@koala
- pai nu stiu ce vreau sa fac ca n-am experienta in asa ceva si cum vorbesc cu unul vine cu alta idee. Na fost acvarist de marina care pina acum sa nu spuna alceva:
unul zice ca trebuie obligatoriu matrix, altul ca trebuie reactor de calciu, altul ca astea sint prostii si trebuie GFO, urmatorul denitrate, altul zeolit, la skimere ai vazut cite discutii sint. Apoi biopaleti, dar astea nu sint bune trebuie otet la picatura si tot asa

Asa ca am zis OK, daca asa trebuie imi planific loc pentru toate timpeniile astea si vad apoi ce las si nu las...

Asa ca am zis unde bag toate astea.... si asa a iesit ce ai vazut pina acum

-Referitor la furtun si pompa!
Ideea nu este rea cu asa ceva cind ai o teava. Cind ai 3 sau 5 sau 7 este altceva.
Pe urma mai este un aspect eu opresc recircularea cind dau de mincare si asta se intimpla de trei ori pe zi. Dimineata artemia sau alti creveti mai mari pentru pesti si lps/anemone, catre prinz rotiferi sau zooplankton, uneori mai bag si fito sau alte tipuri de plankton, ca target feeding, seara iar creveti de diferite dimensiuni. Si de fiecare data opresc totul citeva minute, apoi dau drumul la valuri si dupa juma de ora la recirculare.

Deci pompita asta trebuie sa stea cind dau de mincare la prima ora a diminetii la prinz si seara tirziu, ca altfel suge apa din acvariu.

- treaba cu cutiile trebuie sa o gindesti un pic pentru ca daca faci cutia prea groasa ajungi la problema perlonului sau a ciorapului se colmateaza repede si trebuie umblat des la ea. Daca o face aerisita/subtire ai o filtrare mecanica proasta, in schimb iti creste randamentul filtrarii biologice. Asa ca din punctul biologiei iti trebuie cit mai mica colmatarea iar al mecanicii cit mai mare. Ca sa domolesti fluxul in loc sa faci o cutie groasa faci mai multe subtiri si le separi in asa fel incit sa ai apa intre ele, unde se mai decanteaza mizerie, deoarece la suprafete mari debitul pe cm2 este mic si astfel multa vreme cutiile functioneza biologic si cind creste retentia mecanica vezi la nivel, moment in care mai cureti o cutie, si data viitoare urmatoarea si tot asa.

Iar daca vrei perlon, il pui pe asta la urma, pentru ca acolo ai cele mai putine resturi, daca mai ai si nu trebuie sa-l schimbi la doua zile.

Avantajul mare insa il vad in alta directie. Aceste cutii te ajuta sa recuperezi o mare parte din produsi de metabolism al acvariului. In functie de hrana pe care o alegi, aceasta poate fi o sursa de iod si elemente rare, care multe dintre ele dispar din sistem in primul rind prin skimare si apoi prin aspirarea substratului sau aruncatul ciorapului/perlonului.

Ca sa restabilesti echilibrul trebuie sa introduci aditii in sistem. Daca insa nu mai scoti aceste elemente si le folosesti la fito sau zooplancton, reintorci in sistem o parte din aceste elemente. Asa ca eu apa care o schimb deocamdata nu o arunc, nici ce se decanteaza. Acum lucru ca sa nu mai arunc si ce se skimeaza.

Desigur ca intr-un sistem inchis la un moment dat explodeaza totul daca ai merge doar asa, dar se poate ajunge la un echilibru care ar ajuta sistemul sa se autointretina cu eforturi mult mai mici.

De aceea principial sint impotriva filtrarii chimice, dar o las in rezerva sa vad daca nu cumva pot trece peste ea

Am renuntat la ideea Monaco in spate si ma gindesc ca in cele doau bazine din spate sa le las doar de trecere a apei cu o portiune centrala de piatra de recif/coral mort si multa vinzoleala asigurata de pompe de valuri. Tinind cont ca acest spatiu este in spate si greu de umblat, dar are avantajul unei inaltimi mari (85 cm sus si 65 cm jos) ar avea sens sa ma mai complic cu vre-un tip de substrat pe jos, sau mai simplu ar fi sa las sticla?

