kirucd wrote:@HBOT ...se spune si multumesc pentru sfaturi...

Dragos atunci cind am considerat raspunsurile tale utile ti-am multumit:

HBOT wrote: ...Ms mult Dragos, ...

este vorba de postarea 142. La fel si in 144 si probabil ca si in alte postari. Probabil ca in lumea ta civilizata din Bucuresti nici nu te astepti la asa ceva!

@kzr

Aici este forum de acvaristica marina, unde posteaza incepatorii. Acum desigur ca si acesti incepatori pot fi cum ai spus tu niste copii, sau la fel de bine pot fi parintii lor, fiecare cu profesia lui.

Daca pe profesorul tau de biologie sau de chimie il apuca nebunia la batrinete sa-si faca un acvariu marin, citeva luni tot un incepator este. Chiar daca el ar fi cel mai bun profesor de biologie din Cluj, in materie de acvaristica marina nu le stie la fel ca unul care are deja un acvariu de recif de 10 ani. Iar daca tu, sa zicem, ai deja un acvariu de 2-3 ani (marin), desigur ca legat de o serie de aspecte practice stii mai bine decit profesorul tau. Ori tocmai aici exista posibilitatea ca acesta sa posteze ideile pe care le are si o serie de acvaristi experimentati sa poata sa-i raspunda. Acuma chiar daca profesorul tau este expert in ceea ce preda el la catedra, posibil ca legat de acvaristica tu sa stii mai multe.

La fel de posibil insa este ca unele din intrebarile lui sa nu le poti intelege fie ca inca nu ai experienta necesara, sau pentru ca te pricepi la acvaristica de apa dulce si nu ai idee de acvaristica marina sau pur si simplu nivelul de cunostinte inca nu-ti permite. Asta nu este o catastrofa, ca elev oricum trebuie sa inveti, la scoala in primul rind, apoi si legat de lucrurile care te intereseaza si asa vei putea urmari si intelege si aceasta discutie.

@ ciprian
Dragos povestea despre 15 sau 16% debit de aer din debitul pompei, deoarece se referea la skimere cu pompa. Legat de skimerele fara pompa n-a povestit decit ca nu merg nu si de ce si nu si cum arata acest procent. Vazind un skimer Aquamedic, unde tot umblu la debitul de aer, cred ca este realistic ca acest 16% sa se refere la volumul ocupat de aer din volumul skimerului. Cum vorbim de un skimer fara pompa probabil ca debitul de aer se calculeaza in functie de volumul skimerului, care iti da volumul util de aer si inaltimea skimerului care iti da viteza de deplasare a bulei si astfel poti calcula un debit de aer peste care nu poti trece. Deci cu cit ai mai mare volumul skimerului, cu atit acesti 16% reprezinta un volum de aer mai mare si cu cit inaltimea skimerului este mai mare cu atit debitul de aer pe care poti sa-l folosesti este mai mare.

Legat de calitatea skimarii, acesta este un proces fizic si depinde si de timpul de contact dintre volumul de apa debitul de aer. La un anumit volum al skimerului probabil ca sub un anumit debit de apa maxim sa-i zic, skimarea este identica. Peste debitul maxim de apa pe care il poate duce skimerul, eficienta skimari scade deaorece se reduce timpul de trecere prin camera skimerului. Adica concluzia practica este ca la un skimer de dimensiunea X exista un debit maxim de apa pe care poti sa-l treci prin schimer. Sub acest debit skimarea este cvasiidentica, peste acest debit scade cu cresterea debitului de apa. Iar debitul de aer este dat de marimea skimerului si desigur si marimea bulei de aer.

Eu as mai adauga si faptul ca depinde si de compozitia aerului, cu cat procentul de oxigen este mai mare cu atat skimarea este mai eficienta

Corect , asa este. Compozitia gazului modifica randamentul skimarii. Pe de o parte conteaza si marimea moleculei gazului, dar PPO2 crescut favorizeaza procesele oxidative si astfel ca probabil permite oxidarea unor complexe organice ale metalelor si separarea lor din detritus, adica solubilizarea lor si astfel o mai buna skimare.

