Messages posted by: Intros

Intre acvariile lui osmosess si iugussss (fratilor da ce nume v-ati alesss ...) sunt diferente majore de iluminare, in primul OK, la al doilea 20w/10 ore / 100L mi se pare ca e cam la limita critica si e primul lucru ce trebuie corectat. In al doilea rand problemele voastre sigur nu sunt de la CO2. In cazul lui osmosess nu avem KH, dar la un GH =2, nici KH nu poate fi mai mare, deci la un pH 7,5 ai cam 3ppm CO2, adica mai nimic. Exista situatii in care dupa aditia CO2 apar semne de carente la plante, dar acestea sunt produse NU de CO2, ci de faptul ca o concentratie buna de Co2 si o iluminare corecta duc la un ritm de crestere masiv al plantelor si mentinerea vechilor doze de fertilizanti nu mai este suficienta, trebuind crescute paralel cu noile necesitati ale plantelor. Revenind la petele brune, intr-un acvariu slab iluminat, daca apar pe frunze dar si pe geamuri, si se iau cu mana sub forma unui norulet/ pulbere, in apa, poate fi vorba si de alge brune - diatomee, acestea dispar la cresterea iluminarii si sunt mancate (astea da, chiar f repede) de pesti tip Ancistrus. Daca apar doar pe frunzele vechi, sunt pete brun-galbui care apoi se transforma in gauri, poate fi vorba de o carenta de potasiu sau si magneziu, cu conditia ca lumina, nitratii sa fie OK. E greu de spus de la distanta ce ar fi in cazul vostru, sunt f multi factori pe care nu ii stim in acvariile noastre, dar in principiu, simplificand, ar trebui sa va asigurati ca aveti OK 1) lumina, 2) macronutrienti (nitratii, fosfatii - care cred ca sunt OK ca aveti destul de multi pesti- , si potasiul 3) CO2 4) microelementele. Eu nu le am inca pe toate OK. Despre carentele unor factori de crestere si simptomele lor puteti citi aici.

@ Petronius - Da un search pe Google / imagini cu Rotala macrandra si o sa vezi o groaza de nuante de la brun-verzui la orange si la rosu- portocaliu. Daca citesti descrierile din cartile de specialitate, vei vedea ca de asemenea sunt descrise asemenea variatii de culoare. S-a mai discutat si aici pe forum dependenta culorii unor plante de tipul si intensitatea luminii folosite, aditia de fertilizanti si CO2, in cazul de fata al Rotalei macrandra (am spus-o si cu alta ocazie) culoarea depinde si de nivelul de nitrati, fiind mai rosie la valori mai mici si mai brun-verzui la valori mari ale nitratilor, de aceea unii o considera "planta indicator". Sa nu uitam nici conditiile legate de aparatura foto si prelucrarea imaginii cand vorbim de culoarea plantelor. Banuiesc ca si tu ai Rotala macrandra, cum iti merge, ai avut greutati cu ea sau ai tufe serioase?

@ Petronius - Nu te orienta dupa imaginile desenate de la Tropica; cu plantele stau bine, cu imaginile plantelor lor - nu; e trist ca de atatia ani nu au reusit si ei sa angajeze un fotograf sa prezinte ca lumea ce produc, ca au ce sa arate. Link-ul de mai sus nu l-am ales intamplator, este o imagine a unei Rotala macrandra reusite si bine intretinute, cu culori bune.

Nu va leneviti ca nu am terminat.... Va propun pentru discutii o plantuta care imi place foarte mult, exista si in forma "green" dar cea de care vorbesc este forma rosie a Rotala macrandra. Eu am folosit-o destul de mult si la vechiul si la noul acvariu - o puteti vedea la ultimul in partea stanga. In general ideea nu ar fi daca avem sau nu Rotala macrandra ci daca avem una care arata cum trebuie ea sa arate, pentru ca in pofida descrierii ca planta dificila, e saraca destul de rezistenta, chiar in conditii mai vitrege, dar nu mai arata rosul acela al ei care o face atat de dorita. Stiu ca mai multi o au (am dat si eu cat am putut) deci astept si opiniile altora, voi reveni si eu. Singura observatie referitor la utilizarea ei in aquascaping este ca are viteza mare de crestere si se face inalta, a nu fi pusa in fata, iar in al doilea rand si oarecum logic , este de a fi complementata de plante verzi care sa o scoata in evidenta.