Substratul intrebarii este unul simplu! Teoria este una, practica insa este alta! In bazinele mele in care "reconditionez" apa am pe jos diferite substrate (cu exceptia Monaco): unul cu DSB, celellalte cu nisip de diferite granulatii dar un stat de citiva cm. Asa la prima vedere si dupa citeva luni (putine) de functionare mie nu prea imi par ca string mizerie multa (vinzoleala este mare in aceste bazine), insa nu stiu cum se comporta in timp (adica ani) aceste substrate si astfel nu stiu in ce masura trebuie sa le cureti sau nu, daca da cam la ce intervale si in ce masura consta acest curatat.

Ce am observat pina acum in toate aceaste bazine, bazine simple fara sump, doar lumina si cite doua pompe de valuri pe bazin:

In primul rind in ele tin piatra vie si pun apa pe care o schimb din acvariul pe care il am si in plus adaug mizeria care o aspir din sump. Bazinele sint luminate bine (cu neon) au diferite nevertrebrate si pe jos cum am mentionat diferite substrate. La debite mari ale pompelor de valuri substratul nu pare a avea o tendinta de acumulare de detritus.

Desi mut mizeria sumpului din bazinul principal in aceste bazine si la inceput aveam o oarecare tendinta de crestere a algelor in ele, datorata si iluminarii puternice, lucrurile s-au schimbat decind am luat un arici mare. Toate bazinele nu mai reusesc sa produca atitea alge cit maninca asta, adica ghemul de alge incepe sa scade si nici alge verzi nu se mai produc pe peretii bazinelor (pe care nu-i curat). La fel si pe pietre: alge zero, desi la inceput a existat o usoara tendinta de a creste alge si pe pietre, dar asta a disparut.

Probabil ca voi incepe sa adaug treptat ce scoate skimerul acestor bazine sa vad cum se comporta si astept parerile voastre pe aceasta teme.

Si poze ca "laboraturul de cercetari acvaristice". Revin cu explicatii.

In bazinele din spate unde este greu de umblat nu are rost sa pui vreun substrat.
Un DSB nu se justifica acolo, chiar daca nu trebuie sa umbli in el, daca ai cumva vreo
problema va fi extrem de complicat. Parerea mea este sa nu pui substrat.

O zi buna,
Dragos

In poza de jos dreapta este un bazin in care am intr-o parte DSB si in cealalata un nivel mic de substrat si piatra vie. Vietuitoare nu am aici decit ce are piatra vie pe ea. Aici simulez ce se intimpla in bazinele din spate: adica multa vinzoleala, lumina indirecta de la ce se reflecta din jur. In el am adaugat pina acuma cea mai mare parte a mizeriei din sump, care "dispare" relativ repede. De azi trec in faza a doua a experimentului si anume incep sa adaug TREPTAT si mizerie din skimer.

Bazinul din stinga este fara pompe de valuri, am doar o piatra de aer pentru o usoara circulatie, lumina, o discosoma rosie ca si indicator de evolutie si niste polipi salbatici verzi.

In poza de sus sint trei bazine.

In mijloc este un Sump dezactivat cu trei compartimente unde pun grosul de mizerie, fiecare compartiment avind nisip cu alta granulatie pentru a observa ce se intimpla cu acesta la diferite debite. Aici am si casete cu diferite medii de colonizare.

Aceste trei bazine sint gindite pentru filtrarea grosiera, in sensul folosirii a ceea ce scoate skimerul.

Celelalte doua bazine sint cu piatra vie, CUC, unul are crabi celalalt anemone majano verzi, una bubble si un arici mare.

In ele tin apa cu diferite salinitati. In cele unde ma joc cu bacteriile am salinitatea mica, catre 1020, in cele unde ma joc cu algele am salinitatea mare, catre 1028.

In acvariu salinitatea o mentin la 1025

kirucd wrote:
Un DSB nu se justifica acolo, chiar daca nu trebuie sa umbli in el, daca ai cumva vreo
problema va fi extrem de complicat.

Salut Dragos,

in directia asta inclin si eu. Numai ca argumentatia ta este ceea ce nu inteleg:
- pe de-o parte ce am citit toti zic ca si DSB si MOnaco sint usor de intretinut in sensul ca nu trebuie sa umbli in ele
- pe de alta parte "DACA SE INTIMPLA CEVA" e greu sa umbli in ele.

