Aici o poza cu acvariul din Mures

Acum am sa incerc sa explic cam la ce m-am gindit eu si desigur cu multumiri am sa incerc sa dau referiri la sursele de inspiratie.

In prima postare este schita vazuta de sus a bazinului de sus. In coltul din stinga spate se afla stilpul de cca 45 cm latime si 26 adincime. Intre acest stilp si peretele de sticla din dreapta exista un spatiu cam de 102 cm.

Astfel in spate se delimiteaza un spatiu de cca 100x26, inalt de 85, pe care il pot lasa in acvariul principal sau delimita.

Indiferent unde il las oricum va fi un loc greu accesibil, asa ca m-am gindit sa-l delimitez, ceea ce si constructiv imi aduce o serie de avantaje.

Din bazinul 1 apa recirculata trece in bazinul 2 si apoi prin grila 2, mai joasa decit grila 1 se duce catre camera de scurgere, unde INITIAL m-am gindit sa las trei gauri de 32 in peretele lateral sau in fundul bazinului, doua la acelasi nivel si a treia un cm mai sus. Aceasta configuratie are urmatorul avantaj: astfel pot imparti debitele in trei: pe doua tevi vor curge cca 40% din volumul de recirculare iar prin a treia cca 20%, si astfel voi putea mai simplu regla ce curge in bazinul 3 si 4.
Acum inca ma mai gindesc daca voi face reglarea altfel si trec pe BA, sau o las asa cum este.

In aceasta schita am notat doua repere: A si B. Bazinul doi doresc sa-l umplu cu coral mort. In a treia schita se vede o sectiune a acestui bazin. Ca variante stau TREI:

- fie tot bazinul plin cu schelet de montipora (am gasit in Germania scheleti de SPS, in bulgari cam de 30/20/20 cm).
- fie jos DSB de cca 20 cm iar la cca 5 cm peste acesta o grila care sa tina coralul mort.
- fie jos Monaco, 3-5 cm splenum, apoi 20 cm DSB apoi iar 5cm apa, apoi grila si apoi coralul mort.

Desigur ca aici mai am inca de lucru, deoarece spatiul fiind de 85 de cm inaltime sint destul de flexibil in ceea ce priveste inaltimea culoarelor de apa si a DSB-ului, adica nu ma impiedica nimic sa las 30 cm in loc de 20 cm. Ramane de vazut in urmatoarele saptamani la ce concluzie ajung.

In plus voi lasa un tub astupat in splenum pe unde sa pot recolta probe de apa.

In toate variantele apare problema acumularii de detritus in acest bazin, pe care ma gindesc sa o rezolv astfel:

- in punctul A montez una sau mai multe pompe de valuri (in contra curentului de scurgere), in ideea de a vinzoli acest spatiu bine si de a antrena spre scurgere detritusul. Pompele acestea probabil ca nu vor functiona continuu, sau poate la o turatie mica continuu si in perioadele de curatare la capacitate maxima.
- punctl B este destinat unei recirculari suplimentare. Aici iar am mai multe variante. In primul rind ar fi perioadele de hranire a coralilor si penatilor, cind trebuie sa opresc recircularea in bazine principale, pentru a minca astia microfood-ul. Atunci pot devia recircularea din bazinul unu in bazinul 2 in punctul/punctele A. Astfel pot lasa skimerul sa functioneze si in orele de hranire. De asemenea ar mai fi si varianta unei recirculari suplimentare, continue in punctul A, in paralel cu recircularea bazinului unu.

Acum legat de bazinul de jos.

Situatia este la fel ca sus, numai ca lipsesc cei 40-50 cm destinati sumpului, iar circulatia in bazinul 4, similar bazinului 2, este de la stinga spre dreapta, in timp ce bazinul 2 curge de la dreapta spre stinga..

In bazinul 3 doresc sa construiesc reciful sub forma unor platte-uri verticale care sa creeze zone cu putini curenti pentru caluti si macroalge. O parte din apa de recirculare a bazinului 1 trece prin bazinul 3 si o parte prin bazinul 4. Inca nu stiu cit din debitul total se va imparti, probabil ca acest lucru il voi stabili in functie de evolutia bazinelor.

Sumpul.

Acesta va fi din doua camere: X si Y, separate de un BT.

Camera Y este destinata pompelor de recirculare, care sa-mi permita atit recircularea independenta a bazinelor cit si alternanta recircularii pe perioadele de hranire..

Camera X consta dintr-un canal de 100 cm si da direct in camera skimerului, canal pe care pot sa-l umplu cu schelet de montipora digitata si sa-l separ de camera urmatoare printr-o cutie cu matrix.

Legat de aceste cutii. Matrixul este doar un exemplu pe care il am la indemana. Are avantajul ca este suficient de grosier sa nu colmateze repede si totusi inchide bine acest spatiu catre skimer, astfel ca viermi, stelutele si alte nevertebrate sa nu ajunga in camera skimerului, unde probabil ca vor fi tocate.

