Ciclidelor africane de Malawi, deloc. Acidifiaza apa, scade pH-ul (aceeasi treaba), chestii opuse cerintelor acestor pesti.
Ciclidelor africane de Tanganyika, Victoria si din rauri (gen Hemichromis), le mai place cate un lemn cu ceva Anubiasi, dar fara exagerari.
Ciclidelor sud-americane le plac lemnele la nebunie.

Fiind ciclide de rauri africane nu stiu daca chiar merg cu cei din lacuri.
Am gasit pe net o sugestie de asociere: "Steatocranus, Tilapia, Synodontis, Polypterus, Distichodus, "Cichlasoma," Pimelodids, Loricarids (Plecos). "
Cred ca denumirea generica de Cichlasoma vrea sa spuna despre o asociere cu sud-americanii, dar nu m-as incumeta la asa ceva, nu neaparat din cauza de apa, cat mai ales de comportament.
La acea asociere eu as mai adauga Pelvicachromis pulcher.
Numai bine!

Labidochromis caeruleus

Superb!!!
Nisip din cel mai fin posibil, chiar cernut prin sita ptr faina!!! Ideal nisip de pe plaja romaneasca a Marii Negre, caci acea spartura de scoici care-l constituie va mari duritatea apei, lucru absolut necesar.
Dar la 250 litri, mai pune o specie, ceva pe albastru ca ar fi pacat sa lasi doar caeruleusii acolo....un Pseudotropheus saulosi, elongatus sau altceva.
Lumina mult prea multa...pune un Hagen Aqua glo si un Hagen Marine glo si vei avea o revelatie in casa!

Stiu cum sta treaba cu nisipul, chiar mi-am adus, nisip alb, BioSand White, piatra bazaltica neagra, din strainatate, special ptr africanii mei.
Dar nu inteleg afirmatia asta:

minnardy cand te decizi de fundal ia-l de la cilide africane (ala cu buturuga) arata mai bine decat in poze

de ce fundal sa ma decid???ce sa iau de la ciclide?Care buturuga?
Nu stiu la ce te referi. Am pe forum un singur acvariu afisat, la galerie, care reprezinta un nou setup ptr Malawi...destul de caracteristic....fara plante, multe cavitati, piatra calcaroasa, nisip BioSand dar galben.
Te rog sa ma luminezi ZOLA la ce te-ai referit ca-s in ceata!

Stai asa...te referi la Cosmin? Ciclide_africane din buzau? Ei, ne stim, dar am backgrounduri in toate acvariile mele, mersi de sfat.

Ma retrag din posibila afacere cu chillerul ca nu e foarte cald vara la noi. Mersi

instalatii UV de la Tetra au curs la scurt timp de la achizitionare

Daca inca nu ti-ai luat UV iti indic si eu sa eviti lampile UV Tetra.
Pe mine m-a pus dracu acum doi ani sa iau una de la Profipet ca credeam ca fac mare branza cu ea....abia azi am avut certitudinea ca functioneaza! Adica, in toti acesti ani am tot studiat-o, i-am tot schimbat becurile, am tot schimbat soclul ala cu transformator, crezandu-l defect. Concret, niciodata nu i-am vazut lumina ultravioleta prin orificiile de intrare / iesire a apei. Si, nervos deja, am luat-o iar cu mine, azi, intr-o vizita la Profipet...ei bine, oameni buni, lampile UV Tetra au pe margine o clema care se preseaza cand se inchide si face ceva contact...lampa mea era buna, functionala, dar acea clema era deja foarte presata, din fabricatie si nu mai facea acel contact...am largit-o putin si gata, mergeeee!
Dar, mai bine cu alte firme decat cea de Tetra!!!

Ai nevoie de un gravel cleaner, adica aspirator de substrat. Sunt multe modele, de la cele mai simple si ieftine, pana la scule motorizate, gen Eheim care are baterii, se poate imersa in totalitate, dar face cam 1,6 milioane. Insa am asa ceva si-ti spun ca la aspirat substrat din pietris este exceptional!!! La nisipul fin al africanilor nu prea e grozav, dar la pietris e foarte bun.
Succes la curatat substratul!

