- Din ce-am inteles eu, ideea lui HBOT este ca vrea sa construiasca un "baraj" de bule fine (avand deja la dispozitie compresoare puternice)... apa trece prin acel baraj de bule si astfel se realizeaza skimmarea. Obliga circuitul apei sa spele acel "zid de bule fine de aer".
- Ideea de la baza skimmarii este relativ simpla: apa + bule fine de aer ... acum, eficienta skimmarii tine de modul in care realizezi acest amestec.
- Si eu sunt curios sa vad rezultatul, desi e clar ca solutia (chiar daca se dovedeste "succesfully") nu se poate aplica in casele noastre. Dar, ca realizare tehnica, ar fi interesant de urmarit.

De la ideea de baza a skimmarii, care e aceeasi pentru toate skimmerele si pina la barajul de
bule fine prin care trece apa adusa gravitational din display e cale lunga. Iar pina la reglarea
unui asemenea skimmer e si mai lunga. Cred in continuare ca un asemenea skimmer, chiar
daca eventual se poate realiza tehnic, nu se poate regla. Reglajele la un skimmer cu pietre
de aer clasic sint reglaje fine care nu sint usor de facut, in cazul de fata eu zic ca sint imposibil
de facut. Dar sa asteptam testele

O zi buna,
Dragos

Koala si Dragos, ati inteles exact ce vreau sa fac.

Desigur ca sint doua aspecte importante aici. Unul este legat de ce pot eu sa fac si celalalt, daca se poate realiza si cu mijloace normale.

Bazinul din Mures avind acel bazin de jos pentru caluti nu prea am cum tehnic sa captez debitul pentru al duce la ce inaltime vreau eu.

Teoretic si practic este relativ simplu de a realiza un skimer de retur, in conditiile in care efectiv tevile de retur intra in skimer undeva pe jos si ies printr-o teava la o inaltime sa zicem de 70 cm. Chiar daca debitul de apa fluctueaz presiunea hidrostatica esta aceeasi fiind data de inaltimea la care se pune iesirea din skimer.

Reglind debitul de aer se modifica parametrii skimarii, ori aceasta reglare poate fi facuta foarte fin cu dispozitive pe care le folosim atit in terapia intensiva cit si in scafandrerie.

Chiar zilele astea am pus un robinet pe admisia aerului unui skimer normal putind varia astfel de la o skimare uskata la una umeda, abundenta, fara a umbla la pompa de apa.

Solutia aceasta constructiva este si simpla si chiar functioneaza.

Eu insa nu am cum sa mai captez debitul de reflux din bazinul de caluti care se scurge prin piaptan in sump, astfel ca daca vreau sa merg pe o astfel de solutie atunci trebuie sa blochez circuitul apei cu o carcasa care de fapt sa fie skimerul.

Este posibil sa nu functioneze, sau totusi dar in conditii speciale greu realizat de un hobiist. Cealalta varianta insa cu returul i tepat in cutia skimerului functioneaza sigur, chiar daca nu este usor de reglat.

La Mures insa am un avantaj! Reglajul acestui skimer inseamna pentru mine altceva decit pentru Dragos. Probabil ca va fi greu sa-l faci sa skimeze uscat, dar sint convins ca este simplu sa skimeze umed, catre laborator unde acest skimat este prelucrat biologic.

Vom vedea.

um02122 wrote:Merci de raspuns.
Eu am dat £7 pe 4 pietre Sander No2 pe eBay.
Skimmerul se poate regla in doua feluri: alterand inaltimea la care e plasat in apa sau alterand debitul de apa din pompa.
Apa intra si iese prin partea de jos a tubului, care are un grilaj circular si un conector in mijloc pentru airline.
Piatra initiala era probabil No1, deci poti modula si din marimea pietrei. Am schimbat-o de curiozitate, nu era putreda. Am constatat ca produce bule mai fine insa decat cele clasice albastre. Piatra initiala a stat probabil vreo doua luni.

Legat de acvariul din clinica, ma intrebam ce faci daca se sparge. Eu as aplica principiul KISS pentru acest acvariu.