Urmatoarele cutii au de asemenea rolul de a realiza in primul rind o filtrare mecanica. Au avantajul unei curatiri usoare, dar si al reconditionarii apei. Revin cu amanunte despre aceasta tema.

Ultima cutie va fi cu carbune activ.

Astfel de filtre functioneaza in Cta si par a nu se colmata asa de repede. Fiind inalte cit nivelul apei, daca se colmateaza apa va trece peste ele si atunci e timpul sa fie spalate. Fiind umplute cu materiale poroase, probabil ca vor avea si un rol in filtrarea biologica.

In punctul R ma gindesc sa extrag apa pe care sa o folosesc pentru un reactor de Ca, unul de biopalet si, in functie de ce mai ziceti si voi sau ce mai citesc, o canistra cu matrix si eventual una cu denitrat la picatura. Revin cu detalii si despre asta.

Legat de recirculare si skimer. Initial m-am gindit, pornind de la bazinul de sus, 5X, astfel ca si skimerul l-am dimensionat undeva la nivelul acestei recirculari, adica sa mearga cu un debit usor peste cel al recircularii (mai mare insa) si sa arunce apa peste C2, astfel sa se creeze un contra curent din aceasta camera spre camera skimerului.

Acum voi vedea in ce masura voi mari recircularea si atunci voi fi obligat sa schimb skimerul, sau sa trec pe un beckett.

In plus, deoarece chiar am mult spatiu in clinica, imi voi tine citeva bazine de 200l (acum am 3 de 200 si 2 de cca 100l) in care voi introduce in sens invers aceste carcase pentru alge, fito si zooplancton. Probabil ca la fel voi face si cu ce scoate skimerul.

Sursele mele de inspiratie in acest domeniu sint putine, dar ma bucur ca sint de calitate. Ordinea acestora este aleatorie, asa ca sper sa nu se supere cineva pentru pozitia pe care il mentionez.

1. la serviciu lucrez mult cu Euroimunul, unul dintre principalii producatori de biocipuri in medicina, cu ajutorul carora evidentiem reactii in imunofluorescenta si astfel putem identifica bacterii si virusi, unii dintre ei extrem de periculosi. Cum am o legatura buna cu ei, iar ei au trei acvarii de recif de cca 1 tona, m-au ajutat mult cu explicatii, mai ales ca au o legatura directa cu Acvariul Luebeck.

2. Partea de zoo si fitoplancton o va prelua sotia mea care a terminat masteratul in ecosisteme marine la Universitatea de Biologie din Bielefeld, biolog si, sper, medic in devenire de terapie intensiva hiperbara.

3. Dr. Leonte din Cta, al carui acvariu l-am admirat din poze si care are amabilitatea sa-mi explice o multime de amanunte.

4. Alex din Cta, a carui amprenta poarta si cele doua acvarii marine existente in Mures si Cta

5. Dl Inginer Andrei, tot din Cta, care ma ajuta pe partea de iluminat.

Ordinea aleasa nu are nici cea mai mica legatura cu importanta acestora in informatiile adunate. In plus internetul este o sursa de informatii suplimentara, dar marturisesc ca n-am citit paginile americane si ca ma limitez dor la cele germane.

Iar aici poza cu bazinul/ bazinele din spate si carcasele de plexi. Revin imediat cu explicatii suplimentare.

Aici este schita cu bazinul de jos plus sump.

Dragos, asa cum mai rugat vin cu o schita, de mina, a ceea ce vrea sa fac. Imediat voi posta si niste explicatii si o poza cu acvariul deja existent in Mures, care poarta amprenta de neconfundat a lui Alex. Sper sa functioneze atasamentele.

... trebuie sa impart in doua postari ca depasesc limita cu atasamentele...

Vor fi trei postari... imi pare rau, dar n.am cum sa le comprim aici.

da stiu ca este mai ieftina, chiar si piatra uscata. Am vazut placi si tot felul de forme. Aproape de unde locuiesc eu este un magazin mare si au mormane intregi de bucati de recif, tot soiul de piatra calcaroasa si corali uscati, desigur si piatra vie.

Miine plec sa-mi vad sotia si voi face niste poze cu ce au pe acolo.

De asemenea niste amici mi-au povestit de o cariera in dobrogea unde au piatra calcaroasa, din marea neagra, dar uscata, cu tot felul de intarsii si resturi de cochilii in ea. Nu stiu insa ce sa zic si daca se preteaza la un reef.

De asemenea ar mai fi si varianta cu un import, daca ai detalii m-ar interesa si aceste amanunte.

Ms, am citit despre bean si ma mai gindesc la aceasta varianta, desi in continuare inclin catre caderea libera.

Acum ma tot gindesc cum sa configurez partea din spate si inca n-am aflat daca chiar se mai umbla din cind in cind acolo sau mai deloc, adica las monaco plus piatra vie toata portiunea din spate, sau numai piatra vie toata portiunea din spate. Ma refer la piatra de recif, nu neaparat toata vie, sau poate chiar in spate uscata.

