Dragos sint chiar foarte interesat de parerile voastre, dar in special de argumente. Si chiar am o serie de idei pe care vreu sa le experimentez. Acuma nu stiu daca toate vor functiona, voi vedea.

Voi citi atent in zilele urmatoare ce zic nemtii despre recirculare si cam ce factor folosesc ei (eu asa retin ca am citit despre factorul 5), iar daca si ei argumenteaza la fel ca americani ca lor cifra 5 li se pare mai sexi, atunci voi lasa acvariul o luna pe 5 si o luna pe 10 sa vedem daca va exista vre-o diferenta, fie ea cit de mica.

Acum tu nu trebuie sa te enervezi pentru ca te-am intrebat de ce obligatoriu 10x si nu 7x sau nu 12x sau chiar 5x. Iar argumentatia ta ca asa fac americani sau ca asa a zis Escobar, inca nu o pot urmari. La fel si cu cresterea de 15 sau 20X. Ai zis ca nu mai este economic. Dar daca de exemplu ai panouri solare ale tale care te fac independent de Electrica, ar fi o idee 20X?

La bazine din spate sa nu trebuiasca sa se umble deloc, iar daca trebuie trimit un ROV, sper sa incapa!

La cel de sus este ceva mai simplu de umblat ca am mai bine de un metru loc si se poate ajunge usor pina in spate. Mai complicat va fi jos ca acolo in spate chiar va fi greu de umblat. De aceea in spate as vrea sa nu am de umblat mai de loc sau cit mai putin: nisip, piatra vie si verificat din cind in cit cu o camera daca totul este ok.

Pai daca faci un Monaco in ala din spate cum mai umbli la el? Ca eu asa am inteles...

Revenind la recirculare, eu nu ti-am spus ca asa fac americanii si de aia fac si eu asa.

Din experienta mea de studiu, e adevarat destul de mult reefcentral si publicatii americane,
pentru recifuri este recomandat minim 10x. Dar argumentul meu nu a fost asta, ci este lucrarea
lui Escobal in care omul argumenteaza logic si cu calcule matematice de ce trebuie sa ai o
recirculare de minim 10x. Eu nu am zis ca e obligatoriu, eu am spus ca e recomandat.

De ce nemtii recomanda doar 5x? Pot incerca sa iti dau un raspuns logic, trebuie sa verifici
daca e asa: pentru ca ei dimensioneaza recircularea functie de filtrarea biologica si nu de
filtrarea mecanica. Filozofia mea este ca filtrarea mecanica e la fel de importanta ca si
filtrarea biologica si o filtrare mecanica bine facuta iti reduce si incarcarea si eventualele
probleme de colmatare pentru filtrarea biologica.

O zi buna,
Dragos

P.S. te rog fa un desen de mana ca sa intelegem mai bine despre ce discutam, altfel ne dam
cu parerea pe ceva ce e doar in capul tau.

La acvariul meu de 450lbrut pot sa confirm ca o pompa de recirculare Eheim 5000 nu face fata cum mi-ar placea mie.
Destul de mult detrius ramane in acvariul principal desi e plimbat de pompele de valuri.
Am dat comanda de o pompa de 12.000lph la care o sa-i reglez debitul dupa nevoie.

La acvariile acelea din spate, cum nu se va putea umbla deloc decat daca intri in bazinul principal, ar trebui facute in asa fel incat sa necesite mentenanta minima, si sa nu fie nici un loc unde se acumuleaza mizeria.

Legat de stand, acela e doar o macheta sau e standul final? La ce greutate o sa fie pe el nu cred ca rezista. Cat are in carne fierul? Cel putin i-ar mai trebui niste picioare si bari sudate in colturi la 45grade.

My 2 cents

Ok am inteles argumentatia ta si mi se pare logica, anume ca marind debitul de la 5x la 10x cu siguranta ai o circulatie mai buna atit pe piatra vie cit si prin camerele sumpului, plus ca eviti o colmatare mai rapida a diferitelor medii puse in calea circulatiei apei. Posibil ca retentia mecanica sa fie mai buna in casete, iar filtrarea biologica in lungul pietrei vii nu cred ca se modifica. Dar chiar m-ai facut curios sa vad daca o dublare, respectiv injumatatire a debitului aduce vre-o diferenta intr-un sens sau altul, sau daca aceste diferente sint nesemnificative.