Pietre din tei exista de diferite marime si preturi, pentru diferite capacitati. Pentru un skimer mare piatra cam la 8 euro duce in De ( ca cel din poza pusa de mine). Cei de la magazin mi-au spus ca ei schimba piatra la trei luni, desi rezista ceva mai mult, dar daca putrezeste nu mai functioneaza cum trebuie. Asa ca acest interval de trei luni este mai mult o masura de siguranta decit timpul efectiv de deteriorare al pietrei.

In partea de jos, sub skimerul trebuie conceput cu o zona unde apa se linisteste, in sensul unei curgeri laminare si deasupra acestei zone se pune piatra. Noi avem in habitatele hiperbare astfel de difuzoare sinter, numai ca sint de bronz. Insa exista si sinteruri dintr-o sticla speciala, care au porozitatea submicronica, adica cu mult sub piatra de tei, deci produc bule cu foarte mult mai mici, singura problema cu sinterul este ca au o rezistenta mare la trecerea aerului si se folosesc la presiuni mari. Reglajul este simplu, pe nadelventil, numai ca daca la presiuni mari scot apa din skimer cu totul.

La problema cu spartul m-am tot gindit si eu, mai ales ca acvariul sta in zona unde intram cu targile. Daca ar fi fost in Germania nu as fi avut de ce sa-mi fac probleme, pentru ca sanitarii nostri chiar numai asta stiu sa faca si nu cred ca ar reusi vre-unul performanta sa se aproprie de acvariu, oricit de repede ar trebui sa bage targa in barocamera, pe cind aici sanitarii chiar reusesc sa loveasca si zonele imposibil de lovit.

Voi folosi pe zonele expuse geam gros, mai gros decit trebuie si laminat. Poate asa va rezista. Daca crapa vom avea de lucru mult.

Oricum trebuie sa-l fac cit mai simplu cu putinta pentru ca eu nu am timp sa ma ocup de el iar personalul din clinica si asa face destul in sensul de a da de mincare. Eu sint des plecat, asa ca singurul lucru pe caere ma pot baza este unul mecanic de genul butonul x la ora z. De aceea caut solutii pentru a fi cit mai stabil si inclin spre solutia biologica, adica un al doilea sistem de bazine unde are loc o filtrare biologica.

Adica mai multe bazine interconectate in 2 sau trei sisteme, unul care sa trateze skimatul, celalalt detritusul si apa de schimb. Astfel maresc capacitatea ( volumul) sistemului si mut problemele din bazinul principal in bazine unde nu sint corali sau pesti si astfel evit problemele cu H2S sau altele de genul acolo unde sint coralii. Ori pentru un astfel de sistem pot lua o camera din Clinica unde pot monta multe bazine in circuite separate, dar legate prin tavanul fals cu sumpul recifului.

De exemplu un bazin de 1 m pe 1m 9 pereti se poate transforma intr-un coridor de 10 m lungime unde sa curga apa si cu ajutorul algelor sa scot din N P si S ce nu pot scoate bacteriile.

Acum in " laborator" am astfel de bazine separate in care cresc bacterii si alge. Zilele astea vreau sa fac microscopii sa vad ce bacterii cresc, dar am un bazin de 200 l care are deja consistenta continutului din fiolelel de prodibio, numai ca e plin de amoniac. Dar e plin de bacterii intr-o forma lichida. Cum este vorba de un fost sump cu refugiu am in el zone cu circulatie mica si zone cu circulatie mare. Am bagat in el bucati de roca uscata alba si in mai putin de o saptamana a capatat o culoare maroniu inchisa. Matrixul l-am pus in zonele aerobe iar denitratul in cele fara circulatie. Acum voi lua probe din fiecare si le pun pe Dark Field sa vad in functie de rata de inmultire cu ce bacterii am de a face. Apoi culturi si apoi antibiograme pentru a putea selectiona din supa asta ce bacterii imi trebuie, adica pentru a purifica culturile.

Ori acelasi lucru pot face intr-o alta camera: un sistem cu bazine care prelucreaza ce scoate skimerul, fie bacterii , fie nanochloropsis sau alte microalge. Un alt sistem in care aduc apa din sump in pauzele zilnice de masa si o inlocuiesc cu apa filtrata in acest ATS supradimensionat. Ideea este de a fixa P si N fara insa a mai scoate trace-urile.

um02122 wrote:
...
Skimmerul se poate regla in doua feluri: alterand inaltimea la care e plasat in apa sau alterand debitul de apa din pompa.
....