Eu cred ca principala problema constructiva a skimerelor consta in REGLAREA lor fina astfel sa obtina un randament maxim la o skimare cit mai uscata. Cu cit skimerul este mai performant, mai de firma, mai scump cu atit probabil ca skimeaza mai eficient uscat si reglajul poate fi fin facut. Cu cit skimerul este mai prost facut, mai ieftin cu atit acest reglaj este mai dificil de reglat.

INSA daca se trece la o skimare umeda atunci aceste diferente dispar, numai ca in aceasta situatie trebuie recuperata cumva apa sarata eliminata in cantitate mare.

Asteptam probe cu skimmere identice, reglate diferit, lucrand cu aceeasi apa. Si ca sa fiti cat mai exacti ar fi ideal si o analiza a produsului skimmat....!

No vezi, asta-i meteahna ta, uite ce simplu am spus-o eu si ce ti-ai complicat viata tu.
Si eu puteam sa o " exprim elaborat" dar am vrut sa ma inteleaga si Andrei1234 (iarta-ma te rog Andrei, vroiam sa fiu obiectiv).
Putini vor avea rabdare sa te inteleaga, incearca o exprimare mai lejera.
Legat de skimmerele scumpe si eficienta reglajelor ai partial dreptate din punctul meu de vedere, un skimmer ieftin la 2000 lt/h trage 200 lt aer iar un skimmer scump, cu pompa d acelasi debit trage 500 litrii de aer. Caldura disipata de pompa celui scump e semnificativ scazuta comparativ cu cel ieftin, acelasi lucru il pot spune si despre consumul de energie.
Cele ieftine au in componenta materiale ieftine, proiectare/constructie pe masura investitiei.

Shubi.. e un defect profesional!

Ai dreptate dar deviezi de la discutie. Skimerele cu pompa au asa ceva care desigur ca sint cum zici tu. Chiar si cel mai scump skimer insa tot face caldura. Discutia a plecat insa de la skimere pe aer. Ori aici nu mai avem o pompa care sa bage aerul si mai mult eu vreau sa-mi fac un skimer( chiar 2) mare pe aer si fara pompa, adica efectiv intreaga recirculare sa o las sus sa treaca prin primul skimer si jos prin al doilea skimer, folosindu-ma de energia gravitationala a recircularii.
Asa ca nu pompa este cea care da debitul de aer ci un nadelventil. Ori in ipostaza aceasta ai doar un debit maxim de aer care poate permite o skimare eficienta. Intrebarea este insa daca o skimare prea umeda nu scade eficienta. De fapt marea intrebare este cit de umed poti schima pastrind eficienta maxima.

Refolosind insa acest skimat intr-un alt bazin mare (de peste o tona) pot crea acolo conditii de laguna si recupera apa sarata pierduta prin skimare. Ma rog asta este planul care oricum il voi realiza in aceasta forma. Primul ansamblu va avea cca 2 tone, impartite in 2 bazine unul de 900 si unul de 400, restul pentru filtrare si schimb cu al doilea ansamblu, iar cel de al doilea sistem va avea un bazin de 1000l, alaturi de inca trei de 500l, toate ca habitate marine cu diferite grade de filtrare, alaturi de inca cca 1,5 t pentru filtrare. Bazinul de 1tona il voi face intr-un sistem asemanator Dymico si sper sa-l fac partial sa functioneze. Adica va fi un filtru de substrat mare in care in interiorul aragonitului injectez o sursa de carbon cu un pH scazut.

Ciprian esti oaspetele meu la Mures cind vine sticla, asa ca vom putea testa ce vrei tu si de asemenea ce gaz vrei tu. Cit despre analize tu cam stii ca eu dispun cam de cel mai performant laborator de microscopie si microbiologie din Romania, asa ca putem face o multime de analize.