Si ca veni vorba de piatra vie, aici chiar m-ar interesa de surse pentru piatra de recif, piatra vie si ce variante mai exista. Probabil ca-mi vor trebui citeva sute de kg. In Germania au pe la toate magazinele, atit corali morti, cit si piatra de recif si piatra vie, dar sa ma car cu ea nu cred ca este o afacere.

Asa a fost si gindirea initial, cum spui tu, insa idea de a avea acel spatiu destinat unei filtrari, chiar si simplu numai cu piatra vie mi-a suris mai mult, mai ales ca acel spatiu fiind oricum la un metru de geamul frontal este greu accesibil, fie ca-l separ sau nu de bazin.

Partea cu Monaco a venit ulterior. Ce nu stiu insa este cit de des se umbla la un astfel de sistem, sau chiar nu este nevoie sa umbli. Adica mai exact trebuie sa intervii intr-un astfel de sistem sau nu. Pentru ca supravegherea se poate face si cu o camera, iar analiza se poate face daca in spate imi las o teava prin nisip la exterior de unde pot extrage apa din spleniu pentru a o analiza.

Eu tot acest spatiu din spate nu-l vad ca un acvariu ci doar ca un pasaj de trecere al apei prin medii biologice cum este piatra vie si/sau nisip (spartura de coral). Datorita grilelor de separare sper sa nu ajunga animale maricele in acea zona, care in caz de deces sa strice parametri acvariului. In afara de aceasta situatie eu nu vad de ce ar trebui sa umblu acolo.

Legat de acumularile de detritus, nefiind un peisaj de conservat acesta il pot vinzoli fie cu o pompa de valuri, fie cu pompe de recilculare care creaza un flux in zona respectiva. Adica teoretic nu m-ar deranja sa las acolo niste pompe care o data pornite sa antreneze din mizeria ce s-ar putea sa ramana pe acolo. Desigur tinind cont de nisip daca fac Monaco sau nu.

Inca nu stiu in ce masura ar trebui sa asigur un iluminat al acestei zone, puternic sau mediu, sau chiar de loc.

iar pentru un BA, ar ramane loc catre stilp (sint 25 cm pe latura aceea), pe acolo oricum voi trace cele trei iesiri, adica oricum ceva de genul unui BA, insa nu sint asa convins ca le voi lasa sa mearga una in fullsifon si celelalte ca la AB, ci mai degraba prin curgere libera, pozitionate la acelasi nivel. Daca insa voi simti nevoia unui BA, constructiv se poate realiza. Constructia clinicii este pe structura de otel, iar deasupra acvariului la cca 130 cm de marginea lui am IP-uri de 200 de care pot sa fixez buloane care in caz de ceva sa-mi permita fixarea unei platforme de lucru in spatele acvariului. Acolo voi baga si iluminarea cu radiatoarele si pompele care vor schimba aerul. Probabil ca il voi lega la instalatia de climatizare a clinici, prin tavanul fals.

Initial m-am gindit la trei tevi de 32, dar acum dupa discutiile cu Dragos, ma bate gindul sa trec pe trei tevi 50, asa sint mai flexibil in ceea ce priveste factorul de multiplicarea pentru recirculare.

@lucian. nu m-am referit la statisticieni, chiar nu vad ce legatura ar avea cu statica, ci la statician. Asa am crezut ca se numesc cei care se ocupa de statica, adica ingineri care calculeaza fenomenele legate de rezistenta materialelor. Scuze daca m-am exprimat gresit.

@Dragos. Chiar nu le stiu pe toate si chiar nu caut sa stiu despre tot ce exista in lumea asta. Desigur ca ma intereseaza care sint experientele voastre in domeniu si daca aveti si explicatii stiintifice cu atit mai bine. Si ca dovada ca nu polemizez cu tine chiar iau in serios ce ai spus tu, am de gind sa reconfigurez sistemele pe care le am si sa vad ce beneficiu obtin marind recircularea, comparind evolutiile in functie de aceste modificari pe acelasi sistem. LA Cta am un bazin mic, de 100l cu trei pesti, 4 creveti si corali moi si un hammer, iar la mures un bazin cu ceva mai bine de 200l net cu 2 cardinali, 2 clown, zeci de penati (6-7 mari, 2 coco si un porites cu penati multicolori), 5 creveti un doctor si un psihedelic, plin de SPS si LPS. Muresul are o recirculare de cca 1000l iar Constanta de cca 300 l.

Am sa fac citeva analize si apoi voi modifica acesti parametri in sensul cresterii progresiva a recircularii si iti voi spune in ce directie se modifica parameri apei, dar si evolutia coralilor.

Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar eu vreau sa inteleg intii aceste fenomene, iar faptul ca imi fac sau nu un AB sau imi lipesc sau nu tubulatura nu trebuie sa o iei personal, pentru ca nu tot ceea ce fac eu sau tu inseamna ca numai asa trebuie facut.

ok! le luam
1. pai n-a zis nimeni ca filtrarea biologica trebuie sa fie egala cu cea mecanica. Eu m-am legat doar de cifra 10 si atit, la care tu mi-ai dat o formula de calcul care in final mergea la premiza de cit mai repede, sfirsind intr-o unitate de timp, adica in X minute ar trebui vinzolit tot bazinul. Acum ca formulele de calcul ale lui Escobar asta sint corecte nu contest. DAR am inceput de la cifra magica 10 si am ajus la o demonstratie matematica cu multe derivate si integrale de volum prin care se demonstreaza ca daca vrei sa vinturi 90% dintr-un bazin INTR-O ORA ai nevoie de multiplicarea 10.

Adica demonstrezi o valuare lund de bun o alta postulare. Si atunci am intrebat BUN ok, dar cine zice ca trebuie sa vinzolesti totul intr-o ora si ca nu-i de ajuns o ora jumate... la care te-ai suparat si ai zis ca sint circotasi si mi-a dat un alt argument stiintific validat: PAI CAM TOTI din America merg pe aceasta valuare.

Si inchei aici! OK, ce valuare vrei tu, dar ai o explicatie stiintifica validata pentru acest lucru sau te bazezi pe observatiile empirice ale multor acvaristi?

2. si eu m-am gindit la varianta sa fac bazinul intr-unul singur, pina in spate sau chiar sa renunt la monaco, dar ideea cu un bazin in care sta piatra vie si curge apa nu mi se pare ceva in care chiar trebuie sa-ti bagi nasul des, adica o lasi sa curga si te mai uiti cu un endoscop din cind in cind prin piatra.

Acum eu nu stiu cit de des trebuie sa vinzolesti nisipul la monaco, dar din cite am citit eu cel mai bine este sa nu umbli de loc sau cit mai puti. Dar nu scrie nimeni ca din cind in cind trebuie sa umbli! Asa ca plecind de la premiza ca n-ar trebui sa umbli mai de loc, am ajuns la ideea asta.

La valuri ai dreptate cu pompele, numai ca pe spate daca merg pe vortec, atunci tai regipsul si nu micsorez acvariul, sau pe spate ma folosesc de doua pompe cu magnet.

3. Si mie imi pare firav standul, dar este calculat sa tina. Numai ca nu este calculat cu rezerva de 1200% cum calculeaza inginerii romani, ci este calculat doar sa tina. In spate este o structura de otel HEA 400 de care se poate ancora suplimentar daca va fi necesar.

Acum citeva zile am vazut un stand de acvariu si am rugat un coleg de-al meu statician in Germania sa-mi calculeze teoretic cam cit ar tine un astfel de stand, spunindu-i parametri rectangularului. El mi-a zis ca lejer ar tine 10 Tone. Acesta a fost facut pentru un acvariu de 500l. Uitindu-ma la standul meu si mie mi se pare cam firav comparativ cu celalalt, dar daca staticieni de meserie zic ca tine, imi este greu sa le argumentez ca n-ar face-o.

4. skimarea este o alta tema. Ce am vazut eu prin Romania mai pe la toti a fost faptul ca tinind cont de pompele de recirculare mari mai toti aveau skimere la fel de mari. Adica skimere care le-am vazut in Germania la bazine de 1-2 tone le-am vazut pe aici la bazine de 4-500l.

Eu am acum 2 skimere (nac 7 si 9) cu care voi experimenta si desigur ca in functie de recilculare, daca o voi mari si nu va fi suficient skimerul cel mare dat la maxim, voi cauta alternative mai mari.

Desigur ca este bine sa ai o marja de siguranta daca vrei sa cresti incarcatura biologica, dar sa ajungem noi sa putem vorbi de incarcaturi biologice!

@pufiman: Rezista!

Ok am inteles argumentatia ta si mi se pare logica, anume ca marind debitul de la 5x la 10x cu siguranta ai o circulatie mai buna atit pe piatra vie cit si prin camerele sumpului, plus ca eviti o colmatare mai rapida a diferitelor medii puse in calea circulatiei apei. Posibil ca retentia mecanica sa fie mai buna in casete, iar filtrarea biologica in lungul pietrei vii nu cred ca se modifica. Dar chiar m-ai facut curios sa vad daca o dublare, respectiv injumatatire a debitului aduce vre-o diferenta intr-un sens sau altul, sau daca aceste diferente sint nesemnificative.

Chiar gasesc o tema interesanta de cercetare pentru a verifica pina unde poti cobori in jos cu recirculare fara a avea modificari mari, si invers cam pina unde poti sa urci in sus cu recircularea si cit obtii in plus.

Mi-ai dat idei, asa ca voi proiecta tubulatura in asa fel sa faca fata modificarilor, ori experimental este usor de realizat, conectind pompe suplimentare.