Scuze, e greseala mea. A se citi "debitul de aer din pompa".

Normal ca va functiona ideea lui. Skimmerul meu nu are pompa de apa, merge doar cu o pompa de aer care misca apa in/din skimmer prin orificiul cu fante de la baza cu ajutorul bulelor de aer produse.

Daca treci toata apa printr-un compartiment din sump care sa constituie corpul skimmerului si pui pietre de aer, vei avea spuma la suprafata apei in acel compartiment.

In plus lemnul pentru piatra se poate cumpara la dimensiuni mari si taia custom economisind bani si facand o piatra fit for purpose.

Eu vad doua minusuri ale metodei:
- spuma va scapa si in afara compartimentului si asta duce la eficienta scazuta si
- desi mai rar, si corpul skimmerului trebuie curatat macar la sase luni.

um02122

Stai sa ne intelegem! Eu am gindit aceasta solutie plecind de la forma unui skimer clasic. Sa zicem ca avem in sump o camera destinata skimerului de 30x30 cm, si in cazul sumpului meu, inalta de 50 cm, deci un paralelipiped. Ma gindesc sa compartimentez astfel incit apa sa intre in aceasta camera printr-o fereastra mica de 5x5 cm intr-un colt situat jos.

Intentia mea este de a modifica un skimer cilindric sau mai bine unul conic, de ai scoate pompa si de al plasa peste o constructie paralelipipedica care sa constituie baza acestui skimer. In plus pot delimita astfel spatiul, de exemplu lipind doi pereti pe corpul skimerului astfel incit apa sa nu poata treaca prin camera skimerului decit pe la partea interna a acestei constructii paralelipipedice. De exemplu un skimer BM 9 are un con la baza cam pina in 30x30 cm. El are cam 60 cm inaltime. Practic eu trebuie sa fac un paralelipiped de 30x30, de fapt exact cit diametrul skimerului, paralelipiped care sa aiba catre intrarea in camera skimerului o fanta tot de 5x5 cm care sa se suprapuna peste taietura din peretele de sticla. In plus mai trebuie pe latime sa fac doi pereti (trapez) care sa nu permita apei sa treaca mai departe decit prin skimer, intre skimerul conic si peretele de sticla al sumpului.

Asta este o ideea de bricolaj de a pleca de la ce am deja, fara a mai bricola un skimer cap coada. Desigur ca si acest lucru este posibil, direct de a fac din teava de acril un cilindru cu acest paralelipiped ca baza si sus cupa de colectare.

Paralelipipedul din baza vreau sa-l dotez cu pereti semicirculari pentru a domoli curentul de apa ce trece pe aici, deasupra o grila gaurita si un difuzor sub forma de disc din sinter cu un diametru de 20 cm.

Practic difuzorul sta usor de-asupra grilei gaurite in interiorul unui skimer clasic cu cupa, astfel ca primul MINUS pe care il descri nu are cum sa apara, bulele fiind doar in interiorul skimerului.

Al doilea minus eu nu-l vad, deoarece nu vad de ce as curata corpul skimerului, decit daca se infunda! Pe suprafata lui fiind un mediu puternic aerob se dezvolta o multime de microorganisme mai degraba folositoare decit inutile.

ASTA ar fi varianta la care m-am gindit deoarece la Mures n-am cum sa intep returul in skimer si am mai multe skimere clasice, pe care nu le-as folosi, dar cred ca se pot modifica corpul lor, fara sa mai trebuiasca sa folosesc pompa. POMPA skimerului este ceea care ma irita cel mai mult, pentru ca asta reprezinta cea mai mare sursa de caldura in acvariu si cu cit este mai performanta cu atit ai nevoie de un ciler mai performant, adica o competitie ABSURDA a dotarii dint-una in alta.