Shubi wrote:No vezi, asta-i meteahna ta, uite ce simplu am spus-o eu si ce ti-ai complicat viata tu.
Si eu puteam sa o " exprim elaborat" dar am vrut sa ma inteleaga si Andrei1234 (iarta-ma te rog Andrei, vroiam sa fiu obiectiv).
Putini vor avea rabdare sa te inteleaga, incearca o exprimare mai lejera.
Legat de skimmerele scumpe si eficienta reglajelor ai partial dreptate din punctul meu de vedere, un skimmer ieftin la 2000 lt/h trage 200 lt aer iar un skimmer scump, cu pompa d acelasi debit trage 500 litrii de aer. Caldura disipata de pompa celui scump e semnificativ scazuta comparativ cu cel ieftin, acelasi lucru il pot spune si despre consumul de energie.
Cele ieftine au in componenta materiale ieftine, proiectare/constructie pe masura investitiei.

Normal ca nu puteam sa inteleg asta, e mai mult chimie de liceu:

HBOT wrote:Corect , asa este. Compozitia gazului modifica randamentul skimarii. Pe de o parte conteaza si marimea moleculei gazului, dar PPO2 crescut favorizeaza procesele oxidative si astfel ca probabil permite oxidarea unor complexe organice ale metalelor si separarea lor din detritus, adica solubilizarea lor si astfel o mai buna skimare.

Eu cred ca principala problema constructiva a skimerelor consta in REGLAREA lor fina astfel sa obtina un randament maxim la o skimare cit mai uscata. Cu cit skimerul este mai performant, mai de firma, mai scump cu atit probabil ca skimeaza mai eficient uscat si reglajul poate fi fin facut. Cu cit skimerul este mai prost facut, mai ieftin cu atit acest reglaj este mai dificil de reglat.

INSA daca se trece la o skimare umeda atunci aceste diferente dispar, numai ca in aceasta situatie trebuie recuperata cumva apa sarata eliminata in cantitate mare.

Am reusit sa terminam cu lipitul sticlei, dupa cca 2 saptamani de munca si 50 de tuburi de silicon, desigur cu sprijinul deosebit al Dr. Stanescu (Ciprian). In total volumul brut este se ridica la cca 7 tone de apa impartite in mai multe bazine. Revin zilele astea cu poze. Intre timp au sosit si recircularile (jebao DC) si pompele de valuri (Jebao RW), cam 1/2 tona de spartura de coral de diferite granulatii din cca 1 tona cit am calculat ca imi intra in DyMiCo, grilele pentru splenumuri. Suprafata totala a nisipului cu splenum va fi de cca 7 m2.

Revin zilele astea cu poze ale celor doua turnuri si ulterior cu o descriere amanuntita atit a sistemului cit si a fiecarui bazin in parte. Configuratia finala este urmatoarea:

Rastelul 1 contine doua bazine de prezentare, unul de cca 900 l cu un bazin de overflow de 240 l unde intra doua skimere in partea de sus iar in partea de jos un bazin de cca 400 l si un sump asemanator de mare cu mai multe compartimente. Cele doua bazine le voi amenaja ca bazine de recif, cel de sus in special cu SPS, iar cel de jos ca un habitat specific pentru ace si caluti.

Rastelul 2 contine trei nivele ocupate de sus in jos astfel
- primul rind contine un bazin de cca 1 tona cu un habitat specific apelor marine cu continut ridicat de nutrienti. Alaturi de acest bazin mai este unul de cca 400l compartimentat si destinat filtrarii.
- rindul de mijloc contine trei bazine de 600l in care doresc sa amenajez habitate de mare adincime, respectiv habitate specifice LPS-lor
- iar rindul de jos este alcatuit din 6 bazine de cca 300l destinate pentru fraguri, filtrare si refugii.

Toate bazinele din rastelul doi au un sistem similar sistemului DyMiCo

Tinand cont ca e vorba de 7 tone de apa cred ca topicul ar putea fi mutat la bazine mari, nu Koala?

DA!

Daca Bogdan (HBOT) doreste sa deschida un topic separat (acesta urmand sa ramana doar ca "proiect"), ar fi bine sa o faca in sectiunea bazinelor mari.
Daca vrea sa continue cu topicul asta, il mutam imediat.