Ce? se intimpla ca sa trebuiasca sa umbli in ele?

DE justificat sigur ca se justifica! Un sistem cu mai multa apa/piatra/substrat iti da o rezerva mai mare de timp pina sa apara o catastrofa. Indiferent cum fac curatirea metabolitilor, prin export catre alte bazine sau chimic, aceasta trebuie facuta. Ori marind capacitatea bazinului de filtrare, nu poate constitui decit un avantaj.

Oricum discutia este mai mult teoretica Dragos, pentru ca oricum si eu inclin sa laz un bazin gol, adica sticla si pe mijloc suspentata piatra vie/coral

Un DSB trebuie sa contina si diverse animalute care sa miste substratul. Se poate intampla
sa se colmateze si sa apara hidrogen sulfurat. Eu am DSB in display. Dar am si melci, stelute
si alte vietuitoare care cutreiera substratul si il amesteca natural, ca sa zicem asa.

In cazul in care nu are cine sa il amestece in mod continuu, el se va colmata la un moment dat
si urmatorul pas este hidrogen sulfurat. Distanta de la denitrificare la hidrogen sulfurat este extrem
de mica.

In plus de asta un DSB se activeaza intr-o perioada lunga de timp, de pina la un an. De asta am spus
ca nu se justifica. Nu iti aduce beneficii pe termen scurt si are potential periculos pe termen lung.

O zi buna,
Dragos

kirucd wrote:
In plus de asta un DSB se activeaza intr-o perioada lunga de timp, de pina la un an. De asta am spus
ca nu se justifica. Nu iti aduce beneficii pe termen scurt si are potential periculos pe termen lung.

Asta este ce n-am inteles eu. Potentialul periculos la Monaco sau la DSB este pe termen lung posibilitatea aparitiei H2S sau trebuie substratul aspirat/vinturat adica umblat in el.

Acum legat de stelute, bristle worm, stele, serpent star si melci, astia cresc la mine si se inmultesc in draci. In acvariul din Mures nu am ATS, dar m-am gindit la o varianta neortodoxa de ATS care sa o tin pina voi face unul. Pe geamul din spatele acvariului (100X50 cm) il iluminez separat cu trei lampi pe led (Ikea) cu lumina calda. Este o lumina alb-galbui. Cum am dat drumul sistemului tot peretele din spate s-a umplut de alge verzi ca un muschi, spre deliciul melcilor si a aricilor mici care ii am in acvariu. Astia tund iarba regulat, astfel ca in zona lampilor e ceva alga, in afara lampilor stratul de alga este extrem de mic. La inceput cind am dat drumul la lumina, peretele in 2 saptamani s-a umplut de alge. Dupa inca citeva saptamani s-a umplut de melci, multi dintre ei extrem de mici. Ori astia cu siguranta ca vor trece grila in zona acestui bazin si vor ajunge si in substrat sa-l rascoleasca. Acum peretele din spate are ceva alga dar nu este asa de plin ca sa-mi fac griji. Adica daca ar fi sa recoltez ceva poate ca n-ar fi nimic. DAca ii dau drumul la ariciul mare care este in Laborator intr-o zi a ras tot peretele.

Adica tu de exemplu care ai un DSB, este adevarat accesibil, fiind in fata acvariului, ce ii faci daca apare hidrogenul sulfurat? Sau ce ii faci substratului in general si cit de des umbli in el si care ar fi diferenta fara substrat?

Oricum ms pentru ca iti impartasesti experientele proprii si cu altii

Salutare tuturor! Azi am reusit sa trec pe la un magazin cu produse de acvaristica marina sa.mi iau piatra uscata/coral. Acolo am gasit schelet de coral calcificat destul de usor si extrem de poros. Cutia din imagine are un volum de mai bine de 60l dar piatra cintareste in jur de 25 kg. Voi adauga si poze.

In magazin am discutat cu cel care se ocupa de ingrijirea acvariilor marine care mi.a aratat skimerul lor pe piatra de aer. Cirpul este din acril de diametru de 30 cm si are cam 2 m inaltime, construit de Schuran. Le tine tot magazinul.

Initial au mers cu pietre din lemn de tei ( le au la vinzare una mare costa 4 euro). Le schimbau la trei luni pt ca lemnul se inmuia in timp. Acum au pietre sinter, numai ca acestea merg cu presiune mare, adica cu compresoare.