La Cta situatia este mai simpla deoarece returul cade direct in sump, astfel ca este EXTREM de simplu ca acest retur sa-l etanseizez la baza unei tevi de acril sau PVC de 150 cm inaltime si 25-30 cm diametru, pe fund sa fac o zona de calmare de citiva cm si apoi piatra (difuzorul sinter), iar iesirea din skimer sa o iau de jos dar sa o urc. Teoretic pot sa o urc pina sub nivelul bazinul principal, adica undeva la cca 140 cm. Pe acest cilindru adaptez o cupa de la un skimer si gata este jucaria. In functie de cit pot ridica cu ajutorul aerului coloana de spuma si apa in interiorul cilindrului, pot varia cupa si respectiv gitul ei de prindere intre 20 sau poate catre 30-50 cm. NU STIU, dar sint convins ca intr-un skimer conic cu ajutorul difuzoarelor sinter pot ridica lejer spuma 25-30 cm, peste nivelul hidrostatic. Este insa posibil ca acest nivel de ridicare in skimer sa fie si MULT mai inalt, mai ales daca se foloseste aer comprimat cu presiuni mari sau direct O2. In privinta asta nu-mi fac probleme deoarece avem si aer si O2 stocat la 300 bari si cu ajutorul reducatoarelor de presiune pot obtine constant orice presiune intre 15 bari si 300 bari. Daca sistemul nu necesita presiuni mai mari de 15 bari, fiecare centru are doua compresoare de cca 2 m3 (2000 l pe minut la 15 bari) aer purificat.

Daca tot ma apuc sa caut astfel de solutii, atunci ma gindesc ca cea mai buna solutie este sa pleci de la ce ai deja si sa nu mai trebuiasca sa faci un skimer cu totul nou. Astfel daca se va dovedi functional si avantajos, oricine doreste isi poate modifica skimerul propriu pe unul cu piatra, scotind doar pompa (sau injectorul Beckett) si atasa pietra si respectiv baza paralelipipedica de colectare si linistire a apei. Desigur ca la nivel de hobiist factorul limitativ este compresorul, dar cu siguranta ca si cu un compresor ce scoate dor citiva bari sa poate ridica o coloana de spuma de 20-30 cm, adica o solutie accesibila in sensul ca si acesta consuma curent si face zgomot, dar nu incalzeste apa.

Pare ok ideea. Doar ca orice skimmer cu pompa pe care doresti sa-l modifici are un capac la baza. Eu observ la Tunze 9002 ca uneori scapa micro si chiar macro bule de aer pe la baza.

Legat de curatat corpul skimmerului, din experienta mea de peste doi ani in marine, la un moment dat cand decizi sa dai un deget pe skimmer pe dinauntru dupa o perioada respectabila vei gasi mizeria similara cu cea care se acumuleaza pe cilindrul care duce in cupa (pe gatul de la skimmerele mele se acumuleaza saptamanal un fel de namol gros de 3-4 mm care reprezinta in sine mai multa mizerie decat ce se acumuleaza diluat in cupa). Plus o multitudine de filter feeders care decid sa creasca in skimmer pentru ca le place nebunia bulelor.

Amandoi omiteti un lucru important: nu poti sa bagi in apa mult mai mult aer, de la un nivel in
sus orice litru de aer in plus iti scade eficienta skimmarii, pentru ca bulele de aer se vor uni si nu
vor mai fi bule fine.

Daca in varianta propusa pentru acvariul din Constanta sa zicem ca e posibil sa functioneze, cealalta
varianta eu astept sa o vad implementata, pina atunci eu cred ca nu va functiona.

In ambele variante skimmerul va fi destul de greu de reglat, daca nu chiar imposibil in varianta 1.

Hai sa le vedem mergand si atunci putem discuta concret. Pina atunci, fara niciun fel de calcule si fara
nicio metoda cat de cat aproape de adevar cred ca nu facem decat sa ne dam cu parerea fara vreun
folos.

Raman in continuare la parerea mea ca prima metoda nu va functiona, va fi imposibil de reglat sa functioneze
stabil, iar a doua poate ca va merge dar va fi destul de greu de reglat.

Astept cu interes primele poze si filmulete sa vedem practic.

O seara placuta,
Dragos

kirucd wrote:Amandoi omiteti un lucru important: nu poti sa bagi in apa mult mai mult aer, de la un nivel in
sus orice litru de aer in plus iti scade eficienta skimmarii, pentru ca bulele de aer se vor uni si nu
vor mai fi bule fine. ...