Si daca e de la noi e tot Myriophyllum, dar cel mai probabil Myriophyllum spicatum, asta e eurasiatica si e si in Romania. Faptul ca e luata din natura explica de ce credeam eu ca e subiluminata, pentru ca frunzele de jos cu care a venit de la o temperatura sub 15C usor neadaptate la temperatura de acvariu tropical sunt usor suferinde, cele de sus, mai noi, deja par mai adaptate si sanatoase (eu credeam ca sunt cele care au mai multa lumina).

Cel mai probabil Myriophyllum pinnatum, usor subiluminat, pentru ca are intervalul intre etajele frunzelor (mai ales la baza) cam mari si lipseste nuanta verde galbui spre varf. Mai putin probabil varietatea "green" de Myriophyllum matogrossense.

mausmann wrote:Daca tot suntem la capitolul plante si esecuri as vrea sa va povestesc despre unul din cele mai mari esecuri ale mele

Daca am reusit sa mai trezesc din amortire plantistii forumului (ce demult nu mai postasera.... :-) ) inseamna ca acest post incepe sa-si atinga si al doilea scop in afara temei insasi. Asteptam si succesele la acvarii de vis, pentru ca ultimele mele informatii erau ca Mausy ne pregateste ceva...

Porcu'"]Asadar ramine dilema mea: de ce niste tuburi speciale pentru plante au un CRI asa mic [/quote:5aa5701bf1 wrote:
Pai cred ca tocmai de aceea, pentru ca o combinatie spectrala albastru - rosu e departe de daylight, pentru aceasta trebuind un serios peak pe radiatiile verzi care cam lipsesc la tuburile horticole. Partea trista e ca vrem sa vedem si noi plantele frumoase in lumina ochilor nostri (care e cea mai scumpa nu...), nu doar plantele sa vada lumina lor favorita, deci de aici necesitatea unor comppromisuri prin asocieri de tuburi, dar daca se poate bune, cu CRI inalt. Desi nu le neg unele beneficii, personal nu m-as mai intoarce totusi la perioada cu TLD830 66% cu 840 33% si tot acvariul (plante si pesti) spalacit in galben.... Acum am 50%TLD965 , 25% Osram Fluora si 25% Aquarelle, sunt multumit si de culoarea luminii in acvariu si de cresterea plantelor. Am auzit de un usor spor la alge fata de 830 al 965-ului, dar dupa prima luna nu mai am alge pe geamuri de loc, iar in acvariu dupa CO2 presurizat nu mai am decat o alga pe care am luat-o cu tot cu o planta care stiam ca e infestata, dar pe care cand am luat-o am clorurat-o insuficient de frica sa nu o pierd, deci cred ca mai degraba dezechilibrele din acvariul meu si algele aduse cu planta au fost mai mult de vina decat 965-ul. Repet, se pare ca tuburile profilate pe rosu (gen Dennerle Trocal si TLD 830 fac ceva mai putine alge, dar diferenta se pare ca nu e insurmontabila printr-o echilibrare corecta a parametrilor de macro si CO2 in acvariu). Din ce in ce mai multi folosesc afara tuburi sau lampi metal halide peste 6000k, iar firma lui Amano a scos o linie de tuburi de 8000k f laudata de fratii Senske (e drept ca sunt si distribuitori). Mi-ar place sa le incerc si eu sa vad cat e de adevarat...

Eu am prins in ultima clipa 2 Neritina care scapasera printr-o fanta din capacul de sticla in compartimentul tehnic al mesei acvariului. A trebuit sa tai fasii de sticla sa astup mica bresa prin care au evadat. Inapoi la alge cu ei!!