Ma intereseaza chillerul. Ai un id de mess? AAs vrea sa vad niste poze. Mersi

Da, este normal sa se gaseasca acolo, in sensul ca resturile alimentare si rahatul pestilor cad la fundul bazinului, se depun pe substrat si intra printre particulele care alcatuiesc pietrisul, fara sa-l mai vezi de la suprafata acestuia. Nu este insa normal sa ramana acolo. Deci, trebuie sa faci o sifonare serioasa a substratului cu absorbtia tuturor acelor particule. In caz contrar risti cresterea nivelului amoniacului in bazin, ulterior al NO2 (nitrit) iar in final a NO3 (nitratilor) cu aparitia unor intoxicatii serioase. Bine, daca ai filtru extern, bacteriile denitrificatoare dezvoltate in filtru mai rezolva ele problema, dar cel mai bine este sa mentii un substrat cat mai curat prin sifonari periodice si dese a lui (o data pe saptamana).
Spor !!!

Si eu sunt total anti-fantasmagoriile astea cu copacei, potecute si alte cascade de prost gust. Is adeptul acvariilor biotop, ori de unde ar proveni ele, dar in special cele care fac referire la alea doua lacuri cu roca bazaltica pe fund si apa dura, de-acolo, dintre Tanzania, Malawi, Burundi si alte tari limitrofe . Imi plac insa si amazoniencele!

Intrucat sustineam intr-un post anterior ca m-am indragostit de acest peste, m-am gandit sa scriu un articol despre el fara insa a avea pretentia ca reprezinta munca sau experienta mea in domeniu ci o traducere cat de cat buna. Articolul reprezinta o compilatie a articolelor publicate la linkurile:
http://www.cichlid-forum.com/articles/t_duboisi.php
http://www.aquaticcommunity.com/tropheus/duboisi-maswa.php


http://www.africancichlids.net/gallery/tropheus_duboisi1.jpg
http://www.africa-acuario.com/Tropheus%20duboisi%20maswa%20juvenil.jpg
T. duboisi este o specie dificila si cu o constitutie puternica, de ciclid din Lacul Tanganika care, in ciuda comportamentului lui tafnos, certaret este indragit de multi acvahobisti. Chiar daca speciile de Tropheus sunt sanatoase, cresterea lor nu este lipsita de provocari. Din fericire, acest articol va ajuta incepatorii precum si hobistii avansati pentru ingrijirea mai corespunzatoare si de succes a acestora.

Aceste peste debuteaza ca juvenil avand un corp negru ornat cu duzini de puncte albe care acopera in intregime flancurile corpului. Ca matur pierde aceste puncte albe si dezvolta un cap albastru cu o dunga galbena verticala (sau alba daca e din Burundi). Varietatea Maswa este, probabil, cea mai populara in acvaristica deoarece dunga sa galbena este particular mai lata. Masculii si femelele au coloratie identica; oricum, sunt cateva diferente subtile intre sexe care pot fi de ajutor in diferentierea lor.
De exemplu, masculii au tendinta de a avea botul intors in sus in timp ce femelele tind sa-l aiba mai inclinat si rotunjit. Masculii, de asemenea, vor creste in general mai rapid si vor exprima culoarea lor de adulti mai devreme decat femelele. Coloratia masculilor este, de asemenea, adesea mai frapanta, mai izbitoare decat a femelelor deoarece lor le place sa si-o arate cand curteaza femelele. Masculii adulti tind de asemenea sa aiba un copr mai adanc, mai profund, in timp ce femelele apar a fi mai zvelte si mai acvamorfe. In timp ce aceste caractere pot ajuta un hobist experimentat, ventingul (eliminarea puilor?) este singura cale sigura de determinare a sexului la genul Tropheus.

T. duboisi este strict ierbivor, ca toate speciile de Tropheus. Ei petrec majoritatea timpului razuind alge de pe roci, atat in acvariu cat si in salbaticie. Masculii sunt foarte teritoriali si sunt agresivi in efortul lor de a convinge femelele sa depuna. Ei nu par sa oboseasca niciodata, oricare dintre masculi dorind sa depoune in fiecare minut al zilei. Acest peste nu va fi tinut niciodata intr-un raport sexual de 1 : 1. Un mascul la 3-4 femele este un raport ideal, dar retineti ca “singura cale corecta de a tine aceasta specie in captivitate este intr-un grup de 10 indivizi sau mai multi”. Exista insa acvaristi care recomanda un numar de 5-8 masculi la cel putin 20 de femele. Cele mai dificile provocari de reproducere a T. Duboisi sunt legate de aducerea femelelor in conditia de imperechere.
Odata ce o femela a depus si isi “cloceste” puii, ea trebuie mutata din acvariu pentru a preveni hartuirea exagerata in acvariu de catre masculul dominant. Incubatia dureaza oriunde intre 24-28 zile si pare a fi dependenta de temperatura. Puii sunt robusti si destul de mari. In timpul incubatiei bucale femelele uzual nu sunt rapide si, in fact ele mananca impreuna cu partenerii de acvariu, poate nu atat de agresivi.