Dragos, inca din primele tale postari ai explicat ca doar un fractie de citeva procente (parca 15%) poate fi ocupata de aer ca altfel se unesc bulele. Ceea ce omiti insa tu este faptul ca 15% din 3l sint diferiti de 15% din 30l. Ori un astfel de skimer cu un volum mare, permite si un DEBIT FOARTE mare de aer, corespunzator celor 15% permise. Iarasi ceea ce omiti tu, si chiar nu vrei sa intelegi diferenta dintre gindirea abstracta si cea practica, este faptul ca acest raport determinat prin calcule matematice de catre matematicieni care au lucrat la NASA, de 15% este valabil pentru un caz PARTICULAR, adica al skimari cu bule submilimetrice (parca 0,1-0,2 mm) produse de aer, adica un gaz predominent format din N2.

Desigur ca daca voi folosi aer si piatra din tei, adica acelasi gaz si aceeasi bula de 0,1-0,2 mm atunci va trebui sa ma folosesc de portanta unui volum de cca 15% din volumul skimerului pentru a ridica coloana de spuma peste presiunea hidrostatica, adica in varianta unu: peste nivelul apei din sump iar in varianta doi, peste nivelul iesirii din sump. Daca insa schimb molaritatea gazului, n-ar fi exclus sa traiesti o surpriza mare, deoarece intr-un fel skimeaza vaporul de apa (de exemplu cind fierbe supa), altfel N2 si altfel O2 sau un alt gaz inert.

Si asta nu este tot! Cum foarte laborios ai explicat ca exista o DIFERENTA mare intre piatra cu bule mari si cele de tei, in sensul ca bula mica skimeaza mai bine, ce te face sa crezi ca daca mergi mai departe de la bula submilimetrica catre bula micronica sau submicronica nu vei avea un randament crescut al skimari coroborat cu o modificare a volumului de agregare, in sensul cresterii procentului de aer in coloana in care bulele stau segregate?

DECI Dragos,

in apa poti sa bagi mult mai mult aer chiar decit iti poti imagina tu, fara a agrega, daca respecti un anumit procent specific gazului si marimii bulei, in conditiile in care cresti volumul de apa al skimerului.

Dar ma bucur ca si tu imi dai dreptate ca toate aceste discutii teoretice nu prea isi au sensul, cel mai bine este sa vedem cum functioneaza un astfel de skimer.

um02122 wrote:...Doar ca orice skimmer cu pompa pe care doresti sa-l modifici are un capac la baza. ...

De aceea am dat exemplul cu NAC 9, care la fel ca si 7 sau cele mai mici sint conice si la baza conului au un capac patrat prins in suruburi de plastic unde sta pompa. Jos conul are un diametru destul de mare, cam catre 30 cm. Simpla desurubare a acestor suruburi elimina partea care tine pompa si lasa un con in virful careia este cupa, prins pe o margine aproximativ patrata ce poate fi usor atasata paralelipipedului nostru. Singura problema ar fi ca la trecerea de la patrat la rotund ramin cele patru colturi triunghiulare care pot modifica dinamica skimerului.

IMPORTANT este intii sa-l vad ca merge, iar daca merge se poate procura plexi sau PVC sub forma cilindrica egala ca diametru cu diametrul mare al conului skimerului cu o flansa in partea de sus la care se poate atasa skimerul. Etanseizarea compartimentului indiferent de forma skimerului este simpla, pe diagonala transversala se umple spatiul dintre skimer si sticla sumpului cu un perete, astfel ca toata apa care intra in amonte de skimer este obligata sa intre in corpul skimerului si sa iasa din el prin oriviciul din aval.

Legat de curatat, ce sa zic? Cita vreme functioneaza nu vad de ce as inlatura toti acesti filter feeders care ocupa si ei o nisa impreuna cu namolul de pe pereti. Daca da semne sa-i scada randamentul il curat ca nu-i greu, sau daca se altereaza parametri apei. Eu insa il vad ca un mediu cu un PPO2 crescut, ceea ce practic aduce o serie de avantaje in ceea ce priveste dezvoltarea bacteriilor. Adica sincer din milul acela nu stiu cit de multa mizerie si cite bacterii sint.