Revenind deci la plantele pentru covor - Glosso si HC, ce pot sa spun este lumina, lumina si iar lumina. Pentru zona destinata plantarii trebuie sa intrevedeti inclusiv cat se vor intinde in viitor plantele din jur, pentru ca o frunza de la alte plante mari ce creste peste covor mai tarziu si il umbreste, da deja semnalul de crestere verticala si greu refaceti apoi zona. Cred ca o coloana de apa mica este evident un avantaj, la acelasi raport w/L. CO2 ajuta si el evident, dar am vazut Glosso satisfacatoare si fara CO2 dar cu lumina din belsug. In aceasta ultima situatie (fara CO2) este insa extrem de expusa la tot felul de alge ce se formeaza si pana la urma sufoca covorul sau acesta devine inestetic. Nu va lasati inselati de cat de mici sunt - radacinile ajung la 3-4 cm, deci un substrat bun nu strica. In privinta vitezei de dezvoltare am avut cursa plecata de la acelasi moment in acvariul de 220L si clar Glosso a crescut mult mai rapid fata de HC, dar acesta odata asezat bine pe pozitii este mai rezistent, iar dpdv estetic, personal il prefer. Fertilizantii lichizi ajuta si ei, dar repet, ordinea ar fi lumina-->CO2-->substrat -->fertilizanti. Este bine sa incepeti covorasul intr-un acvariu deja ciclat, repet, aceste plante fac usor alge, de altfel cativa colegi au postat la alge tocmai aceasta problema, ca nu au in rest alge, dar nu scapa de ele din covorul de Glosso, Marsilea, etc. Nu am incercat si poate ar fi interesant de stiut daca a folosit cineva aici Elatine trianda pentru covor.

Gabriel wrote:
1. Intros eu as zice ca problema nu o constituie substantele pentru macro ci pentru micro.
2. problema este ca ele (macro) depind nu numai de volumul acvariului (net sau brut - si am sa explic si asta) ci si de lumina, co2, cit de plantat este acvariul, cit de populat este acvariul, substrat etc.
3. problema mea a fost ca nu am gasit inca Kh test si am folosit aproximativ metoda empirica "injecteaza pina vezi pestii stresati apoi mai redu un pic". .

1. te inteleg foarte bine si eu am avut o tentativa de a gasi si folosi pentru micro niste Seachem sau TMG dar am esuat. La mine gasirea solutiilor macro e inca o problema. Nu cred ca se poate discuta despre lupta biologica contra algelor decat dupa echilibrarea triunghiului macro/ lumina /CO2.
2. Perfect de acord, bilantul macro depinde de raportul intrari (cat adaugam noi si cat vine din apa care o schimbam) si consumul plantelor , care este evident legat de biomasa si rata lor de metabolism fotosintetic, care in mare este dependenta de factorii enumerati de tine. Ce spuneam eu cu volumul este tocmai ideea indexului estimativ, care ar eluda factorii de mai sus si necesitatea dozarilor concentratiilor de macro, plecand de la premisa acelor curbe deja calculate de consum minim si maxim pe volum de apa, fiind utiliizate doze standard, prestabilite. Si eu si tu, din ce vad calculam diferentele necesare pt concentratia tinta si nu aplicam dozele standard pe volum de apa din indexul estimativ.
3. Si aici e un punct important pe care l-ai atins. Fara un tester precis de KH toate controller-ele pH nu fac mare lucru decat sa mentina un nivel constant de pH, dar care nu stim daca acopera un nivel optim de CO2. Parafrazand semnatura lui Sandu, am putea spune si spune-mi ce KH ai ca sa-ti spun cat CO2 ai... Tehnica empirica e recomandata de unii, dar sincer sa fiu nu vreau sa o incerc pe pestii mei. Eu masor KH-ul cu un kit Sera, am reglat pH-metrul cu nomograma si daca si plantele raspund cu bule O2, probabil ca e OK.
Scuze pentru aparenta deturnare a topicului, dar cred ca sa vorbim de cresterea plantelor dificile presupune si ca aceste aspecte de echilibru macronutrienti sa fie asigurate, ca sa nu mai spun de alge...

