zilnic sa ma ocup de ei.

Deci si eu ca si tine, chiar daca pun 10 skimere si nu doua, voi avea TOATA mizeria anorganica de filtrat in T1. La fel ca si tine 60 si ceva % din materia organica dizolvata va trebui sa o rezolv in T1.

Detritusul insa si eu vreau sa-l captez prin decantare si sa-l fixez in cutiile mele care spalind si inversind circulatia sper sa-l transfer in T2. Probabil intr-o proportie mai proasta decit reusesti tu.

Acum ce te face sa crezi ca folosind 80l de nisip (10-15% din volumul sistemului tau), 10 l matrix (1,5%) 5l denitrat (0,7%), 35 l refugiu (5%) si 40 cm2 ATS, poti metaboliza, adica transforma biologic 20% din detritusul sistemului tau, alaturi de toata mizeria anorganica, si 60% din mizeria organica dizolvata, dar daca maresti aceste sisteme de 6 ori sa zicem nu ai putea transforma biologic cei 40% care ii scoate skimerul alaturi de cei 80% scosi de ciorapei.

In T2 nu mai esti limitat de spatiul din sump. Adica iti poti calcula un DSB nu de 0, ceva m2 ci de 1-2 sau direct 3 m2. ATS-ul de asemenea, nu te mai limiteaza spatiul de sub acvariu si daca calculezi cum ai calculat tu (pentru skimare si ciorapei), poti calcula ca si cum n-ai avea aceastea si astfel vei avea nevoie in loc de 50 cm2 poate de 2 m2. Numai ca avind un bazin special numai pentru ATS, poti umple citi m2 vrei cu alge. Pentru macroalge tu ai la dispozitie poate un netto de 40 l. Dar poti sa-ti faci un bazin de macroalge ca volum egal cu al sistemului tau principal. Astfel ca marind capacitatea acestor trepte de filtrare poti filtra de la 20% din detritus (cit filtrezi tu acuma) 100%, cum vreau eu sa o fac si de la 60% substante organice dizolvate 100%.

Ce am incercat eu mai sus sa-ti explic este faptul ca tu deja un anumit procent din detritus si din substanta organica dizolvata alaturi de mai toata mizeria anorganica o transformi biologic si chimic intr-un sistem de reactie MINISCUL, daca este sa compari ca toate dracoveniile astea folosite de tine incap in 150l de sump (adica o treime din reciful tau). Daca sa zicem ca sumpul tau ar fi fost de 1500l, raportat la reciful tau de 450l, cu siguranta ca o mare parte din sistemele folosite de tine nu ai mai avea de ce sa le folosesti.

Marea problema insa este alta:

SISTEME compacte ca ale tale exista foarte multe si astfel exista o experienta uriasa la care te poti raporta in implementare. Ce vreau eu sa fac nu este nimic nou, numai ca nu face nimeni asa, cu exceptia sistemelor industriale de crestere a pestilor. Dar alea iarasi sint de sute de tone si greu se pot redefini la sisteme de citeva tone.

Eu ma gindesc ca daca imi va functiona sistemul stabil si mai ales sa nu trebuiasca sa intervin cu saptamanile, atunci tot acest efort s-a meritat. Daca nu-mi reuseste smecheria, oricind pot face ca si tine si astfel am mai multe bazine de recif cu sumpurile adiacente (adica si T2 il pot transforma in recif plus sump, chiar in doua sau tri astfel de sisteme).

Aici an demontat un NAC 7 si un 9. Ultimul are baza conului cam de 20 cm. Acesta il pot pune pe un paralelipiped, pe unde sa intre apa si difuzorul de aer. Ca inaltime conul are in jur de 40 cm, la care se mai adauga cca 15 ai cupei.

Daca fac un paralelipiped de 40 - 45 cm inaltime si 26x26 baza, ar bloca fluxul apei in bazinul din spate, adica ar putea intra doar prin baza skimerului in acest paralelipiped si ar putea trece mai departe prin gaura de iesire a skinerului. Corpul skimerului ar avea cam 80 -85 cm inaltime si ar sta intr-un bazin unde inaltimea apei tot cam de 80cm este. In plus se adauca cupa care are cam 15 cm.

Pe aceasta cupa este montata o duza care la anumite intervale spala cupa de mizerie cu apa sarata din bazin.

Planul meu este intii sa fac aceasta constructie sa mearga. Daca merge pot construi un skimer cu o cupa si cu un con mai mare.

Indiferent ca asa sau construit de o firma, dupa ce merge skimerul voi putea vedea cam cum ar merge optim. Acum am un skimer Aqua-Medic la care am un robinet ce regleaza debitul de aer. In
functie de cum dau drumul la robinet pot varia caracterul skimari, de
la uscat la umed si foarte umed. Cam cel mai umed am ajuns undeva catre un litru pe ora. De aceea ma gindesc ca la un skimer cu o cupa mult mai mare decit a acestuia se poate ajunge cu skimarea umeda undeva la 1l pe h. Asta ar fi ceva catre 20l pe zi, dar n-ar fi exclus sa fie si mai mult.

De asemenea cu ajutorul duzei de spalare mai pot scoate din sistem citiva litri de apa pe zi in functie de cum am nevoie.

Cam asta este planul si vom vedea cum functioneaza.

Si pe urma Dragos cind vorbim de intretinerea unui sistem raportate la investitia initiala eu inteleg si alte costuri aferente, nu numai costurile skimarii.