Principial trebuie sa te gindesti ca fiecare bacterie pe care o scoti din sistem, prin skimare, prin inlaturarea mizeriei, a detritusului, o scoti impreuna cu intregul ei aparat enzimatic, care este impresionant, aparat pe care oricit ai incerca sa-l aditioneti ma indoiesc ca cineva ar putea sa o faca corect in timp. Ori cam asta este principala problema de mentinere viabil a ecosistemului in timp, balanta dintre diferitele lanturi trofice, incepind de la aparatele lor enzimatice. In primul rind trebuie sa ne gindim ca desi skimarea aduce un beneficiu urias in sensul eliminarii rapide a fosfatului si nitratului din macromolecule, are un efect catastrofal asupra sistemului expoliindul de oligoelemente. Skimarea nu poate scoate amoniac, uree sau fosfat, ci macromolecule, in speta lipoproteine, resturi celulare, enzime, adica tocmai compusii organici ai metalelor rare de care avem nevoie in ecosistem. Adica inlocuim o catastrofa iminenta: acumularea rapida de fosfat si nitrat in sistem cu o CATASTROFA lenta: dezechilibrarea raportului oligoelementelor, care in timp poate duce la extinctia unor grupuri bacteriene sau la inhibarea producerii unor elemente imunitare importante pentru coabitanti sistemului. Probabil ca asta este ceea ce catalizeaza aparitia necrozei tisulare rapide si a altor afectari tisulare grave. In astefl de ecosisteme nu ne referim la organisme complexe ce au posibilitati metabolice de stocare proprii, ci la microorganisme simplu constituite, simbiotice, in care nu avem diferentiere complexa pe aparate sau daca o avem aceasta este una simpla. De aici si greutatea de a tine in timp SPS-i: sint cei mai simpli si mai putin diferentiati dintre corali, adica cei mai apropiati evolutiv algelor, in fond doar niste bacterii ceva mai complexe!

Cubul meu are filtrarea in spate, trei compartimente, apa intra prin dreapta sus, apoi urca printr-o fanta ingusta coboara in compartimentul doi si apoi se intoarce prin pompa din compartimentul trei in acvariu.
In ordinea prin care trece apa, am:
- compartimentul unu: vata sintetica (filtrare mecanica), BioNitratEx (filtrare biologica - denitrificare), RowaPhos (filtrare chimica - absoarbe fosfatii), carbune activ marin (filtrare chimica - absoarbe metale grele, toxine si ce nu - am un Sarcophyton imens care e notoriu in razboi chimic secretand terpene toxice pentru LPS) si niste cilindri porosi ceramici (filtrare biologica - nitrificare)
- compartimentul doi: un skimmer Tunze 9002 si inca un saculet cu cilindri porosi.
- compartimentul trei: pompa de retur conectata la un deflector hydor si la cele doua refugii, unul cu trei compartimente (alge, rock rubble, nisip) si unul cu chaetomorpha. Ambele refugii au cate o mangrova rosie care face foarte putin pentru exportul nutrientilor, dar arata frumos.

Deci skimmerul meu functioneaza in sistemul tau intrucat primeste continuu apa proaspata si tot ce e recirculat trece prin el. Cand mi s-a stricat elicea de la pompa skimmerului am pus intake-ul de la tubul de aer (care are robinet) la o pompa de aer si skimmerul a continuat sa scoata la fel ca atunci cand mergea pe pompa, daca nu chiar mai bine. Piatra era una circulara albastra Api.

Am impresia ca cei de la RSM si Deltec vehiculau ca raport ideal prin skimmer aer: apa ceva gen 1:3 sau chiar 1:2.

Vorba lunga saracia omului. Demonstreaza-ne practic ca functioneaza, cu N2, cu O2, cu mai mult aer,
cu mai putin aer, cum vrei tu, numa' arata-ne practic ca "merge". Altfel ne dam in barci cu tot felul
de presupuneri.

O zi buna,
Dragos

Corect Dragos, cum reusesc sa dau in lucru cutia ii voi da si drumul. Eu lucrez 3-4 zile in Mures, 3-4 zile in Cta si in programul asta mai zbor si 2-3 zile in Germania sa-mi vad fetita nou-nascuta si sotia, astfel ca timpul dedicat acvariului este extrem de limitat.

um. Este interesant cum ai construit circuitele si pe o idee asemanatoare vreau si eu sa merg. M-am tot gindit cum sa impart spatiul si sub acvariu as fi putut avea loc de refugii, dar ideea de a face la vedere un al doilea bazin, gen refugiu unde sa mai cresca caluti si ace si ceva macroalge mi s-a parut mai interesanta.