De asemenea am mai discutat cu ei despre intretinere si mi.au explicat ca este mai greu sa.l reglezi sa scoata spuma uscata. Nu este imposibil dar reglajul trebuie facut fin. Pentru al tine sa mearga umed insa este mult mai usor de reglat. La ei mergea uscat. Daca insa il lasi sa mearga umed apare un fenomen interesant. Skimatul este foarte acid si astfel are un pH scazut. Lasat sa treca printr.o spartura de coral se eutralizeaza si se incarca cu minerale di aceasta spartura, el insusi fiinx plin de resturi de bacterii, adica de Trace elements si astfel un ingrasamint ideal pentru fito si zooplancton.

Mi.au mai aratat si o un reactor interesant inseriat. In primul erau bilute mici ca si biopallets numai ca acestea contineau sulf, in al doilea spartura de coral. Debitul de trecere este mic calculat la diametrul reactorului. In primul apar bacterii care pe baza sulfului denitrifica, proces care scade mult pH, fenomen ce este folozit in al doilea reactor unde prin dizolvarea mineralelor din spartura se neutralizeaza pH si se eli ereaza in sistem, DIRECT Ca si KH.

Daca sint interesati putem discuta pe aceasta tema. In fond acestea sint doua metode de a obtine un pH mic pentru un reactor de Ca altfel decit cu CO2.

Piatra

- Piatra aia uscata arata foarte bine!
- Reactorul ala de sulf a fost incercat si de catre unii dintre colegii nostri... mi se pare ca si mosu a avut asa ceva, la un moment dat. Scade nitratii si nu necesita cine stie ce intretinere.
- Problema legata de fluctuatia de pH e rezolvata (la noi) de catre CO2 scrubber (pus intr-un recipient de unde-si trage skimmerul aerul)... uite, gasesti aici toata discutia: http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24206.page

Reactorul cu sulf l-am folosit si eu pana de curand.E o dilema cu el...scade nitratii sau pacaleste testerele.

Dar marea problema e ca daca se blocheaza si asta se intampla destul de des,el lucrand la picatura,imediat se formeaza hidrogen sulfurat si busesti tot ce ai bazin.
Eu am avut bafta ca am fost acasa cand s-a intamplat.L-am desfiintat imediat si am trecut pe denitrate,riscul fiind infinit mai mic.

O seara buna
Cristi

Ms Koala pentru aprecieri. In magazin puteai sa alegi si bucati mari si mici si aveau tot soiul de forme.

Legat de reactorul de sulf, ce am vazut la ei era ceva foarte simplu. Un cilindru Aquamedic cam de vre.o 2-3l prin care apa trecea lent in care erau niste bilute galbene, la fel ca marime ca biopallets, numai ca au o culoarr galben intens. Astea contin sulf pe un polimer si nu trebuiesc agitate ca la biopallets, ci pur si simplu apa trece printre ele.

Idea cu pH - ul este alta. CO2 absorbantul este util pentru a elimina variatiile de pH la absorbtia aerului in skimer. Am citit articolul scris de Dragos pe tema asta si este foarte bun si complex. La mine insa acvariul fiind intr.o clinica de terapie intensiva avem o instalatie industriala care inlatura din aer noxe, CO si CO2 si imbogateste aerul cu ozon si il si sterilizeaza. Eliminarea CO2 din aerul pentru skimare este utila daca acvariul se afla intr.o incapere inchisa, cu un volum mic, unde respira mai multe persoane. Cu cit incaperea este mai mica si numarul de persoane mai mare cu atit un astfel de sistem este mai util. Cu sivuranta ca si eu mi.as fifacut un astfel de sistem daca n.as fi dispus de aerul din cladire.

Eu insa m.am referit la alt aspect.

Principiul unui reactor de calciu, care practic "topeste" spartura de coral eliberind din acestea un amestec de minerale specific necesitatilor coralilor duri, se bazeaza pe dozarea CO2 intr.un cilindru (reactor) unde scazind pH-ul aceasta spartura se dizolva. Plecind de la acest principiu, practic orice scade pH -ul, nu numai CO2 poate fi folosit la dizolvarea sparturii de coral.