Gabriel wrote:De cind folosesc 50/50 RO/apa robinet plus EI

Salut Gabriel, uite ce frumos se leaga lucrurile, de la Blyxa mama la puiul din Constanta

Poti sa dezvolti putin mai concret cantitatile folosite de tine pentru EI (cred ca acei interesati au citit link-urile si discutiile din forum despre indexul estimativ al lui Tom Barr, la momentul respectiv eu spunand ca partea dificila in Bucuresti este sa gasesc banalele substante tip nitrat de potasiu, fosfat de potasiu, clorura de potasiu sau sulfat de potasiu si eventual sulfat de magneziu). Pentru cei ce totusi nu au citit link-ul, indexul estimativ se refera la macronutrientii enuntati mai sus, adminstrati intr-un acvariu, pe baza unor doze generice dependente doar de volumul acvariului, doze care ar cadea intre limitele minime si maxime de consum ale nutrientilor la un acvariu presupus cu o biomasa vegetala "rezonabila". Curbele de consum studiate anterior la zeci si zeci de acvarii de Tom Barr au permis calculul estimativ al necesarului pentru orice alt acvariu de volum asemanator, cu un schimb saptamanal de apa de 50%. Deci teoretic se dau doze din substantele mentionate si nu prea stai sa mai masori nitratii, fosfatii, potasiul. Ca sa nu se piarda intrebarea cate Gabriel printre divagatii, o repet: ai gasit substantele de mai sus pe la noi in comert si ce cantitati folosesti la volumul acvariului tau ? (eu fiind interesat mai ales de nitrat de K si clorura sau sulfat de K).
Revenind la topicul nostru, presupunand ca nu mai are nimeni de adaugat despre plantele de mai sus (desi poate sa revina oricine, oricand) propun spre discutii micile plantute pe care cred ca le-am incercat multi - plantele pentru covor, si tinand cont de topic scot din cauza Marsilea cu diverse varietati) referindu-ma doar la Glossostigma elatinoides si Hemianthus callitrichoides , la ultimul, cu lipsa de modestie mai bag un link, promiitand sa revin si cu propriile observatii privind cresterea lor.

chitron wrote:I-mi cer scuze ca ma bag in discutie

P.S. Chiar te mai vrem in discutie, asta e scopul, cu cat mai multi care au cunostinte reale, aplicative, sfaturi utile, cu atat mai bine pentru noi toti...

chitron wrote:,i-ti garantez ca nu vei confunda Blyxa cu Acorus ,gramineus

Si eu cred ca nu le confund, dar spuneam eu "la o privire rapida", iar pe de alta parte toti am fost (si zic eu ramanem) incepatori, iar pentru ei pun un link cu un Acorus gramineus sa vada de ce am zis ce am zis. :-) OK, mergem mai departe si asteptam si alte comentarii despre plantele anterioare sau o propunere

pentru o noua planta, daca in final nu mai sunt opinii despre Cabomba furcata, Tonina, Blyxa...

Revenind la Blyxa japonica & aubertii, ziceam eu (de fapt pe net) ca nu ar fi considerate foarte dificile, dar se pare ca nu am gresit introducandu-le la acest topic - atat Tropica, cat si Christel Kasselmann (ca tot a fost citat numele de Sandu) o considera foarte dificila!, necesitand pentru o buna dezvoltare un KH pana la 2-3 si un GH sub 5, lumina si CO2. Se pare ca la variatii marcate de pH (CO2) se degradeaza si trebuie sa o iei de la capat. Atentie, a nu fi confundata cu Acorus gramineus, la o privire rapida, un reper imediat fiind striatiile transversale de pe frunzele de Blyxa. Fata de Blyxa aubertii care are o dezvoltare spiralata in rozeta, Blyxa japonica este in realitate o planta tija!! dar cu tije f scurte, cu expandare foliativa de la nivelul solului. Cand merge bine trimite microstoloni in vecinatate, dar strict local, nefiind nici pe departe invaziva ca Sagitaria et comp. Ce insemna o Blyxa care merge cu adevarat bine puteti vedea aici. Aveti ca reper pentru dimensiunea plantei discusul si characidele din vecinatate. Merita efortul nu?