Cum insa spatiul de prezentare este limitat iar ca sa poti simula mai bine conditiile necesare fiecarui ecosistem ai nevoie de mai multe refugii, iar ideea ATS-ului, explicata de Dragos ma incinta, m-am gindit ca cel mai bine este sa separ sistemele, in sensul celor doua acvarii de prezentare cu un sump care sa functioneze astfel incit sistemul sa fie stabil. Din sump in pauzele de masa pot vehicula o anumita cantitate de apa (citeva sute de litri) chiar si de doua ori pe zi, catre o alta camera unde pot amenaja mai multe refugii: unul de tipul ATS-ului, sub forma unui circuit lung (un bazin compartimentat cu pereti transversali iluminati cald de sus), altele in care sa pot avea DSB sau piatra vie, macroalge, xenia si alte astfel de circuite de filtrare biologica care sa reconditioneza apa din acvariul principal.

Chiar acum functioneaza un astfel de sistem la mine, in sensul ca n-am timp si nici veleitati de a bricola ATS-uri, dar luminind cald peretele din spate (50cmX90cm) si intariturile acvariului care stau in apa am obtinut un covor de alge verzi, ca o mocheta. Problema actuala insa este faptul ca nu detin controlul asupra relocarii unor nutrienti. Sistemul functioneaza bine atunci cind dau mai multa mincare fixind rapid fosfatul, care este eliberat treptat de melci si arici, numai ca nu cum vreau eu ci cum vor ei. Daca insa separ bazinele in sensul unui bazin cu multi pereti intre care circula apa, pot fixa biologic cantitati mari de fosfat si nitrat in alge, rapid si eficient, pe care sa-i eliberez treptat prin fitofagi, iar la capatul celalalt al sistemului pot regla parametri, in sensul echilibrarii raportului, fie biologic (fara fitofagi: de ex macroalge) fie chimic (rowapfos sau fixarea nitratului).

Legarea celor doua sisteme nu prea am cum s-o fac continuu, dar cind dau de mincare oricum opresc recircularea, astfel ca am flow zero in sump. Aceasta perioada de cca 30 de minute de 2-3 ori pe zi o pot folosi pentru a schimba apa din sump cu cea din refugiile?bazinele situate la distanta (pe care le numesc laborator). Cu doua pompe comandate fiecare de catre un debitmetru pot cit de cit sa vehiculez o cantitate asemanatoare de apa intre cele doua sisteme. Asta ar echivala cu un schimb de apa de cca 10-15% (2-300 l) de doua ori pe zi, apa pe care in laborator, in functie de parametri acvariului principal, pot sa o aduc la zero nitrat fosfat sau, daca acvariul este suficient de stabil cit sa nu produca prea mult nutrienti, sa las urme de nitrati si fosfati in ea.

Ori intr-o camera de tipul unei boxe, cum in clinica am inaltime mare (cam 3,40m) pot monta citeva tone bune de apa fiecare cu ecosistemul sau, sau mai bine zis impartit in 2-3 circuite care sa asigure filtrarea pe de-o parte a nutrientilor din acvariu si pe de alta parte descompunerea macromoleculelor in nutrienti si oligoelemente. In plus un astfel de sistem ar mai avea avantajul obtinerii unor cantitati substantiale de fito si zooplancton ce poate asigura un aport de hrana al sistemului.

Am ajuns la alegerea sticlei pentru acvariu si solutia propusa din considerente de greutate este sa folosesc sticla de diferite grosime in functie de marimea laturilor, tinind cont si de acvariile din spate.

Initial m-am gindit sa nu folosesc intaritori sus, dar din calcule saream de geam de 20 mm, asa ca acvariile vor fi cu intaritori.

Pe unde as fi safe cu grosimile geamurilor? si este posibil sa fac laturile mai mici ceva mai subtiri ca cele lungi?

