Fratilor, inotul la suprafata e, aproape mereu, semn de hipoxie (ca sa nu mai enumar multe alte cauze). Si se poate ca acum, cu ploile astea, apa de retea sa aibe O2-ul sub limita...
Eu n-am sesizat absolut nimic zilele astea cu schimbul la picatura mergand la greu...poate se apuca dracu' sa faca vreo minune cat is in Kruger, de poimaine incolo si vin acasa si sufletu'pesti...bagati frica-n oameni !

Uite aici frate o poza ca sa intelegi ideea filtrarii complete in acvaristica.
Nu baga in seama algele de pe sticla...sunt eu mai traditionalist (in traducere libera, lenes) si nu bag mana in bazin decat o data pe an, primavara.
Nu baga in seama nici oala aia albastra de sub filtrul Tetra...e preventiv, prietenii stiu de ce , chit ca nu am avut probleme cu el.
Nu baga in seama nici lampa UV...cred ca becul nu mai functioneaza de ani de zile dar mi-e "traditionala" mare s-o scot din circuit.
Asadar, cele 3 filtre de sub acvariu realizeaza primele 2 stadii ale ciclului N, amonificarea si nitrificarea, procese oxidative care necesita O2 si ca atare, filtrele au debite mari care asigura O2-ul necesar acestor doua procese.
Filtru inox din fata bazinului e etans, pompa booster de 80 l/ora, asigura ultima etapa a ciclului, denitrificarea. La ultima testare a NO3 din bazin (acum circa 1 an) aveam valoarea undeva sub 2.5 ppm, adica extrem de optim. Desigur, la asta participa si schimbul de apa la picatura, nu doar filtrul anaerob. Nu mai dezvolt acum care sunt bacteriile ce intervin in cele 3 faze; s-a tot scris despre asta pe forum. Am vrut doar sa-ti arat sistemul meu.
In rest, epurare / filtrare, cand vine vorba de acvaristica, cred ca e vorba mai mult de semantica decat de procesul acela de epurare specific apelor uzate.

Iui...am verificat postul dupa postare si mi-am dat seama ca n-o sa ma crezi cat de bine o duc pestii. Daca vrei sa-i vezi, uite-i aici:



Multumesc anticipat lui Ricardo ptr editarea linkului ca sa se vada pestii direct aici.
by koala: Muhahaha, este rezolvat deja!

Capacul filtrului inox a fost lipit cu silicon alimentar de canistra pentru ca garniturile folosite nu au etansat nicicum filtru. Ca atare, l-am si lipit incastrand garniturile in acea lipitura. Deci, nici nu mi-a stat vreo clipa gandul sa-l desfac.
Am desfacut insa recent un alt filtru din acesta, de uz extrem de indelungat, de circa 7-8 ani. E vorba de un filtru wet&dry Eheim 2229 folosit de la bun inceput la bazinul cu Ikola de acasa. L-am desfacut dintr-o idee fixa de-a mea ca nu mai are jetul atat de puternic. Bineinteles, uitasem ca wet&dry-urile nu au jetul puternic in faza de umplere a partii cu aer, dar acest jet se intensifica la golirea partii respective. In fine, nu asta conteaza. Surpriza mi-a fost imensa cand am constatat ca este extrem de curat. Nici vorba de mal pana la jumatatea lui...avea putina depunere la fund, mal din acela maroniu; as estima la circa 1 cm grosimea lui. In rest, mediile aratau foarte bine.
Cred ca deschiderea acelui filtru este o reconfirmare a parerii personale ca nu este necesara mentenanta deasa a unui filtru daca lucrurile merg bine in bazin.

adrian09 wrote:ca sa fi sigur ... daca e substratul sau nu...fa o combinatie de apa de osmoza cu apa de la retea.. sa ai GH undeva la 10...si fa 2 schimburi masive de apa de cate 50% ,faci un test ;la GH, si dupa 3 zile ..sau o saptamana,mai faci un test si vezi daca a crescut GH-ul.Ar fi bine sa faci un test pe zi,vreo 3 -4 zile si sa il faci si pe cel de pH.. sa vezi daca ai variatie mare la pH

Sau si mai frumos si fara efort, treci pe ciclide de Tanganyika. Vor iubi apa aia cu conditia sa achizitionezi pesti wild caught...salbatici.

