Harwdare acvariu marin de recif
Scris de mosu
Thursday, 13 October 2005
Acest material nu este nici pe departe unul complet. Nici macar un material introductiv bun nu ar putea fi.
Acest material isi propune sa faca o foarte scurta trecere in revista a unui set-up real-life, de la un bazin de-al nostru (Aqua+ n.a.).
Cititorului i se vor prezenta pe scurt cateva dintre echipamentele unui bazin de reef. Nu este dotat cu tot ce se poate dar nici echipat sumar nu este. Constient fiind ca suporta enorme imbunatatiri, sau ca pe alocuri informatiile nu ar fi complete, autorul cere aici indulgenta dumneavoastra.
Acvariu de recif. Hardware.
- Componente hardware
- Ssitemul de lumini
- Evacuare prea-plin
- Filtrare mecanica
- Spumator
- Filtrare biologica
- Kalkwasser reactor
- Calcium reactor
- Sistem compensare evaporare
- Sistem racire apa
- Sistemul de aditionare substante
- CO2 si alte echipamente
- Retur apa in bazin
1. Sistemul de iluminare
Iluminarea unui bazin de RECIF este foarte importanta, dotarea sumara limiteaza drastic optiunile legate de varietatea speciilor ce pot fi mentinute in sistem.
In cazul de fata iluminarea se face cu lampi metal-halide de 250W (4 buc). De notat ca temperatura de culoare este foarte importanta. Se observa cred si in imagine ca lampa cea mai din dreapta are o lumina mai alba decat celelalte trei.
Este in afara acestui material o dizertatie legata de cea mai buna alegere privind temperatura de culoare. De notat ca in acvaristica marina se folosesc in general lampi cu peste 6500K, cu accent pe 10000K, 15000K si 20000K. Intr-un acvariu normal se folosesc combinatii de culori si de tipuri de lampa, foarte folosite fiind combinatii de MH (metal-halide) si lumina actinica, de cele mai multe ori in lampi T5 (eficienta mult mai mare decat lampile T8 folosite in acvaristica de apa dulce). Lampile T5 au inceput sa fie folosite si in acvaristica de apa dulce, dar asta e deja un alt subiect. Coralii si celelalte nevertebrate au necesitati de lumina foarte diferite, pornid de la lumina putina pana la EXTREM de multa.
2. Prea-plinul
Sistemul de filtrare incepe prin evacuarea apei din bazin catre bazinul de filtrare, filtrarea neputandu-se face in conditii bune in acelasi bazin (pornind de la ratiuni estetice pana la eficienta). Evacuarea apei se face printr-un sistem simplu de prea-plin, in cazul de fata prin 2 locuri (lateralele mici).
3. Filtrarea mecanica
Apa ajunge in prima faza a filtrarii, filtrarea mecanica. Aici este trecuta prin medii de filtrare care realizeaza o filtrare primara a impuritatilor (de exemplu burete).
4. Spumatoarele
Spumatoarele - protein-skimmer- sunt componente importante in acvaristica marina. Ele realizeaza separarea proteinelor si a altor substante INAINTE de a intra in ciclul azotului. Printr-o agitatie foarte puternica si o aerare se formeaza o spuma care este colectata de protein-skimmer. In cazul de fata sunt doua spumatoare identice, unul dintre ele este alimentat si cu OZON , procesul de spumare fiind destul de mult imbunatatit. Ozonul este introdus in sistem printr-un ozonizator controlat de un mV controller (un senzor detecteaza conductivitatea apei si decide daca se introduce sau nu ozon).
5. Filtrarea wet&dry
Este o filtrare foarte eficienta si in cazul acvaristicii de apa dulce, mai eficienta si decat filtrarea cu canistra. In cazul de fata se folosesc mai multe tipuri de medii de filtrare, intre care scoici, bio-balls, spartura grosiera de coral.
6. Kalkwasser-reactor
7. Calcium reactor
Prin reactorul de calciu se introduce... tot calciu, aflat sub o alta forma. Reactorul este alimentat cu CO2 dinrt-o butelie de CO2, controlat cu un pH controller (pH-ul din reactor) si o valva solenoid (cam ca la reactoarele de CO2 de apa dulce ... ).
8. Sistemul de compensare evaporare
Evaporarea este o problema serioasa la un acvariu marin. O evaporare masiva face ca densitatea apei sa varieze, concentratia de saruri creste. Prin adaugarea de apa proaspata se readuce sistemul la concentratia dorita. Pentru a evita fluctuatiile (resimtite de organismele mai sensibile) se foloseste un sistem de compensare, un Niveaumat. Acesta are un senzor de nivel foarte precis si sensibil, si daca detecteaza o variatie, introduce cu ajutorul unei pompe peristaltice apa dintr-un vas tampon. Aceste pompe sunt concepute special pentru asa ceva, si au volum de circa 3-4 litri pe ora.
9. Sistemul de racire al apei
Temperatura pune probleme acvaristilor nostri vara. Apa ajunge pana la 30 grade sau mai mult. Va puteti inchipui ca aceeasi problema o are si un acvariu marin, mai ales daca deasupra stau lampi insumand 1000 W care degaja o caldura deloc de neglijat. Temperatura unui reef se mentine SUB 27 grade , si asta se poate face cu un CHILLER sau ...racitor. Desigur, un aparat de aer conditionat ar putea face fata IN UNELE CAZURI.
In mod uzual un chiller are propriul termostat sau poate fi controlat de un Temperature Controller.
10. Sistemul de aditionare substante
Pentru ca dozarea sa se faca uniform, se folosesc echipamente de genul reef-dozer. Ele nu uita sa puna doza zilnica (saptamanala?)...
11. CO2 si alte echipamente
In imagine se vede o butelie de CO2, dar aici amintim si alte echipamente...
Ozonizatorul - ajuta la procesul de skimming, regleaza conductivitatea
pH Controller - pentru o informare permanenta
Temperature Controller
Nitrat reductor / Phosphate reductor / Sterilizator UV
12 returul de apa din sistemul de filtrare
Destul de evident ce si cum. Numerotatia a urmarit oarecum circulatia apei...
Desigur, in functie de scopul sistemului se pot folosi sau nu toate aceste echipamente, depinzand si de disponibilitatea si timpul celui care il poseda. Un sistem ce va gazdui o scorpie (Lionfish sau pentru pretentiosi un Pterois volitans / P. sp) ar putea sa nu se foloseasca de Calcium reactor sau de Kalwasser sau de ...si aici e o lunga lista de posibilitati.
Nu as vrea sa va povestesc acum despre primul meu sistem marin... Am facut din capul locului o precizare legata de acvariu marin de RECIF. De obicei asta se spune despre un bazin care adaposteste si corali. Un acvariu MARIN ar putea adaposti doar cativa pesti fabulosi si mai putin pretentiosi dpv al caracteristicilor apei si deci s-ar putea intretine cu mai putina aparatura.
Imagini puteti vedea si in galeria Aqua+.
Ultima actualizare ( Tuesday, 19 September 2006 )