Indiferent ce tip de filtrare folosesti tu, ca e vorba de o filtrare ca a ta sa-i zic clasica: skimer plus reactoare bagate in sump si un mic refugiu sau o filtrare bazata pe sistemul zeovit sau ce vreau eu sa fac cu un turn de filtrare in care sa integrez mai multe trepte de filtrare biologica, in final avem un volum de apa destinat prezentarii recifului si un volum de apa unde au loc procese biochimice sau fizice de filtrare.

Toate acestea au un cost de investitie si unul de mentenanta. In plus mai intervine si factorul stabilitate a sistemului, respectiv cit de susceptibil este sistemul de filtrare la deranjamente.

Chiar daca de exemplu un reactor cu sulf este ieftin si eficient, daca in caz de deranjament iti poate omori reciful atunci mai bine cauti alte solutii, sau il amplasezi intr-o zona in care nu poate omori nimic, dar asta inseamna ca alaturi de costul reactorului intervine si costul unui bazin separat si aerat unde sa nu poata apare problema H2S.

La fel si Dymico sau Baling etc.
Pe linga investitie si costul mentenantei (unde trebuie calculat si costul schimbului de apa), eu cred ca important este si cit de susceptibil este sistemul la erori. Cit de stabil este in timp daca nu intervii de loc sa zicem o saptamana sau o luna. Cu cit un sistem necesita ajustari mai rare cu atit va fi mai ieftin si de intretinut, interventiile umane avind si ele costul lor, chiar daca timpul in care mesteresti la acvariu nu te costa bani.

Eu nu cred ca doar skimarea va fi altfel decit uzual in sistemul meu, probabil ca si anumite trepte de filtrare vor fi oarecum diferite decit sistemele clasice.

Eu ma gindesc ca o filtrare biologica este eficienta, stabila si ieftina in mentenanta. In schimb este costisitiare in investitie deoarece obliga la bazine mari unde sa poti lasa aceste ecosisteme sa evolueze. Ele insa mai au avantajul volumului, in sensul cresteri stabilitati care insa este si un dezavantaj, in sensul ca daca va trebui schimbata apa atunci va fi mult mai costisitor.

Este clar ca in orice acvariu ai nevoie de sticla, piatra si nisip. Dar investitia in T2 este una suplimentara in sticla, iluminare si nisip, investitie care eu sper sa se amortizeze prin cresterea stabilitatii sistemului cu reducerea sau chiar renuntarea la schimburi de apa, alaturi de reducerea costurilor aferente diferitelor tipuri de reactoare si aditiilor. Spun reducere deoarece inca nu stiu daca voi putea renunta complet la schimbul de apa sau la unele reactoare sau la aditii, de asemenea nu stiu cit fito si zooplankton voi putea refolosi in sistem.

Ce pot insa sa fac este sa calculez fiecare treapta in parte, sa vad ce cost de investitie are, ce randament de filtrare are, ce costuri de mentenanta intervin si sa le expun. Daca vor renta sau nu vom vedea atunci., pentru ca le vom putea compara cu sistemele voastre si costurile lor.

Unde gasesc silicon sa lipesc acvariile? Ms!

Dragos vom ajunge si la skimare!

Legat de asta eu nu ma stresez prea tare: Bazinul din spate are 85 cm inaltime. Latimea lui este 26 cm, deci pot sa reduc cupa undeva la un diametru de 20 cm. Pusa pe un cilindru de 26. Daca o las pina la suprafata bazinului atunci inaltimea totala ar fi undeva de un m.

Un astfel de skimer ar putea functiona nu numai cu oxigen sau aer la presiune inalta ci si cu pietre de lemn si presiune joasa. Indiferent cu ce il voi lasa eu sa mearga, pentru ca dispun de un gaz sau altul, sau de compresoare care sa-mi faciliteze o serie de avantaje, pe principiul acestuia de functionare se poate adapta si la alte sisteme, folosind doar aerul produs de un minicompresor.

Vom vedea cum vor merge cele DOUA skmerele puse in calea apei si eu sper sa mearga chiar foarte bine.

Inca una:

Dragos in aceste privinte poate ca ai dreptate. Vom vedea. Cum acvariul este unul public si imi recuperez TVA-ul din el voi putea spune cit va costa fiecare etapa.

Geamul pentru T1 a costat cca 2000 RON (plus). Pentru T2 n-am calculat inca, dar pot folosi bazinele care le am deja.

Am luat azi piatra. Inca 115 kg. Pretul a fost 5 Euro (inclusiv). Si poze cu ea:

koala wrote:...
- nu prea inteleg manevra cu "scot skimmatul si-l arunc dincolo"...

Koala uneori si skimerele cele mai bune o mai iau razna si scot apa din sistem mai multa decit te astepti. Nu ca ar fi defecte sau ca sint prost concepute, ci pur si simplu ca daca au ce scoate, scot fara incetare. Daca cupa skimerului este deviata printr-un furtun intr-o sticla, aceasta se poate umple repede si te trezesti cu o "inundatie de primavara". Recunosc cu sinceritate ca si mie mi s-a intimplat!