- in reactorul (cilindrul) in care se afla bilutele cu sulf, o data pornite aceste reactii chimice, scade mult pH- ul din reactor. Cum apa intra in el "la picatura" iese tot la picatura, fara sa scada pH acvariului, dar avind un pH foarte scazut daca trece inainte sa fie eliberat in sistem printr.un cilindru cu spartura de coral, atunci aceasta NEUTRALIZEAZA pH din reactor si prin dizolvare reintoarce in sistem Ca, kH, Mg si Sr.

- o atta idee dea renunta la CO2 pentru a umbla la pH este skimatul, care in mod normal se arunca, dar care este o sursa hiperconcentrata de elemente rare (trace). Skimerul arunca afara lipoproteine in general, dar si resturi de bacterii. Ori astea ca sa functioneze au enzime, adica comousi organici ai metalelor rare. Cu cit skimerul este mai eficient cu atit trebuie sa aditionezi mai mult din aceste elemente. Skimatul insa contine si mult amoniac si fosfat, alaturi de uree, astfel ca este foarte acid. Trecindul intii peste un pat de spartura de coral se neutralizeaza, degradeaza inlaturind apoi atit elementele continute in coralul mort ( Ca, kH etc) cit si elementele rare. Problema este ca acest skimat nu poate fi folosit nici in sump si nici in acvariu fiind toxic. DAR in laborator poate fi detoxicizat, de exemplu cu ajutorul unui ATS supradimensionat.

Adica ideea este de a transfera rapid mizeria din acvariu, skimat si detritus, catre un alt sistem de filtrare, unde sa elibereze apei sarate elementele necesare recifului. Adica cu cit iau din sistem mai multe elemente, cu atit trebuie sa aditionez mai mult. Dar sa transferi citiva litri de skimat zilnic dintr-un sistem in altul nu este ceva greu, dupa care poti folosi apa din cel de al doilea sistem pentru a completa si aditiona sistemul.

Ms Cristi pentru explicatii. Am citit si topicul tau legat de acest reactor si ai dreptate ca este riscant sa.l folosesti in acvariu. Eu mai mult ma gindeam sa.l folosesc intr.un loc unde nu are ce sa se intimple, si anume in laborator.

Adica apa din skimer ( o buna parte din skimat) intra intr.un bazin unde va fi in permanenta adaugat, bazin cu spartura de coral in care se nitrifica si se neutralizeaza pina cind devine plina de elementele necesare acvariului, alaturi de nitrati si fosfati la greu. De aici intr.un bazin care de fapt este un ATS supradimensianat, si ca sa nu.mi frec creieri cu cositul, un sistem unde pasc melcii sau aricii cu drag, sistem in care intra si apa din bazinul in care adaug detritusul, unde il procesez mecanic. Apa din ultimul bazin pentru a o stoarce de ramasitele de fosfati si nitrati o las sa treaca eventual printr-un astfel de reactor.

Si mie mi s.a parut ideea de a introduce Sulf in sistem destul de periculoasa, dezideratul ar fi sa incerci sa.l scoti complet si probabil ca schimburile de apa ajuta la eliminarea Sulfului introdus prin alimentatia. Totusi principiul ar trebui aprofundat deoarece Intr-un sistem in care vrei sa renunti la schimbul de apa, respecftiv sa raresti acesta foarte mult, ai o data o problema cu aditiile si a doua cu eliminarea unor produsi nedoriti care se pot acumula in sistem, unul dintre acestia fiind Sulful, alaturi de alte elemente nu numai fosfor si azot.

Oricum nu pot sa zic decit bravo ca ai incercat metoda si mai ales ca stii astfel ce bube are!!!! Cind ajung in Cta mi.ar placea sa aprofundam aceasta tema, deoarece in magazin am vazut sistemul si debitul era la picatura dar tubul de legatura destul de gros. De fapt mai mult ma intereseaza sa cresc aceste bacterii decit sa denitrific cu ele, apoi sa le folosesc la desulfurare.

Acum ca am ceva timp incerc sa explic la ce m-am gindit legat de acvaristica.

Experienta mea practica in ecosistemele specifice acvarii de recif este practic nula. Profesional ma ocup insa cu alte ecosisteme bacteriene, si anume cu cele care traiesc in interiorul organismelor complexe precum omul, astfel ca inteleg foarte bine modul si ciclul lor de viata. Cum ma ocup si de nanobacterii si de elemente de tranzitie, bacterii care se inmultesc ca virusii, inteleg in detaliu fenomenele care au loc in spatele acvariului.