Schita voi face cit de curind, dar ai inteles perfect si ai vazut forma locului din poza. Practic stilpul acela ma limiteaza pe laterala stinga si creaza un spatiu in spatele acvariului intre stilp si peretele de sticla de cca 1 m pe 25 si inaltimea acvariului, in care nu stiu ce sa fac cu el. Asa ca m-am gindit initial sa-l las gol si doar umplut cu piatra vie. Apoi m-am gindit cum este destul de mare, ca il pot umple in partea de sus cu piatra vie, fiind in spate estetica nu conteaza, si in partea de jos ramane spatiu pentru nisip si coloana de apa. Adica citiva cm de apa, apoi 20cm de nisip apoi iar 5 de apa si apoi piatra vie pina sus.

Teoretic n-ar trebui sa mai am de ce sa umblu pe acolo. Pot pune un tub (genul de tub ca in filtrele de substrat sa pot avea acces sa iau probe din splenum SI TEORETIC, n-as mai avea de ce sa umblu acolo.

Asta este teoria. Practic insa nu stiu daca va functiona si mai ales daca trebuie sa umblu acolo. Eu sper sa nu!

JOS la fel, numai ca nu voi folosi intreaga lungime de cca 140 ci doar un metru din partea stinga pentru al doilea acvariu si cei 40 de cm pe 100 care raman linga peretele de sticla ii folosesc exclusiv pentru sump.

CO2 si altele le pot trage prin tavan din camera technica si alte dependinte unde am spatiu la discretie. Ca idee tot acest spatiu care il am la dispozitie vreau sa-l folosesc pentru VOLUM de apa, restul lucrurilor voi vedea unde le inghesui!

E mai limpede acum?

Dragos sint chiar foarte interesat de parerile voastre, dar in special de argumente. Si chiar am o serie de idei pe care vreu sa le experimentez. Acuma nu stiu daca toate vor functiona, voi vedea.

Voi citi atent in zilele urmatoare ce zic nemtii despre recirculare si cam ce factor folosesc ei (eu asa retin ca am citit despre factorul 5), iar daca si ei argumenteaza la fel ca americani ca lor cifra 5 li se pare mai sexi, atunci voi lasa acvariul o luna pe 5 si o luna pe 10 sa vedem daca va exista vre-o diferenta, fie ea cit de mica.

Acum tu nu trebuie sa te enervezi pentru ca te-am intrebat de ce obligatoriu 10x si nu 7x sau nu 12x sau chiar 5x. Iar argumentatia ta ca asa fac americani sau ca asa a zis Escobar, inca nu o pot urmari. La fel si cu cresterea de 15 sau 20X. Ai zis ca nu mai este economic. Dar daca de exemplu ai panouri solare ale tale care te fac independent de Electrica, ar fi o idee 20X?

La bazine din spate sa nu trebuiasca sa se umble deloc, iar daca trebuie trimit un ROV, sper sa incapa!

La cel de sus este ceva mai simplu de umblat ca am mai bine de un metru loc si se poate ajunge usor pina in spate. Mai complicat va fi jos ca acolo in spate chiar va fi greu de umblat. De aceea in spate as vrea sa nu am de umblat mai de loc sau cit mai putin: nisip, piatra vie si verificat din cind in cit cu o camera daca totul este ok.

Aici este o poza cu locul pe care il am.

Practic peretele de sticla este de 102, peretele intre stilp si sticla este la fel iar stilpul are 43 cm pe 26 cm. Ca variante aveam un cub de cca 1 m (varianta abandonata) si varianta de acum cu doua acvarii, unul sus de cca 140 pe 75 (cu 85 inaltime) si jos catre stinga 100X75 (cu 65 inaltime).

In aceasta configuratie imi ramane un spatiu in spatele celui de sus de 25 de cm pe 100 si inalt de 85, care ar fi pacat sa-l las tot pentru un AB, asa ca il las doar ca un sistem de trecere in care pun piatra vie si pe jos monaco.

Apa cade in compartimentul de jos prin latura mica de la nivelul stilpului.

Jos imi raman doua spatii: unul in stinga adinc de 1 m si lat de 40 de cm pentru sump si unul in spateleacvariului de 60X25X65, care va fi asemanator ca functie si configuratie ca si cel de sus.

@koala

sumpul pus pe latime catre fata ma limiteaza oarecum in acces si voi vedea ce solutii voi adopta in configurarea lui. Acum insa in Cta am un sump la fel de lung de 1 m si 25 de cm pe 55 (h), compartimentat cu o scurgere de la skimer in dreapta spre camera pompelor stinga. Si cum acest sump este mare si am destul loc in el, m-am tot gindit sa experimentez ce se poate face.

Asa ca am facut mai multe cutii late cit sumpul (25) inalte de 50 cm si adinci de 5 cm (asa m-am gindit ca ar fi bine, dar nu am calculat exact daca 5 sau 7 ar mai bine). Cum la dispozitie nu am decit matrix si carbune, ochiometric am gindit ca 5 cm este o grosime care la granulatia matrixului din prima cutie si a carbunelui din a doua cutie l-ar lua cam o luna sa colmateze.