Acuma desigur ca unii dintre acvaristi ca sa evite fenomenul in loc de un pet pot folosi o cutie lipita din plexi. In loc de un litru asa se pot acumula 10l si astfel se evita o inundatia de peste zi. Numai ca daca esti plecat o saptamana poti face o cutie de 30 de litri. Daca insa esti mai puturos ca mine, te poti gindi ca in aceasta cutie unde se aduna skimatul sa pui doi senzori de nivel, o pompa de 2-3000l/h si sa tragi un furtun pina in tavanul fals (sa zicem 3 m). Prin tavanul fals poti monta o teava care sa duca pina la canalizarea de la baie sau unde te lasa imaginatia. Eu de exemplu as putea duce aceasta teava de la T1 la T2 (15 m).

Cind se umple cutia, senzorul porneste pompa si astfel mizeria urca trei m apoi o ia la vale unde crezi tu ca i-ar sta mai bine. Cind se goleste cutia, senzorul opreste pompa si nu mai ai nici o grija cu concediul. Teoretic! Vezi lucrurile nu sint asa de simple! Practic insa Dragos va avea un amendament in sensul ca daca vei face asa vei deveni sclavul refractometrului (ca sa te parafrazez pe tine), deoarece nu vei sti cit rahat ai aruncat. Dar cum el este versat cu solutiile de pretutindeni probabil ca iti va da un link cu un device numit debitmetru. Asa vei sti cit rahat ai aruncat ca sa poti recompleta si sa nu iti scada salinitatea.

Plecind de la ideea automatizarii eliminarii rahatului de peste, la fel de bine as putea eu si cu ideeile mele traznite sa elimin aceasta zeama catre un turn intreg de filtrare. In felul acesta pastrez in sistem o multime de lucruri bune dar ma umplu si de nitrat si fosfat pe care trebuie sa-l leg cumva. De asemenea in aceasta cutie unde pica skimatul pot lasa sa curga si citiva litri pe ora din recirculare astfel incit sa trimit din T1 in T2 tot ce scoate skimarul mai bun, alaturi de o fractie care imi doresc sa fie filtrata, mai mica sau mai mare dupa cum se dezvolta nutrienti in bazin. Astfel transfer mizeria scoasa de skimer unui sistem prietenos cu zoo si fitoplanctonul, dar si o parte din apa bazinului, completind filtrarea pe care o fac si eu ca si tine in sump si toti ceilalti, fara insa a avea grija ca este prea mic. In felul asta nu mai trebuie sa-mi bat capul cu reglarea skimerului si cu mincarea planctonului, la fel cum nu mai trebuie sa-mi bat creierul cu cit dau de mincare in sistem 10 sau 15 cuburi. Iar daca miine americanul vine cu cine stie ce idee cum este ATS nu stiu de care, nu mai trebuie sa ma strecor in sump sa trag tevi si plase, luminite sau mai stiu eu ce traznai sau dupa 5 zile de mestesugit sa vin sa spun: "fratilor am gatat de cugetat, dar nu merge ca-mi lipsesc 2 centimetri". Asa ma duc in camera unde este T2, mi-aprind o tigara si vad in care din refugiile de acolo s-ar preta mai bine.

Iar in T2 fiind un sistem mare, cu mult nisip si metri patrati de DSB sau Monaco, cu diferite habitate pentru macro sau microalge, midii sau mangrove, las tot felul de animalutele sa creasca. Daca nu merge cresc rapana, ca oricum eu alceva nu maninc si in Mures nu o gasesc proaspata!

kirucd wrote:Esti mult prea increzator ca ceea ce vrei sa faci va si functiona...

Dragos!
1. Nu stiu daca va functiona, cred ca am mai zis asta, dar vreau sa incerc, pentru ca daca functioneaza ar avea o multime de avantaje si DACA functioneaza, energia si investitia s-ar amortiza rapid prin faptul ca acest sistem ar fi EXTREM de ieftin in mentenanta si desigur pierderile mici sau rate de crestere pe animale mai pretentioase l-ar face un acvariu public atractiv.
2, APRECIEZ enorm faptul ca ma creditezi ca acest sistem este totusi un concept teoretic oarecum aparte si nu o copie a diferitelor sisteme care exista prin lumea asta. Insasi ideea de a incerca si altfel decit fac majoritatea celorlalti ma incinta si ma motiveaza sa-l fac sa mearga.

kirucd wrote:...Cu siguranta experimentul tau va ramane la nivel de experiment fara niciun fel de aplicabilitate
pentru marea masa a acvaristilor. ...

La ce nivel va ajunge, sau la ce nivel va ramane vom vedea. Oricum de indata ce ma voi apuca de lipit sticla (care este deja platita) voi face un jurnal la rubrica de bazine mari unde voi pune poze cu stadiul lucrarilor.

Aplicabilitatea sistemului, mai bine zis replicabilitatea lui, probabil ca in forma aceasta va fi redusa. Acuma insa daca va fi fara NICI o aplicabilitate vom vedea. Mai stii poate unul sau altul va gasi o idee interesanta sau o parte a sistemului adaptabila acvariului lui. Poate dracia asta de skimer pe aer cum il vad eu va functiona, iar daca o va face probabil ca unul sau altul va fi tentat de avantajul pretului mic, cred ca se poate face dintr-un corp de NAC plus o baza de plexi, lipsa pompei care la bazine ceva mai mici poate duce si la renuntarea la racitor. Ori pompa plus un racitor daca le aduni, cred ca si daca dau corpul skimerului sa-l produca Shuran-ul pentru mine as iesi mai ieftin! Daca insa chiar va merge tot sistemul n-ar fi exclus ca cei cu bazine mari si foarte mari sa fie interesati de el pentru ca eu cred ca ma va costa intretinerea unui astfel de sistem mult mai putin decit pe multi altii.