Datorita naturii teritoriale a speciilor de Tropheus, o colonie trebuie constituita o singura data. Nu se vor introduce niciodata noi indivizi intr-o colonie deja existenta deoarece vor disrupe o ordine existenta. Se recomanda pentru o colonie de duboisi un acvariu nu mai mic de 75 galoane (aproximativ 280 litri) datorita naturii lor agresive si pentru ca trebuiesc tinuti intr-un numar de 10 sau mai multi. Dar si un acvariu de 55 galoane (circa 208 litri) este destul de mare, dar cand vor incepe reproducerea va fi necesara mutarea lor intr-un acvariu mai mare pentru a evita supraaglomerarea si a permite puilor sa creasca mari. Trebuiesc asigurate multe pesteri si alte locuri de ascuns pentru a asigura femelelor suficiente ascunzisuri. Se va folosi nisip fin, iar in acvariu se vor introduce multe pietre, conducte de pvc, bucati de marmura, toate acestea asigurand ascunzisurile necesare puilor. Unii acvaristi prefera cresterea lui duboisi in acvarii sterile pentru a reduce luptele. Daca se planuieste a se tine mai mult de 1 mascul intr-un acvariu trebuie luat in calcul un acvariu de minim 125 galoane (circa 470 litri). Constituirea unei colonii mari de duboisi tineri are ca scop si evitarea luptelor si le permite acestora cresterea impreuna.

T. duboisi produce o cantitate mare de deseuri, fiind recomandata o filtrare puternica. Schimbarea a 50% din apa o data pe saptamana va mentine permanent calitatile apei in parametrii optimi: pH ideal de 8,6, duritatea intre 250-300 ppm (parti per milion) si temperatura intre 25-28 grade C.

In ciuda faptului ca Tropheus sunt mult mai placuti decat omologii lor de Malawi – mbunele – ei nu sunt tot atat de usor de crescut si categoric nu sunt pentru incepatori. Ei sunt foarte stricti in ceea ce priveste calitatea apei si sunt binecunoscuti pentru “bloat” – umflare, infoire (boala caracteristica ptr Tropheusii hraniti cu proteina de origine animala – larve de tantari, artemia, pureci, etc) hobistilor care-i privesc intr-un mod gresit.

Ei necesita rabdare si capacitatea de a invata dintr-o greseala, dar cand sunt ingrijiti corespunzator, ei au o personalitate cu siguranta placuta. Laptuca Cos sau Romaine si spanacul sunt foarte recomandate, una dintre ele trebuind administrata cel putin o data pe zi. Hrana sub forma de fulgi verzi (bazata pe Spirulina) si o mixtura de creveti europeni sunt singurele alimente recomandate ca si constituenti majori ai dietei lor. Alimentele moi si usor digestibile ca crevetii saramurati sau larvele de insecte trebuiesc evitate intotdeauna.

Asa cum o spune si titlul, m-am indragostit de acest peste. Si pentru ca pe forum sunt doar 3 posturi in care este amintita aceasta specie, doua de vanzari si unul cu peturi din Debrecen, m-am gandit ca poate ar fi util un topic despre aceasta specie. Poate ca sunt pe forum ciclidari africanisti care poseda aceasta specie si ar fi utila impartasirea experientelor personale.
Eu unul intentionez un resetup (de fapt e in lucru ) al unui Rio 180 in care sa introduc o mica colonie de duboisi. Da, stiu, e cam la limita inferioara ca volum si suprafata, dar o colonie de 7-8 pesti, 1 mascul si restul femele se pot simti bine chiar si intr-un astfel de acvariu. Bineinteles ca m-am documentat serios despre cresterea lui T. duboisi: alimentatie strict vegetala, agresibitate sporita fiind necesar un singur mascul la o astfel de colonie, neasocierea cu alte specii de africani, background, apa dura, ceva plante (Valisneria, Anubias), merg si ceva lemne
Daca sunt insa printre noi posesori de T. d. ii rog sa ne expuna aici parerile si experientele lor.
Apropo, mai incolo voi fi interesat si de achizitionarea unor puiuti, dar voi anunta asta intr-un topic separat.
Multumesc