In ultimii ani trendul merge spre o skimare cit mai agresiva pentru a scoate rapid din sistem in special proteinele (care au cel mai mare continut de P si N organic). Lucru corect de altfel, deoarece eliminarea acestor compusi din sistem este complexa, complicata iar daca pica strica sistemul.

Cu cit skimarea este mai "perfecta" cu atit insa se expoliaza sistemul de o multime de microelemente pe care le contin bacteriile. La ora actuala se stie ca un om sanatos cara pe el o microbiota de cca 2 kg de bacterii, care din fericire sint destul de greu de omorit, dar daca ar muri, si gazda lor ar muri. Asa cum Dragos des a aratat skimerele au o eficienta redusa, undeva la o treime. El au o eficienta foarte mare in realitate, numai ca de spumat spumeaza doar o serie de compusi organici macromoleculari, cu cit sin acestia mai descompusi, cu atit nu mai spumeaza. Practic toata piatra vie din sistem si substratul sint cele care scad randamentul skimerului, descompunind rapid o serie de macromolecule, DAR tot acestea sint cele care elimina amoniacul din sistem, astfel ca fara un substrat si fara piatra bine dimensionate la sistem si colonizate, sistemul nu poate functiona, desi teoretic randamentul skimerului ar creste.

Colonizarea este o alta tema importanta despre care parerile sint impartite, ca idee insa aceasta are loc mult mai repede si mai usor decit este descrisa, dar asa cum este cunoscuta este cea mai safe metoda de a o realiza.

Revenind la skimare. Cu cit mai buna cu atit si problemele din sistem dispar, adica formele nedorite de N si P si o parte din S (ulf) dar si o multime de elemente folositoare sau indispensabile. Desigur ca aditia lor nu este o problema, numai ca felul in care facem poate genera in timp probleme mari.

O skimare cu cit este mai umeda cu atit este mai eficienta, numai ca skimarea umeda scoate si multa apa din sistem, care trebuie inlocuita, rapid altfel daca se inlocuieste cu apa de osmoza scade salinitatea.

La acest aspect m.am tot gindit ca daca s.ar combina eficienta skimarii umede cu extragerea unor componenti nedoriti precum P, N si S intr.un alt sistem, care astfel completeaza apa pieduta prin skimare, atunci ar creste stabilitatea sistemului si ar scadea necesitatea aditionarii.

Aditii va trebui sa faci nu doar datorita skimmarii, ci si datorita coralilor. Nu vei scapa
de aditii, ma ales daca vrei sa reduci rata schimburilor.

Dupa cele scrise de tine si dupa vizita in acel magazin poti sa recitesti postarile
mele in acest topic referitor la skimmare.

Indiferent daca experimentul tau va functiona sau nu, eu raman in continuare la parerea
ca nu va functiona, o sa fie foarte complicat sa reglezi skimmarul. Asa cum am mentionat
un skimmer cu pietre de aer trebuie sa fie inalt. Altfel nici nu va functiona nici nu vei putea
sa il reglezi.

In final e bine sa te documentezi si sa vezi ca raspunsurile pe care ti le-am dat sint cele corecte.


Reactorul de sulf trebuie controlat de un controller redox, altfel in loc de denitrificare produci hidrogen
sulfurat. Ar trebui sa stii asta mai bine decat mine, daca tot zici ca bacteriile sint specialitatea ta

Nu am umblat niciodata la DSB-ul din display, sint suficient de multe vietati, inclusiv pesti, care il rascolesc
in permanenta. Numai ca in acvariul meu exista 4 metode diferite de denitrificare, fara sa includ piatra vie:
biopeleti, DSB (si in display si in sump), ATS si un reactor cu Denitrate la picatura.

In ceea ce priveste skimmarea, cele mai performante din punct de vedere a prieteniei cu care trateaza apa
(vis-a-vis de fitoplancton si zooplancton) sint skimmerele cu pietre de aer sau cele cu injectoare venturi, cum
este si Beckett-ul. Eu am ales Beckett.