De asemenea implementarea sistemului DyMiCo intr-un acvariu mai mic, chiar daca nu-l voi face eu asa de bine ca Hollaenderi, dar daca il fac sa functioneze macar partial eu cred ca este o directie interesanta de studiat cu aplicabilitati largi.

kirucd wrote:...mai trebuie sa ne si arati ca ideea ta
de skimmare va functiona, raman la parerea mea ca nu vei trece de aceasta etapa, cel putin nu
cu ceea ce vrei tu sa faci.. ...

Daca va merge ti-am zis ca ne vom distra copios, zilnic chiar vom avea cite ceva de ris si poate ca unul sau altul va adopta acest sistem, daca nu va merge, asta este! Voi recunoaste ca m-am inselat si ca oricum ai mai mult habar de skimare decit mine! Nu ma intelege gresit, chiar daca va functiona, intr-un fel sau altul, ori cum ai mai mult habar despre skimare decit mine.

kirucd wrote:..

- nu merge sa folosesti orice coala de plexi oricat de subtire ar fi, si ai sa vezi de ce cand o sa faci proba

Cu siguranta ca nu poti folosi o foita cit coala de hirtie, dar n-ai nevoie nici de foarte multi mm de plexi. Probabil ca grosimea similara celor chinezesti ar fi de ajuns.

Legat de salinitate ma gindesc ca ai dreptate cind afirmi ca skimatul are o salinitate redusa apei din bazin. Asta inseamna ca se va intimpla urmatoarea catastrofa:

- daca skimatul este cu un grad mai putin salin inseamna ca in cca o luna in T1 salinitatea va creste cu 1 grad iar in T2 va scadea cu un grad, daca diferenta este de doua grade, atunci in 15 zile va aparea aceasta modificare de un grad. Daca sint trei grade, atunci diferenta va apare in 10 zile. Atunci va trebui in primul rind sa pun senzorul de apa distilata in T2, dar apa sa curga in T1, astfel compensez o parte din cresterea de salinitate din T1.

In functie de diferenta dintre salinitatea skimatului si cea a apei din T1 si aceste detalii (unde curge apa de osmoza), se poate determina o valoare aproximativa, si anume la cite zile apare o modificare de cca 1 grad intre T1 si T2 (deci 0,5 pe turn). Daca aceasta este sa zicem 24,3 zile (doar un exemplu), atunci cu mare regret trebuie sa constat ca la 24,3 zile va trebui sa vintur o data apa din T1 prin T2, pina cind salinitatile iar s-au egalat, probabil o ora sau doua. Desigur ca ma pot complica si mai mult astfel incit sa transfer pe linga 40l skimat pe zi si 40 litri din retur pe zi (sa zicem din teava din dreapta, pentru ca acolo cred ca salinitatile nu difera), asa apare aceasta modificare cu un grad salinitate la 48,6 zile iar daca las 120l zilnic din retur catastrofa de a vintura bazinele se va intimpla o data la trei luni

Acum eu nu zic ca metoda asta este cea mai buna si probabil ca are si minusuri si pe masura ce apar va trebui sa vad cum le rezolv.

kirucd wrote:..

Nu ai inteles niste principii de baza ale skimmari: o skimmare eficienta este intr-un interval
de la o skimmare uscata pina la una umeda, dar nu orice fel de skimmare umeda, daca pur si simplu
scoti apa sarata prin skimmer aia nu e skimmare e schimb de apa.

Sa stii ca eu chiar te-am urmarit cu mare atentie si am luat de bun tot ce ai scris tu. Chiar nici nu am nici un motiv sa nu iau. Tu insa nu ai observat niste detalii in ceea ce am scris eu:

cind am discutat de 20l pe skimar pe zi a fost un exemplu pe care l-am dat tocmai ca o idee de skimare umeda maxima. NU STIU care este skimarea umeda maxima pe zi: poate sint 20 de litri, sau numai 10 sau numai 5. Habar n-am! De aceea am si specificat ca acest volum este dat de cit poate scoate skimerul ca o skimare umeda, care poate fi de citiva l pe zi sau poate chiar 10-15 sau 20. Daca sint doua skimere se dubleaza cantitatea. DE ACEEA si specificare cu litere mari ca sa intelegi subtilitatea faptului ca am incercat sa invat de la tine: "TEORETIC oricit de mult poate skimerul fara sa-si strice randamentul!"

Dupa ce va functiona voi determina cantitatea optima. Indiferent ca pun un skimer pe aer sau unul facut de tine sau de oricine altcineva, acesta se poate regla sa mearga suficient de umed cit sa iasa zeama din el si nu numai spuma, intr-un bazin. Tot in acel bazin pot lasa sa se scurga si o cantitate de apa ca sa ajung la un procent de 2% sau de 5% din volum, in functie de acumularea nutrientior in sistem, adica de cit de performanta va fi filtrarea aici. Oricind alaturi de skimat mai pot scoate si o cantitate oarecare de apa din sistem, de citeva procente.