Si prin aceste medii trece apa asigurind o retentie bunicica a particulelor suspendate in apa si a detritusului, retentie care o pot folosi ulterior pentru fito si zooplancton, montind aceste casete intr-un alt acvariu unde sint circulate in sens invers invers.

@Pufiman sistemul BA imi este destul de clar si am doi constanteni care au asa ceva si este dpdv al zgomotului ceva super. NUMAI ca eu nu-mi fac acvarii acolo unde dorm si in plus acvariul sta linga barocamera, unde este un zgomot asa de mare ca oricit de zgomotos ar fi acvariul, oricum nu se aude.

Desigur ca daca lasi 2 gauri in perete, datorita sup[rafetei mici ai o inaltime mai mare si pierzi mai multa apa, dar daca in fata ai o grila, in functie de cit de lunga este grila ai aceeasi pierdere ca si la AB, chiar ceva mai mica.

@Dragos. am citit prima pagina din articolul tau despre AB, dar sincer in afara de afirmatia ta precum ca AB este foarte silentios si foarte sigur, n-am vazut nimic in plus.

1. Silentios. Da ai dreptate, este chiar remarcabil de silentios, iar daca ai nevoie de un sistem silentios este varianta numarul unu.
2. Sigur. Referitor la acest punct afirmatii de genul extrem de sigur au mai degraba de a face cu campaniile publicitare decit cu realitatea. Acum desigur ca acest sistem este sigur, chiar nu contest, dar ce te face sa crezi ca este mai sigur ca alt sistem facut tot din trei tevi, sau fata de un sistem cu doua tevi. Stii este ca si cum ai spune cind ai un sistem functional din trei tevi de 32 ca acelasi sistem din trei tevi de 40 este mai sigur!

Intrebarea este daca iti trebuie aceasta siguranta teoretica, sau siguranta adusa de celelalte sisteme este asemanatoare!

OK, acum nu vad in acel articol foarte bine documentat un element important: PRETUL. Daca vorbim de siguranta in plus, atunci chiar ca nu conteaza pretul, dar daca este doar o siguranta imaginara, eu cred ca diferenta dintre toate fitingurile, robinetii si lipirea lor, versus tava de canalizare cu garnitura, care iti permite sa modifici instalatia cum vrei tu, ar trebui macar teoretic discutat ca si punct aparte, slab sau forte.

Este insa adevarat ca acest punct costul tevii lipite versus garnitura n-are rost sa-l dezbatem mult pentra ca vorbim de citiva euro in plus sau minus, dar ca idei\e nu am de ce sa platesc un euro in plus pentru un sistem care functioneaza asemanator si este un euro mai ieftin, mai ales ca toata lipirea si olandezele, robinetii etc iau mai mult timp in montaj.

Un alt aspect il constituie amorsarea. Recunosc ca nu mi-am batut capul sa vad daca trebuie amorsat de fiecare cind se opresc pompele sau numai o data la inceput. Indiferent insa acest retur se afla in spate la 1 m fata de geamul din fata si la 2 metri inaltime, adica destul de greu accesibil pentru a mai umbla acolo, decit foarte rar.

Oricum este OK ca tie iti place acest sistem, dar asta nu inseamna ca m-ai convins si pe mine ca trebuie sa il am.

Acum legat de filozofie si in special de filozofia filtrarii, desigur ca ai in mare dreptate, intrebarea este de unde cresterea debitului de recirculare iti aduce benefici nesemnificative. Tu si cu Escobar zici 10x. OK! intrebarea este cit de mult inseamna 10X versus 5X respectiv 20X? Si mai ales daca parasim filozofia, cum se reflecta in acvariu, adica daca de exemplu la acvariul tau, care inteleg ca merge cu 10X, practic am reduce debitul de reflux pentru citeva zile la 5X, am observa o modificare semnificativa sau nesemnificativa in parametri, indiferend de ce spun altii, cred altii sau incearca sa vinda altii. La fel si cu 20X, daca ai creste debitul la 20X de recirculare, probabil ca n-ai mai avea nevoie de pompele de valuri, adica ai face o economie in investitia initiala, intrebarea insa este ar MODIFICA cu ceva parametri?

Filtrarea biologica are legatura cu debitele mici, spui tu, dar mic este o notiune foarte relativa si in cazul asta depinde foarte mult de suprafata de filtrare, cum ai explicat amanuntit in topicul din link. Adica ai nevoie de un debit adecvat la suprafata de filtrare. Filtrezi printr-o suprafata mica, debitul este corespunzator mic, printr-o suprafata mare, corespunzator mare. Im plus depinde totul de incarcatura mecanica (fenomenul de colmatare al suprafetelor): prefiltrezi bine, poti mari debitul pe aceasi suprafata, nu o faci, trebuie sa-l micsorezi.