PS Am scris mai sus Blixa japonica. Corect este Blyxa japonica, desi mai apare uneori scrisa si cu i. Apropos, cum spuneam mai sus stiu persoane care au avut-o sau o au. Blyxa aubertii o fi intrat la noi?

@ Sandu
Ce inseamna domnule ozonul de week-end la creierul omului, fata de CO2-ul nativ de esapamant bucurestean aditivat cu ceva pulberi de pamant stramosesc - uite cum se invigoreaza pana de scriitor "plantist".

Ma speriasem ca sucomba topicul inainte de vreme si cu discutiile neterminate despre plante dificile ce ne-au trecut prin acvarii. Da, asta voiam sa citim si sper ca si altii sunt interesati de aceasta tema, asteptam in continuare experiente pe tema Cabomba furcata & Tonina, nu doar ca acestea ar fi singurele dificile, dar sper sa mai avem si alte episoade la "tele forum novela" plante dificile... Imi permit sa lansez o propunere, (daca in urmatoarele zile nu mai apar posturi aici, dar repet, sunt convins ca mai sunt persoane care au de povestit

despre cele doua plante de mai sus), deci propunerea surpriza (pentru ca aparent nu e catalogata planta dificila) ar fi Blixa japonica.. De ce o propun? 1. Pentru ca este cunoscut faptul ca in tehnicile de aquascaping post olandeze, deci incepand cu era Amano, aceasta planta a devenit foarte importanta. 2. Pentru ca daca merge bine este foarte frumoasa, mai ales in combinatie cu Anubiasi nana Glosso si roci (stiu, unii ar spune ca e un smoc de iarba de pasune asiatica, dar imi permit sa pun un link pe un acvariu cu asa ceva sa vedeti ce efecte are in combinatia cu rocile si lumina de fundal potrivite...) si in al treilea rand, pentru ca la 1-2 persoane care o au sau au avut-o in Bucuresti, din motive clare de duritate apa, spuneau ca nu prea mergea de loc bine, fiind departe de imaginea din link-ul de mai sus.

Background-ul este autocolant negru. Nu ma complic cu diverse forme turnate, pluta sau altele pentru ca ramane f putin descoperit din el. Formele turnate in rasini, cu radacini sofisticate, etc, merg la acvariile cu putine plante. Aveti aici si materialele de hardscape folosite in aceasta compozitie (buturuga in stanga - da, exista o buturuga! dar acum e acoperita de plante- si pietrele, desi in forma finala pozitia lor a fost modificata).

Adaug si un detaliu din stanga fata cu un red cherry pe o frunza de Echinodorus apart.

@ Hans
Da, Tonina este printre speciile cele mai dificile. Ar necesita substrat acid, cu turba, apa foarte moale atat ca duritate generala cat si de carbonati (aici in Bucuresti este total improprie), Co2 si mai ales lumina (la aceasta planta da, se poate ajunge si la 1w/l sau chiar peste). As spune ca varietati ca Tonina Belem si Manaus sunt chiar mai frumoase decat "clasica" Tonina fluviatilis, dar la fel de dificile. Aveti aici un link spre aceste varietati .

Dupa striatiile frunzelor imaginea din link pare sa fie Anubias cofeefolia, care infloreste destul de usor, dar nici barteri nana & comp nu infloresc prea greu si arata la fel ca in imaginea pusa de tine (florile), durand chiar 1-2 saptamani.