Tocmai ca imi este clar ca skimerele facute de NASA nu scot mai mult de 40%, probabil ca nici ce pot face eu nu va scoate poate NICI MACAR 30%. Asa ca restul de 70% incarcatura biologica va trebui o parte sa fie preluata de sistemele de filtrare din T1 si o parte de schimbul de apa ce va avea loc intre T1 si T2. Diferenta este doar ca acest rest de 70% la mine, si mai putin la tine, tu trebuie sa-l prelucrezi complet in sump (alaturi de schimbul de apa pe care il faci), eu trebuie sa-l prelucrez poate 20% in sump si restul prin schimbul de apa care il fac cu T2. Acest lucru va usura filtrarea in T1 si va reduce (asa sper eu) masiv schimbul de apa proaspata.
Deci intii vad ce poate scoate skimerul si trec in T2. Apoi vad cit de repede are loc cresterea de nutrienti ca sa pot calcula ce fractie din T1 trebuie schimbata zilnic cu T2 pentru a mentine sistemul stabil si curat. Daca intimplarea face ca skimarea umeda sa scoata suficient cit sa nu mai adaug si apa dein retur, atunci trebuie sa am grija de salinitate mai des, iar daca skimarea umeda totusi este foarte mica ca si nr de litri pe zi completez schimbul de apa catre T2 cu apa din retur, ceea ce va balansa mai bine salinitatea.

kirucd wrote:..

eu unul iti prezic un esec epic, nu cred ca ceea ce vrei sa faci va functiona

Ce sa zic! Daca nu vei avea dreptate eu ma voi distra multa vreme pe seama afirmatiilor tale, cam tot atita timp cit sistemul va functiona. Daca va pica sistemul, atunci voi avea un turn cu un bazin, refugiu si sump in care voi face circuitele NUMAI cum spui tu si inca un turn, cu 2 bazine neconectate intre ele, fiecare cu refugiul si sumpul lui, in care la fel circuitele vor fi facute tot asa: NUMAI cum spui tu!

Iti dai seama daca T2 ar produce votka si nu saramura....

Pai Koala tu vrei sa o citesti toata o data! Incearca cuvint cu cuvint, poate asa incape

kirucd wrote:Pompa de 12000 de litri pe care o folosesc eu este Tunze si consuma 120 w. Cu alte cuvinte
nu incalzeste apa atat de mult ....

Fiind o pompa de 120w, pe linga consumul anual, incalzeste mai mult decit o pompa de 0 W. Desigur ca nu consumul este un argument, deoarece si pompa de aer consuma curent, DAR aerul introdus in sistem poate raci usor apa (de exemplu daca compresorul de aer sta intr-o camera climatizata sau intr-o pivnita, pe cind ORICE pompa, indiferent daca este o tunze, una chinezeasca sau un ehaim, la 120W INCALZESTE. Si ca o gluma pe care te rog sa nu o ei in nume de rau, chiar nu m-am gindit CANTITATIV cit de mult ar incalzi pompa ta apa, ci doar ca oricum o incalzeste, mai mult decit daca n-ar fi nici o pompa, plus ca daca folosesti aer rece, dintr-o incapere rece, poti raci. De exemplu noi la clinica avem aerul stocat in recipiente de inalta presiune, ca sa-l folosim il decomprimam, astfel ca aerul il putem vehicula foarte rece oriunde avem nevoie de el (prin decompresie se raceste masiv, sub zero grade, iar prin tevi:izolate/neizolate, il putem incalzi sau pastra rece).

kirucd wrote:...Pe de alta parte in momentul in care vrei sa skimmezi umed ....va fi
destul de greu sa potrivesti la loc salinitatea ...

Teoretic ai dreptate, practic insa solutia este extrem de simpla. probabil ca nu ai rumegat sistemul descris pentru ca altfel ai fi vazut-o si tu si oricum eu nefiind inginer imi este greu sa dezvolt solutii complicate.

Am sa iti dau un exemplu teoretic sa intelegi ce simplu este sa reglezi salinitatea.
Inchipuiesteti bazinele cu corali, caluti, sump etc ca un recipient, pe care il numim TURNUL 1 (T1), iar bazinele de filtrare tot ca un recipient numit TURNUL 2 (T2). Si bazinul tau este un recipient compartimentat, apa trecind dintr-un compartiment in altul, cu diferenta ca acel litru scos de skimer il arunci. In sump, in camera pompelor ai un senzor de nivel care completeaza automat cu apa distilata cind nivelul scade, asa numitul ATO

La mine:

in T1 vor fi doua skimere, unul sus si unul jos si za zicem ca acestea vor scoate fiecare cca 20 de litri de skimat pe zi. Acesta se aduna intr-un bazin separat si cind se ajunge la un anumit nivel o pompa arunca skimatul in T2. Deci din T1 se pierd zilnic 40l de apa sarata , care reprezinta cam 2-3% din volumul de apa din T1. In acelasi timp din T1 se pierde prin evaporare sa zicem 5l (este numai un exemplu). Asta inseamna ca in camera pompelor din T1 nivelul scade cu cei 40 l de skimat aruncati in T2 plus cei 5 litri evaporati, adica cu 45 l.