In mare e ok ce scrii tu. Extrapoland insa strict la acvaristica, tocmai ca nu mentinerea unul nivel al pH-ului cat mai apropiat de 7, adica neutru, este unul din obiectivele majore. Si spun asta gandindu-ma, de ex, ca plantele (majoritatea lor) prefera un pH mai acid (cele originare in bazinul amazonian). Pe de alta parte, pestii, la randul lor prezinta afinitati foarte diferite fata de ph. Ciclidele africane, bazic, mergand chiar pana la 8.5-9. Din contra, ciclidele amazoniene si tot ce tine de Amazon, acid, catre 6 si chiar sub. Explicatiile sunt multiple: lacurile africane sunt vulcanice, deci substrat bazic; detritusurile existente in bazinul amazonian, prin descompunere creaza ph acid.
Dar asta e strict o discutie teoretica pentru ca, in final, cam toti pestii ce misca prin acvariile de apa dulce de la noi si de prin alte zone sunt reprodusi artificial, intru-totul adaptati la apa de retea din zona respectiva.

Buun. Multumesc pana acum celor care m-au sfatuit.

Cateva clarificari. Am fost azi la laboratorul sectiei de Piscicultura din cadrul fac. de zootehnie unde vom desfasura experimentul. Bazinele, multe la numar, au 100x100x50, sticla de 10, fara nici o gaura, nici pe laterale, nici la fund. Si nici nu ni se va permite sa dam gauri. Asadar, Bean-ul, care am inteles ca are rol de prea-plin cade. Daca e obligatoriu sa existe un prea-plin, si banuiesc ca e obligatoriu pentru a evita inundatiile, iar streamul de apa sa fie doar atat cat permite pompa de recirculare, voi apela la un prea-plin din acela agatat de marginea bazinului. Stiu ca e mai putin sigur, dar daca inunda, o face pe pardosea de beton . Si neexistand Bean, ptr inlet si outlet voi folosi tevi din acelea cum au filtrele externe.

Da, bazinele, doua la numar, unul cu apa sarata autohtona, celalalt apa de Turkana reprodusa, vor fi doar apa si pesti. Pentru sump am preluat o schema de pe forum. Bineinteles cu scuzele de rigoare ptr detinatorul proiectului, asisderea copy-right-ul forumului. Schema e atasata aici. Si voi folosi dimensiunile de 100x50x40 ptr sump. Skimmerul Deltec de mai sus, siporaxul, pompa de recirculare de circa 8000 l se comanda din Germania, in 2 ex. Am mers pe sump cu 4 compartimente ptr a separa filtrarea mecanica (bureti) de cea biologica (matrix), respectiv skimmer si pompa. E proiectul de licenta a unui student grec care am eu banuiala ca va vrea in viitor sa dezvolte ceva proiect/bussines cu fonduri europene destinate Africii, aka Kenia, zona Turkana. Eventual, de ce nu, pe langa Cluj?!...asta doar el o stie.

Apa din lacurile din Cluj, cat si cea din Turkana au salinitatea pretabila cresterii doradelor. Studentul a trimis documentatie serioasa companiei din Grecia care livreaza puii, iar aia au zis ca e buna. Probabil ca salinitatea totala e in regula, dar compozitia in saruri eu am mari indoieli ca va permite aceasta aclimatizare. Dar, ma rog...sunt banii omului, ideea lui, eu doar ii supervizez activitatea si-l sprijin cu cele necesare la nivel de facultati.

Cristi, mersi foarte mult de info, sunt de mare ajutor.
Te rog pune o foto si spune-mi marimea pompei de recirculare ca cu asta imi bat capul acum. Deci, acvariu 500 l doar cu pesti, fara substrat, fara nimic.