Pina acum notiunile acestea le-am inteles, sa vad cum le pun in practica, dar as vrea sa cau solutiile de a evita filtrarea chimica, daca sint posibile.

" cit mai repede" este o notiune foarte generala. Ma gindesc ca te referi la metaboliti si nu la nutrienti, ca de astia chiar ai nevoie cit mai mult timp in bazin. Daca definesti acest cit mai repede ca fiind o ora, atun i poate ca 10x este solutia, dar care este rationamentul sa nu zici juma de ora ( adica 20x) sau o ora jumate adica 5x?

Eu inca n.am verificat aceasta afirmatie, dar tu poti oricind sa o verifici. Ai deja un bazin mare unde poti injumatati recircularea si vezi daca ti se modifica vre.un parametru. Eu ma indoiesc ca se va modifica ceva.

In schimb daca reduci recirculare vei putea mari nivelul apei in sump care oricum este scazut datorita AB. Nici asta nu va modifica parametri in bine sau rau , dar mareste rezerva fizica de apa pe care o aj in sistem in caz ca se i timpla ceva. Principalul argument contra AB este faptul ca toata tevaraia ai ca sa functioneze fata de un piaptan care are nevoie de citiva mm diferenta de nivel, la AB ai o scurgere de citiva cm cind se opresc pompele. Ori la suprafete mari ale compartimentului acesta ai fluctuatii mari de nivel in sump. Pufiman cbiar in prima postare m.a avertizat sa nu.mi dea sumpul pe afara. Ori la ce iti trebuie un sump de 50 de cm inaltime pe care nu poti sa.l umpli decit pe jumatate? La mine sumpul din Cta are 100 l la un bazin de 100l si sta umplut pina sus.

Nu vreau sa te contrazic referitor la recirculare, mai studiez inca, dar nemtii mei zic ca 5x ar fi suficient. Acum daca amis argumenteaza treaba cu 10x voi vedea cum se comporta grilele, mai ales ca ori ce debit suplimentar micsoreaza inaltimea nivelului de apa din sump. Acum pote ca la 10x schimbi 90% din apa intr.o ora, dar cine zice ca este necesar sa o faci intr.o ora si nu intr.o ara jumatate?

Mai vreau sa e plic ceva. La fitrarea mecanica despre care am discutat nu ma refeream la filtre fine gen bureti sau pisla, pentru ca se colmateaza repede ci tot la un material cu granulatie foarte mare cum este matrix-ul pus in cutii destul de subtiri, acesta fiind destul de gros pentru a nu se infunda repede si destul de fin pentru a retine mecanic o buna parte din mizeria care nu o capteaza skimerul. Avantajul ar fi ca astfel de casete la o perioada de timp ( sper de ordinul saptamanilor) se pot muta in bazine in care sa fi spalate in sens invers, unde pot lasa mizeria algelor si altor organisme, pina se colmateaza celelalte. Si tot asa le schimb pe cele murdare cu cele curatate. Deocamdata experimentez cu astfel de cutii in Cta in care am matrix si carbune ca n.am gasit altceva. Pina acum sistemul pare sa functioneze destul de bine, in sensul ca retine bine mizeria si nu se colmateaza. Probabil are si un oarecare rol de suport pentru o filtrare BIOLOGICA eficienta, dar ce vreau in urmatoare luni sa determin, adica studiind incarcatura biologica si tipul bacteriilor colonizate daca acestea se inmultesc si se pastreaza. ASTFEL, daca merge, ADIO aditii de bacterii la fel cum si adio mincare pentru bacterii. Nu si t chiar convins ca vor functiona foarte bine ca filtre biologice dar cu siguranta ca vor functiona ca medii de cultura pentru conservarea unor specii utile de bacteriii. Iar in bazinele de alge, acolo pot observa evolutia lor.

Oricum la bacterii chiar ma pricep destul de bine.

Legat de leduri intorc problema pe toate fetele si inca o mai studiez, numai ca faptul ca faptul ca nu se fac lampi pe led de 10 w in afara tarii nu este un argument. Voi vedea ce voi face, dar intii voi studia cum se comporta un led de 50 w apoi vad daca le fac de 50 sau de 10w. Lampile cu leduri de 10 w le.am vazut deja cum lucreaza si sint fantastice. 600w sint deja 60 de leduri de 10w, numai ca nu merge controlerul, asa ca trebuie sa ma limitez undeva la 450w. Pentru surse legatul in serie la puterile astea este complicat iar legate in paralel dau multe cabluri. Idea de 50w a venit de la a folosi 15-16 leduri. Ori un astfel de led face o lumina similara unui reflector cu MH. Daca inginerii implicati in acest proiect nu gasesc o solutie pentru racire atunci trec pe 10w, lampa care functioneaza deja in Cta.