Daca nu va este cu suparare as prefera sa mentin acest topic in care inca mai descriu din experimente. Cind definitivez proiectul il voi prezenta detaliat in cadrul topicului de bazine mari, alaturi cu o prezentare a fiecarui habitat separat, deoarece vor fi citeva habitate sper eu interesante. Alaturi de atol, imi doresc unul de caluti si ace si unul de mare adincime. Poate reusesc sa trag niste sfori pentru a amenaja un habitat de foarte mare adincime....

Oricum voi descrie fiecare bazin in parte cu sistemul sau sistemele lor de filtrare alaturi de modalitatile de interconectarea a habitatelor, in acest topic sub forma a ce am de gind sa fac iar cind va fi gata, in cadrul topicului de bazine mari.

Zilele astea m-am ocupat cu amenajarea rocilor. Practic intregul recif in toate bazinele va fi turnat in module alcatuite din fake reef stone in care integrez piatra uscata. Voi pune niste poze.

Primul rastel cu cele doau bazine si sumpul adiacent

Si cel de al doilea

Cam asa arata un modul de cca 40 x 40 x 20 cm. Structura de rezistenta este facuta din ciment portland amestecat 1 la 1 cu spartura fina de coral si 1la 2 cu sare grunjoasa, cu o armatura de fibra de sticla.

Structurile sint astfel concepute incit la partea de jos sa contina labirinte si tot felul de canale si canalicule, alaturi de o serie de "pesteri" mau mici sau mai mari. Aceste module vin pe partea de spate a acvariului, peste substrat fara sa se atinga de acesta, astfel incit intraga baza a acvariului va fi acoperita de substrat fara ca suprafata acestuia sa fie obturata de recif. Practic acesta va fi dispus peste substrat, fara sa-l atinga.

Placile orizontale vor fi astfel facute incit acest fake reef sa sustina intreaga structura dar la vedesre sa fie bucati de piatra uscata sau vie, practic acesta va fi doar pe spate si sub recif. Corali vor fi integrati in acedte structuri si lipiti in pozitia dorita.

Toate bazinele vor fi astfel concepute. Chiar si sumpul sau bazinele de alge vor avea astfel de structuri. In urma cu citeva saptamani am turnat o serie de placi in care am folosit nisip de diferite granulatii dar si raporturi diferite de sare grunjiasa. Cu cit mai multa cu atit mai poroasa iese structura realizata

Aceste module am de gind sa le completez cu o serie de structuri care sa creeze o serie de refugii de dezvoltare a microorganismelor din recif

Aceste structuri urmeaza sa stea citeva zile in apa pentru a se topi sarea si se obtine o structura poroasa. Acum caut sa realizez o serie de coloane, in care sa integrez niste plate-uri. Cind termin intrega stuctura revin cu poze. Pe masura ce definitivez treaba voi face poze si va voi spune cam care sint cele mai bune amestecuri si timpi cit trebuiesc tinute in apa dulce sa lase sarea respectiv in apa sarata.

Cind vor fi gata voi face un topic nou dedicat fake reef stone. Poate si unul despre modul in care am conceput caderea apei, desigur ca nu BA, ci o modalitate fara tevi, si poate un topic destinat filtrelor de substrat in acvaristica marina, de fapt aceste sisteme Dymico. De asemenea si un topic despre skimnerele paralelipipedice, de tip baraj si eficienta lor sau unul dedpre avantajele skimarii ude. Sa vedem intii ce va iesi, dar eu sint destul de increzator ca vor iesi o serie de lucruri noi!

Pe linga partea de spate a acvariului, in zonele centrale si din fata, m-am gindit sa fac niste coloane:

Si o poza din timpul constructiei:

Mie imi place foarte mult ce-ai facut!
Eu sunt adeptul pietroaielor, al fundalurilor de stancarie, al coloanelor de piatra... pentru mine, asta e un topic de urmarit cu maaare atentie.


Spor la treaba si bafta multa!

Acum modulele stau in apa dulce pentru a topi sarea din amestecul de ciment si spartura de coral, in speranta de a obtine o structura poroasa, pentru a putea fi ulterior colonizata.