Mersi fain Ricardo.
Acum adevarata problema: proiectul sump-ului. Cat de mare sa fie ptr un acvariu de 500 l. Cate camere? Cat de inalt? La ce distanta de fund se plaseaza peretele despartitor al camerei pompei. Peretii despartitori sa fie dubli sau simpli.
Sau macar un link de pe forum unde pot gasi proiectul unui sump.
Multumesc frumos

Nu va speriati, nu ma "mut" . Este un experiment care vizeaza aclimatizarea puietului de dorada (Sparus aurata[i]) la apa sarata din lacurile sarate existente in jurul Clujului si nu numai (intentionam la apa sarata din Turkana). Asadar, va fi un fish only, cu puiet de dorade.
Acvariile au 500 de litri.
Rog acvaristii marini sa ma ajute cu sfaturi legate de echipamentul necesar. Adica minimul necesar Compania din Grecia care imi furnizeaza puietul de dorada mi-a indicat un filtru extern Eheim Professionel 3 - 2180 , un protein skimmer Deltec Skimmer SC 1456 Intern DC 24V (incl. Controller) + CSM800 si bineinteles, pompe de valuri.
Daca folosesc acel protein skimmer, din cate stiu trebuie introdus intr-un sump. Daca folosesc sump, ce rost mai are Eheimul?
Asadar, va rog sfatuiti-ma ce ar trebui sa am ca dotare.
Va multumesc

Am stiut eu ca am probleme cu aritmetica si o sa va incurc !
1.2 LPM (litri per minut) = 72 LPO (litri pe ora), deci sub 150 l/ora. Adica perfect!
Mersi tuturor!

Dupa vreo 6 ani de functionare continua, pompa booster de la filtru de denitrificare existent la acest bazin si-a dat obstescul sfarsit. Facand un calcul sumar a functionat neintrerupt circa 52000 ore (soer sa nu fi gresit aritmetica). Bineinteles ca nu mi-am dat seama cateva zile, dar oricum, am purces la achizitia unei noi pompe. Am luat de la WTS una de 1.2 l/min. Tocmai am instalat-o si i-am facut proba: 5 litri in 3.42 min, adica un debit de 87 litri/ora. Stiu ca pentru denitrificare trebuie un debit cat mai scazut, in teorie de sub 200 l/min. Dar totusi, nu ma pot abtine sa nu pun o intrebare tampita, poate mai mult din dorinta ca cei care activeaza pe forum, au marine si au filtre de denitrificare sa-mi reconfirme treaba asta: sunt prea multi cei 87 l/minut sau e in regula? Mentionez ca nu am gasit niciunde o pompa de 1 l/min.
Si ca sa nu fac vreo ghidusie sa reintroduc in bazin apa aia care a stat in filtru zilele de nefunctionare in care nu am realizat ca pompa e moarta, am lasat sa circule prin filtru si am eliminat vreo 20 de l de apa. Probabil s-a deciclat in zilelede nefunctionare, dar totusi, ma indoiesc...apa aia baltind in filtru a oferit de fapt conditii ideale de anaerobioza.

l0ngh0rn wrote:
Stresul meu legat de duritate a plecat dupa ce am vorbit cu cel caruia i-am trimis pestii mei la inceputul anului si la el au crescut in sase luni mai mult decat intr-un an si jumatate la mine, el fiind din Timisoara.

Asta nu prea are legatura cu duritatea apei cat mai ales cu spatiul avut la dispozitie. Pestii cresc in lungime aproape toata viata lor, intr-un ritm mai alert sau mai incet. 20 de pesti in 300 l vor creste mult mai incet decat in 1000 l, de ex. Asta, in conditiile unei alimentatii identice.

Eu zic sa te interesezi daca cel de la care vei procura pestii face ceva in acest sens. Ciclidele africane care "circula" prin bazinele noastre au uitat cam demult calitatile apei din lacul de obarsie si s-au adaptat la apa noastra autohtona, de retea. Si ca sa-ti dau cel mai bun exemplu: mi-am luat in urma cu vreo 8 ani tropheusi salbatici, ciclide de Tanganyika, mai sensibili la calitatile apei decat malawi. Fiind pesti salbatici veneau de la duritate de 15-20...teoretic. Zic teoretic ptr ca nu cred ca au fost chiar salbatici, colectati din lac, cat mai mult pond raised, adica crescuti in iazuri naturale/artificiale, amenajate in jurul lacului african, dar cu apa luata din lac. Initial m-am stresat si eu cu problema duritatii si a pH-ului apei si am tot adaugat saruri (nu foarte ieftine). Crede-ma ca dupa 6 luni inotau si se reproduceau fericiti in apa de retea din Cj-Napoca care e foarte asemanatoare cu ce ai scris tu...adica duritate 2, pH = 6.2.
Concluzie: daca pestii provin de la cineva care i-a crescut in apa de retea, keep calm si ciclidareala maxima !