O seara placuta,
Dragos

Salut, vin si eu cu cateva intrebari:
- de ce ai postat la coltul incepatorului?
- de ce pui un acvariu de recif intr-o clinica de terapie intensiva?
Am pus aceste intrebari in calitate de medic (care si-ar dori un acvariu intr-o zona clinica dar intelege ca e o idee proasta sa tii un recipient deschis care contine bacterii, unele chiar foarte patogene la om) si de persoana care a intrat in polemici cu Dragos la primele postari pe forum (eu nu l-am momit dandu-ma novice care are nevoie de sfaturi).

Si on topic: folosesc intr-un acvariu pico un skimmer nano pe baza de pompa de aer cu piatra de lemn. Merge mai bine decat m-am astepta, intentia initiala a fost sa il tin doar pentru a creste schimbul de gaze intrucat e prea inalt pentru ael acvariu si nu am vrut sa-i ajusez inaltimea. Cine are acvarii marine stie ca folositul de pietre de aer direct in acvariu se lasa cu stropi pe langa acvariu si salt creep. Din fericire, scoate si ceva mizerie la cupa.

Atasez poze.

Salut!

In ultima vreme n-am prea avut timp de acvaristica si nici de scris pe forumuri, dar cum acum sint in Germania sa-mi vad sotia si fetita imi fac timp sa scriu cite ceva, acum tie si sprer ca pe seara sa-i elaborez si un raspuns documentat pentru Dragos.

1. chiar sint incepator in ale acvaristicii marine, primul meu acvariu marin l-am achizitionat in dec 2013 la Cta, urmat imediat de cel din Mures. In decembrie imi ramasese citiva tipari in viata, pe care ii foloseam ca momeala la somn in Delta si m-am gindit sa caut un acvariu in care sa-i tin peste iarna. Am gasit unul, marin pe cale de desfintare, si cum m-a incintat mai mult ideea cu unul marin, l-am lasat asa cum era. Dupa care a inceput odiseea in sensul ca cei care se ocupau de acvarii marine in Cta si care s-au oferit sa ma ajute la startare avea idei total diferite fata de ce am putut citi sau afla despre acest subiect prin Germania. Asa ca am inceput sa experimentez sa vad care ar fi solutia optima.

Chiar daca intre timp stiu destule despre acvaristica marina, tot un incepator sint, macar prin prisma faptului ca experienta practica se limiteaza la cel mult jumatate de an.

2. Ideea nu este proasta de loc! In primul rind "recipientul" nu este unul deschis, ci va fi inchis, in sensul ca acest turn va fi imbracat in plexi sau sticla sablata si va beneficia de o circulatie proprie de aer cu o pompa de aer (ceva la 150 m2 pe ora) care va scoate aerul afara.

Clinica este una de terapie intensiva hiperbara iar acvariul va sta in circuitul de septici unde ne ocupam in special de polirezistenti si anaerobi. Ori acolo avem circuitele de sterilizare pe UV si ozon si lucram cu presiune pozitiva. In Germania am condus un Institut de referinta in materie si am fost si seful Clinici de terapie Intensiva Hiperbara din Zweibrücken, clinica externa a spitalului Militar din Rammstein anterior si in perioada GW II. Si in Germania si in Romania m-am ocupat si ma ocup in special de septicemii cu polirezistenti, clostridii, antrax, tetanos, infectii cerebrale grave, fasceite, arsi si emergency virus. Asta in acut si ma bazez pe un laborator specializat facut de cei de la Euroimun in Romania pentru asa ceva, care lucreaza si ei 24/24 ca si mine si au capacitatea sa testeze cam tot ce misca in decurs de citeva ore. In cronic lucrez cu osteomielite, micobacterii MDR si desigur zoonoze: leishmanii si borrelii, cu tot ce inseamna coinfectiile virale sau bacteriene. Pacientii ii am si din Romania, dar in special de afara, din misiunile ONU si NATO din Africa sau Orientul Mijlociu si astfel avem in clinica cam tot ce-ti poate trece prin minte in materie. De asemenea dispunem si de un spatiu de depoziatare pentru culturi, unde avem cam fiecare MRSA si acinetobacter al fiecarui spital romanesc. Si cum noi in septicemie stam cam pe la 100% sansa de supravietuire, adica inca n-am pierdut nici un pacient, asa ca trebuie sa-mi cunosc bine orataniile si sa nu mai pierd timpul cu antibiogramele. Este de ajuns sa stiu din ce spital vine, pina imi cresc culturile.