Chiar gasesc o tema interesanta de cercetare pentru a verifica pina unde poti cobori in jos cu recirculare fara a avea modificari mari, si invers cam pina unde poti sa urci in sus cu recircularea si cit obtii in plus.

Mi-ai dat idei, asa ca voi proiecta tubulatura in asa fel sa faca fata modificarilor, ori experimental este usor de realizat, conectind pompe suplimentare.


Schita voi face cit de curind, dar ai inteles perfect si ai vazut forma locului din poza. Practic stilpul acela ma limiteaza pe laterala stinga si creaza un spatiu in spatele acvariului intre stilp si peretele de sticla de cca 1 m pe 25 si inaltimea acvariului, in care nu stiu ce sa fac cu el. Asa ca m-am gindit initial sa-l las gol si doar umplut cu piatra vie. Apoi m-am gindit cum este destul de mare, ca il pot umple in partea de sus cu piatra vie, fiind in spate estetica nu conteaza, si in partea de jos ramane spatiu pentru nisip si coloana de apa. Adica citiva cm de apa, apoi 20cm de nisip apoi iar 5 de apa si apoi piatra vie pina sus.

Teoretic n-ar trebui sa mai am de ce sa umblu pe acolo. Pot pune un tub (genul de tub ca in filtrele de substrat sa pot avea acces sa iau probe din splenum SI TEORETIC, n-as mai avea de ce sa umblu acolo.

Asta este teoria. Practic insa nu stiu daca va functiona si mai ales daca trebuie sa umblu acolo. Eu sper sa nu!

JOS la fel, numai ca nu voi folosi intreaga lungime de cca 140 ci doar un metru din partea stinga pentru al doilea acvariu si cei 40 de cm pe 100 care raman linga peretele de sticla ii folosesc exclusiv pentru sump.

CO2 si altele le pot trage prin tavan din camera technica si alte dependinte unde am spatiu la discretie. Ca idee tot acest spatiu care il am la dispozitie vreau sa-l folosesc pentru VOLUM de apa, restul lucrurilor voi vedea unde le inghesui!

E mai limpede acum?

@pufiman: Rezista!

Pai hai sa le luam pe rand:

- cine a zis ca trebuie sa ai acelasi debit si la filtrarea mecanica si la cea biologica? eu tocmai asta am
subliniat, daca nu citesti printre randuri si esti atent intelegi la filtrarea mecanica mergi cu 10x iar
apoi splituiesti debitul in doua sa in mai multe pentru filtare biologica, si poti sa iti calculezi de cat ai nevoie
pentru filtrarea biologica si sa proiectezi sumpul in consecinta

- eu as face acvariul de sus pe forma pe care o ai acolo, inclusiv cei 25x100 cm, varianta in care in spate pui un
filtru Monaco mi se pare o loterie, daca trebuie sa umbli la el ai pus-o original poti sa faci Monaco, din cate
stiu eu, chiar in acvariul de display, de sus, si poti sa il faci pe o portiune, spre exemplu poti face un background
pe spate cum a facut Koala si sa urmaresti peretele din spate cu backgroundul, iar Monaco il faci in fata backgroundului
in privinta circulatie apei iti vor trebui probabil 2 pompe MP60 si 2 pompe MP40 daca vrei sa mergi pe Vortech,
MP 60 le pui cate una pe fiecare laterala iar MP40 le pui pe spatele acvariului, trebui sa sacrifici 8 cm din cei 25 cm.

- atentie ca recircularea e bine sa o corelezi si cu skimmarea, daca diferenta intre recirculare si skimmare e prea mare
iar nu e bine

Asteptam schita

O zi buna,
Dragos

P.S. Si mie mi se pare cam firav standul ...

ok! le luam
1. pai n-a zis nimeni ca filtrarea biologica trebuie sa fie egala cu cea mecanica. Eu m-am legat doar de cifra 10 si atit, la care tu mi-ai dat o formula de calcul care in final mergea la premiza de cit mai repede, sfirsind intr-o unitate de timp, adica in X minute ar trebui vinzolit tot bazinul. Acum ca formulele de calcul ale lui Escobar asta sint corecte nu contest. DAR am inceput de la cifra magica 10 si am ajus la o demonstratie matematica cu multe derivate si integrale de volum prin care se demonstreaza ca daca vrei sa vinturi 90% dintr-un bazin INTR-O ORA ai nevoie de multiplicarea 10.