Mai scriu dimensiunile o data si revin si cu o schita:

sus inaltimea 850 mm
acvariu 1: L 1435 X l 740
acvariu 2: L 890 X l 255

cele doua acvarii vor fi lipite pe o latura de 890, latura de 80 cm inaltime.

jos inaltimea de 650 mm

refugiu : L 800 X l 710
sump: in forma de L, ca in poza pe care o voi atasa, lipit de refugiu. Geamul cu grila la 600 mm

Multumesc pentru orice detaliu

Poza cu bazinul de jos

Si cel de sus

La acvariul de 850 mm inaltime te descurci cu sticla de 20mm si ai un factor de siguranta de 4,8. Tinand cont
ca nu o sa fie plin pina sus cred ca poti sa mergi si pe sticla de 19 mm. Intaritoarele eu le-as face oricum, preferabil
de jur imprejur.

Iar la acvariul de 650 mm inaltime merge sticla de 12 mm cu intarituri de jur imprejur.

O zi buna,
Dragos

Salut si merci pentru raspunsul promp.

Am calculat si eu dupa link-ul dat de tine si la aceasi concluzie am ajuns.

Cel care il lipeste insa zice insa ceva diferit, in sensul ca daca l-as face asa ar fi extrem de greu de transportat si a propus:

1. sus, bazinele de 85 de cm

- pe latura de 1,4 m fata: doua ultra clar de 10 cu folie intre
- latura stinga 2x ultraclar de 8 iar pe dreapta care nu este la vedere 2x normal de 8, geamul laminat
- in spate geam de 12 normal

in spate cel de al doilea acvariu sa fie din geam de 12 partea din spate iar restul laturilor de 10, latura din fata lipita de acvariul din fata.

Astfel acvariul ar avea pe spate o portiune de 40 cm NUMAI din geam de 12 urmata de o restul de 12 plus 10 cu silicon intre.

Pentru acvariul din spate ar mai fi si varianta de geam de 10, deoarece fiind la spate, adica nu la vedere, se poate intari in mai multe locuri, in sensul intariturilor care se pun sus, numai puse sus, in treimea de jos si cea de sus.

Pentru sistemul de jos o gindire asemanatoare

Bazinele ar trebui lipite la fata locului, lipirea in alta parte si transportul lor mi se pare extrem de complicata.
Eu unul nu as folosi geamul din spate de 12 la inaltimea de 850 mm, exact geamul acela va ceda. Geamurile
cu folie intre ele inseamna laminate, cred ca la asta ai vrut sa te referi.

In orice pozitie acvariul de 850 mm inaltime eu nu as folosi geam mai subtire de 19 mm. Dar nu eu iti lipesc acvariile
si nu eu iti dau garantia asa ca tu trebuie sa faci alegerea. Dar inca odata mie mi se pare riscant geam mai subtire de
19 mm pentru acvariul de 850 mm inaltime.

O zi buna,
Dragos

La inaltimea de 85 cm, geamul ala de 12 mm trebuie asortat cu mop si galeata... o sa plesneasca!

@ Dragos

Da este vorba de geam laminat, 2 foi de 10 cu folie de 2 mm

Acvariile vor fi lipite separat, impreuna cu fundul in interior si apoi duse la Mures si lipite intre ele si pe al doilea fund.

Legat de geamul ala de 12 asa am zis si eu si am intrebat, insa opinia celor cu sticla a fost ca pe spate fiind lipit cu silicon o alta foaie de 10mm pe o lungime de 1 metru ar conferi rezistenta suficienta portiuni de 40 de cm restante din geam de 12.

Acvariile vor fi lipite in Cta si intre ele si de dublura fundului in locatie.

De aici a plecat intrebarea cu geamul de 12, care foarte probabil liber n-ar rezista, dar tinind cont ca in spate este dublat de un geam de 10 lipit pe o portiune de 1 metru plus latura perpendiculara a bazinului din spate, explicatia a fost ca aceasta portiune n-ar avea cum sa flambeze.

Inteleg de la voi ca mult mai bine ar fi sa fac tot acvariul din laminat 10x2x10, decit sa folosesc sticla de grosimi diferite pentru el, adica sa fac si lateralele de 75 de cm din 10x2x10 si nu din doua foi de 8.

Iar pe spate sa fac tot spatele din doua foi de 10 iar acvariul din spate sa-l fac fara geam catre cel din fata si sa-l lipesc de spatele acvariului din fata?