In camera pompelor, la fel cum si tu ai un senzor pentru ATO pot sa pun si eu un senzor, numai ca acesta va baga in T1 45l din ultima treapta de filtrare aflata in T2. Bun aceasta este apa sarata (nu sari inca!), dar daca aruncam o privere in T2, acolo se intimpla urmatorul fenomen: zilnic vin cca 40l de skimat din T1, dar senzorul de nivel din T1 preia 45l din T2. In plus si din T2 se mai evapora poate 6l de apa, DECI in camera pompelor din T2 nivelul scade cu 40l apa pentru T1, 5l apa evaporata din T1 si 6l apa evaporata din T2, insa creste cu cei 40l care vin de la skimerele din T1. Astfel ca senzorul din T2 va inregistra o scadere a volumului cu 11l si va comanda aici, in T2 un ATO, care vor completa cei 11l apa evaporata.

Sa nu te superi pe mine ca am incercat sa explic detailat aceasta solutie EXTREM de simpla, pentru ca eu nu sint inginer si nu prea ma pricep sa fac schite.

Adica in T1 va fi un ATO, numai ca acesta va functiona cu apa sarata preparata in T2, iar in T2 va fi un ATO ca si cele obisnuite care vor compensa evaporarea in cele doua sisteme inchise.

Si acum intelegi poate si de ce nu ma intereseaza reglajul fin al unui skimer.

Desigur ca eu ca medic, spre deosebire de ingineri, vad skimerele ca niste bucati de acril, si chiar ai intuit bine impresia unora, numai ca eu spre deosebire de ingineri, care inteleg jucaria tehnic, pot sa o inteleg mai putin tehnic dar pot sa o inteleg biochimic, asa ca pentru mine este important ca biochimia sa functioneze, de aceea eu chiar cred ca este SIMPLU sa proiectezi si realizezi un skimer care sa raspunda unor cerinte biochimice inalte, desi pentru un inginer acest lucru poate parea extrem de complicat tehnic. De aceea ma bucur ca astepti cu nerabdare sa demonstrez acest lucru. Dragos, lasind gluma de-o parte, nu te contrazic si iti dau dreptate cind zici ca daca vrei sa reglezi un skimer sa scoata constant 52,3 ml de apa sarata alaturi de 32,48% din materia organica totul devine extrem de complicat si ai nevoie de CNC-uri sau stiu eu ce roboti de inalta precizie, intrebarea este daca ai nevoie de aceasta precizie si daca renuntind la ea nu devine totul mult mai simplu si mai ieftin. Sau daca vrei sa faci un skimer mic, compact, care sa incapa sub pat sau sa nu scoata nici un zgomot, pentru un acvariu pe noptiera din dormitor. La fel si grosimea peretelui skimerului. Daca vrei sa folosesti skimerul si pe post de proptea cind torni un tavan de beton, desigur ca cel mai bun este inox-ul de 6 mm, dar daca el functioneaza biochimic la fel, pentru mine este egal ca e facut din plexi de 2 mm sau din plexi de 20. Marind volumul skimerului maresti randamentul. Numai ca volumul skimerului pe pompa nu poti sal maresti la nesfirsit ca trebuie sa maresti si pompa.

Skimerul tau este conditionat de pompa de apa, care produce si aerul, de aceea are un corp de 120, pentru ca la un corp de 300 trebuie sa maresti pompa, DAR daca aerul nu ti-l baga injectorul, poti folosi ce diametru gasesti si ajustezi volumul de aer nu din debitul de apa, ceea ce simplifica mult datele problemei. Folosind aer comprimat singura conditionare la diametru este data de spatiu, ceea ce iar simplifica datele problemei. De asemenea nu mai ai presiunea unui injector in el, astfel ca probabil ca va functiona fara sa se deformeze si daca il faci dintr-o coala subtire de plexi, suficient de groasa doar cit sa tina cupa, ori asta iar scade masiv costurile pentru ca transpunerea ei in con sau cilindru se poate face mult mai usor.

Acum am sa explic de ce m-am oprit la acest procent de 2-3% skimare si cum vad eu sistemul. O skimare agresiva scoate multa mizerie din sistem, adica din T1, ceea ce imi permite mie mai simplu, comparativ cu alte sisteme, sa tin parametri sub control. Cum apa o reconditionez, pot scoate mult cu skimerul, deoarece nu se pierde. TEORETIC oricit de mult poate skimerul fara sa-si strice randamentul! Conceptul general de skimare este eficienta maxima la o scoatere cit mai mica a apei sarate din sistem, pentru ca se arunca, si cu cit vrei sa faci skimerul mai eficient si mai uscat cu atit este mai complicat de realizat, ca dovada micile inundatii de primavara. Daca insa nu te mai legi de aspectul reducerii drastice a cantitatii de apa skimata, poti pastra eficienta skimarii cu solutii simple si ieftine. Chiar ma gindeam zilele astea ca poate imi reuseste performanta nu numai sa functioneze skimerulu ci sa coste doar cu citeva procente mai mult decit cupa skimerului tau.

Pe de alta parte cumva trebuie sa asigur legatura dintre T1 si T2. Filtrarea biologica insa poate fi foarte agresiva. Microalgele si sistemele bacteriene pot rapid scoate nutrienti, lucru care poate fi daunator unor lanturi trofice.

Si la voi este la fel: refugiul nu este legat direct de sump (adica on flow) ci are o circulatie proprie, mai mica sau mai mare in functie de necesitati (on demand), la fel si reactoarele la picatura sau cele de biopaleti, au debite separate ajustate in functie de necesitati. La fel si in cazul filtrari biologice. Un flux prea mare ar expolia rapid sistemul de nutrienti si ar dezechibra diferitele lanturi trofice. Un flux prea lent desigur ca ar duce la acumularea de nutrienti prea mare in T1, dar desigur ca daca acesti 2-3% nu sint suficienti (de exemplu hranire excesive) atunci se poate monta un robinet care gravitational in bazinul de colectare al skimatului mai suplimenteaza cu citiva zeci de litri (asta daca nu se poate mari skimarea, pentru asi pastra eficienta), astfel incit bazinul de sus sa se apropie de un ULNS, adica valori ceva mai bine cau un LNS.