Adica demonstrezi o valuare lund de bun o alta postulare. Si atunci am intrebat BUN ok, dar cine zice ca trebuie sa vinzolesti totul intr-o ora si ca nu-i de ajuns o ora jumate... la care te-ai suparat si ai zis ca sint circotasi si mi-a dat un alt argument stiintific validat: PAI CAM TOTI din America merg pe aceasta valuare.

Si inchei aici! OK, ce valuare vrei tu, dar ai o explicatie stiintifica validata pentru acest lucru sau te bazezi pe observatiile empirice ale multor acvaristi?

2. si eu m-am gindit la varianta sa fac bazinul intr-unul singur, pina in spate sau chiar sa renunt la monaco, dar ideea cu un bazin in care sta piatra vie si curge apa nu mi se pare ceva in care chiar trebuie sa-ti bagi nasul des, adica o lasi sa curga si te mai uiti cu un endoscop din cind in cind prin piatra.

Acum eu nu stiu cit de des trebuie sa vinzolesti nisipul la monaco, dar din cite am citit eu cel mai bine este sa nu umbli de loc sau cit mai puti. Dar nu scrie nimeni ca din cind in cind trebuie sa umbli! Asa ca plecind de la premiza ca n-ar trebui sa umbli mai de loc, am ajuns la ideea asta.

La valuri ai dreptate cu pompele, numai ca pe spate daca merg pe vortec, atunci tai regipsul si nu micsorez acvariul, sau pe spate ma folosesc de doua pompe cu magnet.

3. Si mie imi pare firav standul, dar este calculat sa tina. Numai ca nu este calculat cu rezerva de 1200% cum calculeaza inginerii romani, ci este calculat doar sa tina. In spate este o structura de otel HEA 400 de care se poate ancora suplimentar daca va fi necesar.

Acum citeva zile am vazut un stand de acvariu si am rugat un coleg de-al meu statician in Germania sa-mi calculeze teoretic cam cit ar tine un astfel de stand, spunindu-i parametri rectangularului. El mi-a zis ca lejer ar tine 10 Tone. Acesta a fost facut pentru un acvariu de 500l. Uitindu-ma la standul meu si mie mi se pare cam firav comparativ cu celalalt, dar daca staticieni de meserie zic ca tine, imi este greu sa le argumentez ca n-ar face-o.

4. skimarea este o alta tema. Ce am vazut eu prin Romania mai pe la toti a fost faptul ca tinind cont de pompele de recirculare mari mai toti aveau skimere la fel de mari. Adica skimere care le-am vazut in Germania la bazine de 1-2 tone le-am vazut pe aici la bazine de 4-500l.

Eu am acum 2 skimere (nac 7 si 9) cu care voi experimenta si desigur ca in functie de recilculare, daca o voi mari si nu va fi suficient skimerul cel mare dat la maxim, voi cauta alternative mai mari.

Desigur ca este bine sa ai o marja de siguranta daca vrei sa cresti incarcatura biologica, dar sa ajungem noi sa putem vorbi de incarcaturi biologice!

HBOT wrote:@pufiman: Rezista!

Pe verticala se poate sa reziste dar asta este cea mai mica incarcare. Problema se pune in cazul unor forte dinamice din lateral.
In fata mai trebuie cel putin doua verticale (chiar si demontabile), iar in laterale si spate mai trebuie niste diagonale pentru a impliedica deformarea dreptunghiurilor care formeaza cadrul.

LE{ acum am vazut postul tau. Ce legatura are statistica cu calculul de rezistenta mecanica Doar daca au inregistrari de 100 de ani a cateva sute de standuri de acvariu si au facut niste calcule statistice despre acestea, dar nu vad cum au calculat rezistenta cadrului - stiu ca stiu matematica dar pana la rezistenta mai trebuie cate ceva

Dragul meu HBOT, se vede treaba ca tu le stii pe toate si prietenii tai nemti te pot sfatui
mult mai bine decat mine si oricum se pare ca modelul german pentru tine este litera
de lege. Asa incat iti doresc succes in demersul tau iar eu ma retrag din acest topic.
Nu am nici chef si nici timp sa stau sa discut in contradictoriu cu tine cand vii si imi spui
ca nemtii fac nu stiu in ce fel. Daca vrei sa afli mai multe amanunte si demonstratii
despre ceea ce sustin eu e plin internetul de informatii iar cartea lui Escobal, il cheama Escobal
am gresit in prima mea postare, o gasesti de cumparat pe net, nu costa decat vreo 150USD,
presupun ca ti-o permiti. Acolo gasesti o parte din informatiile pe care am incercat sa ti le
transmit. Daca nu te intereseaza sper ca "nemtii" tai sa te ajute mai bine decat mine.