Acvariu va sta chiar la intrarea in barocamera destinata septicilor. Fiecare incapere si salon din clinica dispune de propria instalatie de sterilizare pe UV si ozon, asa ca nu vad o problema legata de contaminare, de la pacienti catre acvariu sau invers.

Desigur ca aceste cunostinte ma ajuta si in acvaristica, dar nu face din mine un acvarist experimentat, poate doar unul incomod. Eu n-am cautat sa intru in polemica cu Dragos ci pur si simplu asa a fost sa fie, dar oricum este bine documentat chiar daca despre fenomenele biologice in sine n-are fundamentele stiintifice necesare pentru asi explica o serie de relatii sau a intelege aceste fenomene in detaliu. Nici nu stiam de el si departe de mine gindul al momi intr-o discutie. Acum chiar daca sint incepator si nu dispun de experienta practica nu inseaman ca multe din lucrurile aplicate in acvaristica nu le stiu sau nu le inteleg. Ori de aici s-a iscat polemica. Lui Dragos insa ii voi raspunde, cu mare placere in detaliu azi sau zilele astea.

Stiu skimerul tau din postarile tale si-l gasesc extrem de interesant. De altfel este o constructie simpla, eficienta si ieftina, adica accesibila oricui. Mai ales ca un astfel de skimer poate asigura usor tranzitia de la acvaristica de apa dulce la cea sarata. Este descris ca fiind unul performant si simpla idea de a renunta la o pompa, cea a skimerului, ma incinta deosebit, deoarece asta este una din cele mai puternice, adica o pompa care produce caldura si obliga la un chiler.

De aceea ideea mi se pare deosebita de a experimenta si realiza un skimer "de recirculare". Nu de ai da peste nas lui Dragos. Daca reuseste, si sint convins ca va reusi, aduce doua elemente inovatoare deosebite. In zilele trecute m-am jucat cu un skimer Aquamedic cu un robinet pe admisia aerului, lasind pompa de apa constanta si variind parametrii skimarii din debitul de aer, lucru care asigura atit inaltimi diferite de skimare cit si parametri diferiti de skimare. Urmatorul punct pe care vreau sa-l abordez il constituie piatra. Tu folosesti lemnul de tei, numai ca din ce am inteles eu ar trebui schimbate la citeva luni ca putrezeste in timp. Un set pentru un skimer mare costa 8 Euro si asta ar insemna un pret de intretinere cam de 24 de euro pe an, ceea ce nu-l face deloc fezabil in timp, chiar daca un astfel de skimer se poate bricola pe nimic. Acum caut sa vad daca nu se pot folosi sinteruri din borosilicati iar daca merge, atunci practic un astfel de skimer pe linga faptul ca poate fi bricolat de oricine ar duce la RACIREA cu 1-2 grade si nu incalzirea apei cu 2-3 grade cum o fac cele pe venturi.

Vom vedea!
Tu cit de des schimbi piatra? Deprecierea debitului de aer este liniara sau la un anumit moment incepe sa nu mai functioneze?

Merci de raspuns.
Eu am dat £7 pe 4 pietre Sander No2 pe eBay.
Skimmerul se poate regla in doua feluri: alterand inaltimea la care e plasat in apa sau alterand debitul de apa din pompa.
Apa intra si iese prin partea de jos a tubului, care are un grilaj circular si un conector in mijloc pentru airline.
Piatra initiala era probabil No1, deci poti modula si din marimea pietrei. Am schimbat-o de curiozitate, nu era putreda. Am constatat ca produce bule mai fine insa decat cele clasice albastre. Piatra initiala a stat probabil vreo doua luni.

Legat de acvariul din clinica, ma intrebam ce faci daca se sparge. Eu as aplica principiul KISS pentru acest acvariu.

@um02122 pai n-ai inteles cum sta treaba cu skimmerul pe care vrea sa il faca, nu vrea sa foloseasca
nicio pompa, doar pietre de aer. Si apa sa treaca pur si simplu pe la baza skimmerului sau cumva prin
el, n-am inteles exact Asa incat reglajul nu se va putea face din pompa de apa pentru ca asta nu
exista. Astept si eu cu interes sa vad ce iese.

O zi buna,
Dragos