Salut Dragos,

Scuze ca am raspuns in graba dar sint pe drum spre Mures si limitat in raspunsuri. Voi face o poza a locului cit de curind. Prin reactor de matrix ma refeream la circulatia apei prin mediul respectiv, adica pompa, tubul in care este materialul in care are loc filtrarea si returul. Acum poate ca m.am exprimat diferit, dar matrix, sinter sau orice ala forma asemanatoare ( chiar si piatra de recif sau spartura de coral) nu sint decit suprafete care permit o populare mai mare sau mai mica cu bacterii ce nitrifica sau denitrifica in functie de conditiile la are sint supuse. Desigur ca denitrificarea este mai complicata si complexa, dar ramane xe vazut in ce masura Monaco face fata sau este necesar suplimentarea acestuia.

Skimer performant desigur ca acesta este pe primul loc. Filtrarea mecanica este o idee de a trece apa prin casete ce se pot scoate si introduce in bazinele de alge. Detailez si aceasta idee.

Legat de valuri am vazut si aceste pompe jebao, dar inca mai experimentez si voi vedea ce voi pune.
Recircularea eu o vad destul de mare la 10 x, si mai degraba undeva la 5 x, ori bazinul principal are un brut de cca 900 l, dar daca scadem piatra si nisipul poate ca vor ramane 600l sau ceva mai mult net. 3-4000 l/h cred ca ar fi suficient mai ales ca acest volum se scurge in bazinul din spate de cca un metru pe 25 si 85 inaltime cu monaco jos si plin cu piatra vie sus si apoi spre cadere. In bazin miscarea o vor face pompele de valuri, iar aici putem discuta de zeci de mii de l/ h. Iar vortec-urile din bazinul actual de la mures isi fac treaba chiar foate bine.

Ma anunt cu detalii cind scap un pic.

O seara buna

Salut Dragos!

Incerc rapid sa-raspund
1. Sticla... caut sa vad daca pot aduce de afara. Aici am gasit 10 ultraclara si ar fi ca varianta 2x10 laminat pt sus.
2. ca pompe de valuri sus vortec, varianta w, jos insa pt caluti si ace o circulatie mica si la suprafata cu multi pereti pentru a nu-i stresa.
3. Recilcularea va fi un eheim de 5000 sau 2 de 3000, depinde de diferenta de nivel are o dau. Tinind cont ca trebuie sa ridice apa 2 m vor merge probabil la 60%. Din primul o parte curg in cel de jos si apoi spre sump. Limitarea mi.o dau grilele de scurgere. Suprafata bazinelor este 2,5 m2 iar a sumpului de cca0,5 m2 asa ca fiecare cm care se ridica in acvarii peste grile sint 5 cm in sump, asa ca diferenta de nivel la oprirea pompelor n.as vrea sa depaseasca 5 cm.
4. Filtrarea! Principial exclud din start filtrarea chimica, decit doar ca solutie de moment, exceptind carbunele activ. O parte va fi nitrificarea aeroba adusa de piatra vie si un suport de bacterii gen matrice sau zeolit/sinter etc pt a completa acest proces, in cutiile de plastic de care am pomenit si/sau un recipient cu flux mare de apa si un mediu similar ("reactor de matrice"). Denitrificarea anaeroba SPER sa o realizeze sistemul Monaco din acvariile din spatele acvariilor principale si/sau un reactor de bioballs plus sistemele lente de trecere a apei, anaerobe cu un suport mineral pt. bacterii. Desigur carbune activ.
Filtrarea mecanica are avantajele ei, dar si dezavantaje mari. Asa ca am incercat un sistem de filtrare mecanica cu casete inguste in calea sensului de scurgere al apei pe care le umplu cu un material grosier gen matrix si care sa constituie doar o bariera pentru animale si impuritati grosiere, interschimbabile, pe care le pot reconditiona intr-un alt bazin unde cresc alge.
5. Controlul microelementelor, al duritatii si al pH sper sa.l pota face laboratorul clinici iar aditiile manual pentru trace iar pentru Ca, ma gindesc la un reactor de calciu.

La partea cu tevaraia singurul avantaj al AB il vad in lipsa zgomotului, altfel mi se pare destul de complicat mai ales ca scurgerile vor fi destul de greu de umblat la ele fiind la ca un metru in spatele acvariului. Adica gauri mari si scurgere gravitationala.

La partea cu ledurile experimentez inca cind vin cele de 50 w, pt ca la ele de 10w sint limitat la puterea totala. Dar s.ar putea sa ai dreptate legat de ele. Insa legat de leduri de 3 w as avea nevoie de cabluri grose cit mina sa alimentez 4-500 w. Lumina vreau atit pe actinic cit si pe royal blue sa am o luminare ca pe 20000k plus un soare care sa rasara din stinga si sa creasca in intensitate spre dreapta. Adica atit canalul de albe cit si actinic si albastru vreau sa aiba intensitati comparabile asa ca se aduna citeva sute bune de W. Cit despre cree de 3 w am vre.o 80 le salupa xe interventie numai ca nu sint pe 20000k.