In T2 mai apare un avantaj. Cele trei paliere de filtrare, mai ales ca in palierul de sus aprovizionarea se face cu apa reziduala (skimat), la debite mici se poate scala, adica apa pe fiecare palier sa fie oarecum diferita ca si calitate, adica fiecarui palier i se poate atribui un acvariu de fraguri, unde pot fi simulate conditii mai degraba propice coralilor moi (sus), adica cu apa mai murdara, ca de laguna sau duri (jos), unde este usor de obtinut apa specifica ULNS, adica cu nutrienti nedetectabili. Sistemul fiind mare se poate umbla usor in el si chiar daca investitia initiala este mult peste cea a sistemelor obisnuite, rentabilitatea in exploatare creste datorita consumului redus de resurse. Supradimensionarea filtrarii biologice, care oricum este autolimitativa, permite osor extinderea sistemului, cu investitii minime.

Sistemele on demand mai au un avantaj. Dymico de exemplu ca si sumpurile voastre sint sisteme on flow. In Dymico are loc atit inlaturarea biologica a fosfatului (prin lanturile trofice specifice) cit si sedimentarea acestuia in nisip, alaturi de restabilirea macroelementelor prin modificarea pH-ului, care este si factor stimulativ al anaerobilor, in flux continuu, adica on flow. Pentru a regla aceste procese foarte fin si in dinamica ai nevoie de monitorizare de precizie on flow, monitorizare care la numarul de parametri necesari se ridica la ordinul citorva (putine) zeci de mii de euro. Pentru oricine este posibila o analiza continua a 6-8 parametri importanti, mai mult chiar in functie de acestia se pot concepe comenzi de reglare (cum este cazul DyMiCo), numai ca din ce stiu eu probabil un astfel de sistem de monitorizare precisa on flow sare de 20.000 euro. Daca insa separam sistemele, atunci se poate face o monitoriazare a parametrilor punctuala, ori astfel de sisteme sint cu mult mai ieftine: fie la nivel de hobby, cum sint testele folosite uzual in acvaristica (adica 1-2 lei/test) fie la nivel de precizie inalta, unde investitia este de citeva mii de euro.

Probabil ca aici consta implementarea dificila a acestui sistem de filtrare biologica: o reglare fina on flow costa foarte mult, o reglare dupa ureche nu asigura parametri constanti iar fluctuatii mari pot dezechilibra un sistem on flow. La un sistem on demand insa o fluctuatie a parametrilor prin dilutie are efecte lente si pot fi observate in timp ceea ce poate permite o reajustare a sistemului sau de exemplu completarea punctuala cu anumite macroelemente sau completarea filtrarii cu celelalte trepte de filtrare. Adica eu acest sistem DyMiCo il vad al naibi de simplu si eficient, numai ca este prea scump de reglat on flow, dar cred poate fi folosit integrat in diferite trepte de filtrare.

Probabil ca din aceste perspective eu vad lucrurile diferit de cum le vezi tu, desi daca e sa analizezi fiecare treapta in parte nu este de loc diferita de conceptul general, numai ca este cu totul altfel facuta si eu cred ca ofera avantaje in stabilitatea sistemului, cu dezavantajul necesitatii unui spatiu mare si al investitiei initiale mari, dar care eu cred ca se justifica prin costurile scazute de intretinere si prin asigurarea unui microclimat mai apropiat de cel natural, care (cel putin eu asa cred) va permite sustinerea in timp a unor lanturi trofice mai complicate dificil de tinut intr-un acvariu.

La valorile astea m-am raportat si eu, pentru ca nici eu n-am motiv sa nu cred ceea ce deja merge la tine. Eu insa m-am referit la volumul skimarului si nu la debit. In cazul tau si al celor cu ace, pompa este cea care genereaza atit debitul de apa cit si cel de aer. Teoretic insa la un skimer in care aerul vine sub presiune, deci nu este impins de un injector, nu debitul de apa este cel care iti da fractia de aer, ci volumul skimerului. Adica indiferent de debit ai un volum maxim de aer peste care nu poti trece, volum dat de volumul skimerului. Probabil ca un debit mai mare de apa scade randamentul si invers.

Pornind de la aceste explicatii detaliate ale tale am ajuns la concluzia ca marind volumul skimerului (diametrul si inaltimea coloanei) este posibila constructia unui skimer cu un volum cam de 4 ori volumul skimerului tau care probabil ca ar functiona cu un debit catre 5-6000 l/min, adica pastrind fractia de 16%.

Sotia mea a terminat ecologia habitatelor marine la Universitatea din Bielefeld si vreau sa ma vad ca niste profi de-ai ei sa discutam despre zoo si fitoplancton. La asta ma referea mai devreme. Oameni se scufunda in habitate submarine unde au diferite proiecte de cercetare si ma stiu cu ei din perioada cind aveam proiecte de cercetare comune, ei cu biologia si noi pe partea de hiperbara.