Succes!

@lucian. nu m-am referit la statisticieni, chiar nu vad ce legatura ar avea cu statica, ci la statician. Asa am crezut ca se numesc cei care se ocupa de statica, adica ingineri care calculeaza fenomenele legate de rezistenta materialelor. Scuze daca m-am exprimat gresit.

@Dragos. Chiar nu le stiu pe toate si chiar nu caut sa stiu despre tot ce exista in lumea asta. Desigur ca ma intereseaza care sint experientele voastre in domeniu si daca aveti si explicatii stiintifice cu atit mai bine. Si ca dovada ca nu polemizez cu tine chiar iau in serios ce ai spus tu, am de gind sa reconfigurez sistemele pe care le am si sa vad ce beneficiu obtin marind recircularea, comparind evolutiile in functie de aceste modificari pe acelasi sistem. LA Cta am un bazin mic, de 100l cu trei pesti, 4 creveti si corali moi si un hammer, iar la mures un bazin cu ceva mai bine de 200l net cu 2 cardinali, 2 clown, zeci de penati (6-7 mari, 2 coco si un porites cu penati multicolori), 5 creveti un doctor si un psihedelic, plin de SPS si LPS. Muresul are o recirculare de cca 1000l iar Constanta de cca 300 l.

Am sa fac citeva analize si apoi voi modifica acesti parametri in sensul cresterii progresiva a recircularii si iti voi spune in ce directie se modifica parameri apei, dar si evolutia coralilor.

Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar eu vreau sa inteleg intii aceste fenomene, iar faptul ca imi fac sau nu un AB sau imi lipesc sau nu tubulatura nu trebuie sa o iei personal, pentru ca nu tot ceea ce fac eu sau tu inseamna ca numai asa trebuie facut.

HBOT, si eu recomand ca bazinul de sus sa-l faci dupa perete in forma de L, eventual cu o camera mica pentru BA ;)

Asa a fost si gindirea initial, cum spui tu, insa idea de a avea acel spatiu destinat unei filtrari, chiar si simplu numai cu piatra vie mi-a suris mai mult, mai ales ca acel spatiu fiind oricum la un metru de geamul frontal este greu accesibil, fie ca-l separ sau nu de bazin.

Partea cu Monaco a venit ulterior. Ce nu stiu insa este cit de des se umbla la un astfel de sistem, sau chiar nu este nevoie sa umbli. Adica mai exact trebuie sa intervii intr-un astfel de sistem sau nu. Pentru ca supravegherea se poate face si cu o camera, iar analiza se poate face daca in spate imi las o teava prin nisip la exterior de unde pot extrage apa din spleniu pentru a o analiza.

Eu tot acest spatiu din spate nu-l vad ca un acvariu ci doar ca un pasaj de trecere al apei prin medii biologice cum este piatra vie si/sau nisip (spartura de coral). Datorita grilelor de separare sper sa nu ajunga animale maricele in acea zona, care in caz de deces sa strice parametri acvariului. In afara de aceasta situatie eu nu vad de ce ar trebui sa umblu acolo.

Legat de acumularile de detritus, nefiind un peisaj de conservat acesta il pot vinzoli fie cu o pompa de valuri, fie cu pompe de recilculare care creaza un flux in zona respectiva. Adica teoretic nu m-ar deranja sa las acolo niste pompe care o data pornite sa antreneze din mizeria ce s-ar putea sa ramana pe acolo. Desigur tinind cont de nisip daca fac Monaco sau nu.