Aproape sigur hidra. Seamana cumva cu ceea ce e in poza asta? Dar sa-ti imaginezi chestia asta ca avand maxim 2-4 mm lungime, semitransparante, miscandu-se usor cu partea de sus in curentul apei, in timp ce baza e fixata de substrat.

Imagine preluata de pe net.
Daca sunt intr-un numar acceptabil nu-s periculoase. Nici in numar mare nu-s periculoase, dar pot deranja din mai multe pct de vedere.

Si noi cred ca asteptam cu enorm de mare interes o schema, o poza, ceva de genul...nu de alta, dar rolul unui capac si modul in care-l indeplineste, plus caracteristicile constructive sunt destul de clare. Trebuie sa acopere bazinul, sa ofere suport ptr iluminare, eventual unui hranitor automat, sa fie cat mai usor si estetic in acelasi timp.
Nu zic ca, prin ceva artificii tehnice nu ar fi posibil sa construiasca cineva un filtru extern in capac, dar ptr acvariul tau de 200 litri populat cu ciclide africane trebuie o capacitate filtranta cam de 5 ori mai mare decat volumul acvariului. Pe langa asta, africanilor le trebuie o foarte buna filtrare biologica. Toate astea inseamna o mare cantitate de material filtrant de genul Siporax, Eheim EHFI, adica materiale destul de grele....cat de solid si rezistent ar trebui sa fie capacul acela sa suporte circa 5-7 kg de materiale incorporate in el? Merita? Crezi ca economisesti 2-3 milioane necumparand filtru extern, dar eu zic ca e mult mai riscanta treaba asta. Sau face doar un filtru plin cu perlon usor? Adica strict filtrare mecanica?
Nu mai aduc in discutie problemele legate de izolarea perfecta a capacului, de apropierea curent electric - apa...
Din toate cele expuse mai sus cred ca concluzionezi ca nu merita o astfel de incercare...filtru extern in capac. De aia ziceam ca macar o schema ne-ar place sa vedem.
Daca totusi ramai hotarat, mult succes!

Ei, sa fim seriosi, nu e nimeni jignit. Doar nu am inteles sensu, atat. Ca de placut, si mie imi plac oscarii, insa din cauza dimensiunilor si agresivitatii nu prea se pot tine multe exemplare intr-un bazin, asa....de 300-400 litri. Din cauza asta si nu numai prefer africanii.
Numai bine si tie

ii cam bat la pe adoratii lui

N-am priceput? La ce bat brazilienii pe africani? La forta fizica? La aspect? La culori?La....ce-i fi vrut sa zici? Ca eu chiar am, si ciclide africane si americane, dar balanta inclina net catre africani....cel cu brazilieni, desi e un rio 300, e mereu sub sabie...to be or not to be un Tanganika...care imi lipseste
Scuze de offtopic.

Incerc si eu un sfat care vad ca nu a mai fost dat: incearca sa le dai cantitatea respectiva de mancare in doua colturi ale bazinului. Ei se vor separa si o vor consuma pe toata...nu cred ca masculul va face ture intre cele doua zone doar ca sa bata femelele si va apuca si el la hrana.

Ai aici un link, sper util despre Pop-eye, un simptom care poate avea nenumarate cauze, inclusiv un nivel mai crescut al NO3. Daca gresesc postand linkuri rog un admin sa ma atentioneze.
http://www.fishlore.com/aquariummagazine/dec07/fish-popeye.htm

Deci, dupa cum am socotit eu, ai cam 3 saptamani de cand ai pornit ciclarea...poti baga niste pesti, dar putini. Da-le cateva zile de mancare, putin, zilnic si treptat mai introduci pesti pana la efectivul complet.

Parerea mea este ca la acel NO3 ar putea veni pestii, dar la acel NO2 ii omori cu siguranta...e enorm, dupa standardele unui test 5 in 1. Care insa nu e foarte sigur. Masoara-l si cu alt tip de test.