Sper numai sa pot construi corpurile skimerelor suficient de mare pentru a putea ridica suficient de sus coloana de apa. Cum nu ma intereseaza prea mult ca aceste skimere sa scoata o cantitate mica de skimat, in general de cca 1l pe zi, ci mai degraba sa scoata de 10-15 ori mai mult, chiar nu ma intereseaza reglajul fin, ci doar sa scoata mizeria alaturi de a cantitate mare de apa pe care oricum o recircul.

Avantajul imens al unui astfel de skimer nu il vad in skimarea independenta de debit ci in absenta pompei skimerului care probabil ca produce multa caldura in acvariu, de aceea cred ca merita sa experimentez pina cind il fac sa functioneze

Ms Dragos pentru informatie! Oricum trebuie cumva testat si umblat la debit pina merge cum trebuie. Din postarea ta cu Becketul am vazut ca mergi cu un debit cam de 1000 l pe injector, probabil ca ar merge si cu ceva mai mult aer. Ori la un corp sa zicem de 300 mm diam ma gindesc ca volumul de aer la bula milimetrica ar fi undeva pe la 5-6000l. Ma gindesc insa ca daca micsorez bula pote pot creste acest volum sa obtin o portanta mai mare, adica sa ridic apa prin con de la 60 cm cit va fi sumpul, catre 90-100 cm.

Oricum m-am gindit ca si in bazinul din spate sus ( care este ca un fel de overflow box supradimensionat de cca 200l) sa mai pun un skimer iar acolo inaltimea este cam de 80 cm, deci asta va fi usor de conceput si construit.

Oricum eu vreau sa merg pe o skimare masiva, undeva la 15-20 l pe skimer si zi (adica ceva intre 20-30 l pe zi), skimat care sa-l duc in turnul de filtrare de unde sa intorc apa asta in sistem.

Insa vroiam oricum sa-ti multumesc pentru ideea cu DyMiCo, care imi pare foarte atractiva zi vreau s-o implementez in turnul de filtrare.

Adica ma gindesc ca primul bazin din acest sistem sa fie un acvariu mare (ceva de genul 2000x1000 cu inaltimea 650) un bazin cu toata suprafata Monaco, in care sa incerc sa implementez un DyMico.

Daca merge sistemul asta atunci il las ca prima treapta de filtrare a skimatului, urmind ca apoi apa sa treaca prin bazine unde sa pot dezvolta ATS-ul, macroalge, fraguri sa alte biotopori, apoi in ultima treapta de filtrare si inapoi in bazinul principal. Acest turn il fac pe trei nivele toate cu bazine de 65 cm inaltime, cu o suprafata totala de peste 6 m2. Probabil ca acolo va intra un volum brut de 3,5 tone apa (pe linga cele aproape 2 tone ale sistemului principal), distribuita in mai multe bazine, majoritatea volumului in DSB sau Monaco cu 20-30 cm nisip (cam o tona).

Daca nu reusesc sa fac Dymico sa mearga on flow, atunci il las ca sistem Dymico on demand, pentru ca este extrem de tentant si cred ca pot sa-l fac sa mearga. Daca totusi nu merge il las ca Monaco pentru filtrarea skimatului siar nivelul 1 si doi pentru skimburile de apa mai mari.

Mai am citeva zile sa ma gindesc si oricum spt viitoare sint in Germania unde vreau sa mai vorbesc cu specialisti in domeniu sa vad si parerea lor.

Ms luc! As vrea pentru noul bazin un achile, naso, jardinei sau veliferum si un haepatus. Flavescens am.

Naso si haepatus ar fi ok sa.i tin ca sint mici si pot sta in ce am acuma. Nu stiu daca si ei vor fi de acord sa stea impreuna, de aceea ma gindesc sa-i procur pe toti sa pot sa-i bag o data in acvariu.

Oricum ms pt informatie

Cam cit de mari sint naso, veliferum si hepatus?

Koala, ce sa zic. Ms de incredere. Asa la prima vedere pare totul bine. Acum mi-am comandat si eu testele de la salifert pt macro si nitrati si Hanna si voi vedea parametri.

Chiar caut sa vad daca nu gasesc o modalitate sa pot face determinari exacte in compozitia apei, adica si pe microelemente, sa vad in ce masura apar aici modificari.

Cu sticla am rezolvat problema cu o firma din Bucuresti si sper ca in urmatoarele saptamani sa ma apuc de lipit. Il voi lipi pe loc, in Mures, iar cind ma apuc de treaba voi deschide un topic nou la rubrica de bazine mari cu poze de la diferitele etape ale lucrari.

In Germania m-au sunat ca a venit piatra: 200 kile de plate si coral fosilizat, pe care sper ca in 2 saptamani sa o aduc. La Mures am cam 100kg de piatra vie, o parte de la Andy, o parte de la Ciprian si restul din Oradea (reefc.) si inca vre-o 70 de litri (care sint cam 25 de kg) coral fosilizat care stau deja de citeva saptamani bune in diferite supe.

Reciful vreau sa-l construiesc inalt, cam de40-50 de cm, cu multe crevase, terase, platforme si vre-o trei coloane, una ca o ciuperca, de care sa prind corali, de sus si pina jos.

Pe linga ce ati vazut in poze mai am vre-o 50 de specii de duri, de la fraguri la corali de 15 cm, dar aia vor fi surpriza pentru cind voi da drumul la bazinul mare.