In acvariile noastre exista 3 tipuri de bacterii:
- utile, care participa in ciclurile materiei, cel mai cunoscut fiind ciclul N cu ale sale Nitrosomonas si Nitrobacter.
- neutre, sau mai corect "conditionat patogene", cu exemple ca Aeromonas sau Pseudomonas. Acestea exista in orice bazin sanatos si nu e bine sa le "sictirim", ca se transforma in patogene, cele mai comune simptome fiind pop eye, fin si tail rot sau dropsy. Pot fi sictirite prin apa de calitate redusa, supra-glomeratii sau orice alta conditie care reduce calitatea apei.
- patogene, gen Flexibacter, care produc ele insele boli fara sa fie nevoie de conditii "speciale".
Toate aceste bacterii se inmultesc si mor continuu intr-in bazin, cu rate de multiplicare/moarte diferite de la specie la specie.
Luarea curentului inseamna reducerea continua a calitatii apei, de la o ora la alta astfel ca balanta se va inclina catre moartea acestor bacterii, in dauna multiplicarii lor.ñ

No bine mai Adi....bagi asa un post de parere de rau, ca si cum ar fi de ramas bun acvaristicii .
No, ma bucur ca tropheusii is tot la tine si-s bine. Iar cele doua bazine sunt beton
Vezi ca cu cochiliile alea vei avea mai multa bataie de cap. Eu inteleg ptr ce le-ai pus acolo, dar am avut si eu la inceput, dupa care am fost obligat sa le scot. Multa mizerie adunata in cochilii, nisip inauntru, alge pe ele...in final dau un aspect urat bazinului.
Ma bucur ca nu ai parasit acest hobby minunat! Si spor la mai mare !

Si totusi Adi, pestii....pestii unde au ajuns? Ce s-a intamplat cu ei? Ca sa nu mai intreb de backgroundul ala al tau...

1. Denitrificare intr-un filtru intern nu se poate ptr ca filtrul intern este amplasat in acvariu, unde exista circulatie de apa, respectiv aerobioza. Ori denitrificarea necesita conditii anaerobiotice.
2. In situatia unui filtru extern, Seachem De'nitrate.
3. Nu te mai gandi la asta...ori iti faci filtru extern, cat mai ermetic inchis, prevazut cu o pompa care sa asigure un debit de sub 200 l/ora, mult mai bine sub 100 l/ora, ori o lasi balta! Ptr denitrificare e nevoie de anaerobioza. Asta presupune un debit caaat mai redus al apei.

Ptr ciclide de Malawi, 2 familii a cate 5-6 pesti/familie, eu zic un volum de minim 200-250 litri, cu dimensiuni de 100x50x50. Ptr ciclide de tanganyika...hmm...la dimensiunile respective ai putea tine o familie numeroasa de shell-dwelling, adica mini-ciclide care traiesc in cochilii, genul Lamprologus. Sunt frumosi, dar tanganicanii sunt, in general, mai pretentiosi/sensibili decat malawienii. Acolo insa ar merge perfect 2 familii de ciclide pitice sud-americane, in bazin plantat, frunze pe jos, buturuga, pesti din genul Apistogramma sau Nannacara.

No, deci daca deja ai decis nu are rost sa ne mai batem tastatura spunandu-ti ca acel acvariu e prea mic ptr ciclide africane...spor la ciclidareala si-ti doresc sa nu ne "intalnim" la rubrica "Boli".

Poza promisa cu "puiernita"...de fapt, partea de sus a bazinului unde tin murago tanzania. Mi-a fost frica sa introduc acele fatatori in bazinul cu ikole ca aia-s mult mai mari decat murago si-s in stare sa haleasca puii suctionandu-i prin plasa fatatoarei.
In cele 3 din dreapta, doar pui de T ikola iar in stanga amestecati ikola si murago.