Inca nu stiu in ce masura ar trebui sa asigur un iluminat al acestei zone, puternic sau mediu, sau chiar de loc.

iar pentru un BA, ar ramane loc catre stilp (sint 25 cm pe latura aceea), pe acolo oricum voi trace cele trei iesiri, adica oricum ceva de genul unui BA, insa nu sint asa convins ca le voi lasa sa mearga una in fullsifon si celelalte ca la AB, ci mai degraba prin curgere libera, pozitionate la acelasi nivel. Daca insa voi simti nevoia unui BA, constructiv se poate realiza. Constructia clinicii este pe structura de otel, iar deasupra acvariului la cca 130 cm de marginea lui am IP-uri de 200 de care pot sa fixez buloane care in caz de ceva sa-mi permita fixarea unei platforme de lucru in spatele acvariului. Acolo voi baga si iluminarea cu radiatoarele si pompele care vor schimba aerul. Probabil ca il voi lega la instalatia de climatizare a clinici, prin tavanul fals.

Initial m-am gindit la trei tevi de 32, dar acum dupa discutiile cu Dragos, ma bate gindul sa trec pe trei tevi 50, asa sint mai flexibil in ceea ce priveste factorul de multiplicarea pentru recirculare.

Daca mergi pe Bean animal nu ai nevoie de 50, e suficient de 32. O teava de 32 in full sifon
la o diferenta de nivel de 1 metru iti duce peste 10.000 de litri pe ora.

Ms, am citit despre bean si ma mai gindesc la aceasta varianta, desi in continuare inclin catre caderea libera.

Acum ma tot gindesc cum sa configurez partea din spate si inca n-am aflat daca chiar se mai umbla din cind in cind acolo sau mai deloc, adica las monaco plus piatra vie toata portiunea din spate, sau numai piatra vie toata portiunea din spate. Ma refer la piatra de recif, nu neaparat toata vie, sau poate chiar in spate uscata.

Si ca veni vorba de piatra vie, aici chiar m-ar interesa de surse pentru piatra de recif, piatra vie si ce variante mai exista. Probabil ca-mi vor trebui citeva sute de kg. In Germania au pe la toate magazinele, atit corali morti, cit si piatra de recif si piatra vie, dar sa ma car cu ea nu cred ca este o afacere.

Pretul in Germania la o cantitate mare de piatra vie, preferabil necurata, este mult mai mic
decat in Romania. Merita sa te cari cu ea de acolo la 100 de kg sa zicem.

da stiu ca este mai ieftina, chiar si piatra uscata. Am vazut placi si tot felul de forme. Aproape de unde locuiesc eu este un magazin mare si au mormane intregi de bucati de recif, tot soiul de piatra calcaroasa si corali uscati, desigur si piatra vie.

Miine plec sa-mi vad sotia si voi face niste poze cu ce au pe acolo.

De asemenea niste amici mi-au povestit de o cariera in dobrogea unde au piatra calcaroasa, din marea neagra, dar uscata, cu tot felul de intarsii si resturi de cochilii in ea. Nu stiu insa ce sa zic si daca se preteaza la un reef.

De asemenea ar mai fi si varianta cu un import, daca ai detalii m-ar interesa si aceste amanunte.

Dragos, asa cum mai rugat vin cu o schita, de mina, a ceea ce vrea sa fac. Imediat voi posta si niste explicatii si o poza cu acvariul deja existent in Mures, care poarta amprenta de neconfundat a lui Alex. Sper sa functioneze atasamentele.

... trebuie sa impart in doua postari ca depasesc limita cu atasamentele...

Vor fi trei postari... imi pare rau, dar n.am cum sa le comprim aici.

Aici este schita cu bazinul de jos plus sump.

Iar aici poza cu bazinul/ bazinele din spate si carcasele de plexi. Revin imediat cu explicatii suplimentare.

Acum am sa incerc sa explic cam la ce m-am gindit eu si desigur cu multumiri am sa incerc sa dau referiri la sursele de inspiratie.

In prima postare este schita vazuta de sus a bazinului de sus. In coltul din stinga spate se afla stilpul de cca 45 cm latime si 26 adincime. Intre acest stilp si peretele de sticla din dreapta exista un spatiu cam de 102 cm.

Astfel in spate se delimiteaza un spatiu de cca 100x26, inalt de 85, pe care il pot lasa in acvariul principal sau delimita.

Indiferent unde il las oricum va fi un loc greu accesibil, asa ca m-am gindit sa-l delimitez, ceea ce si constructiv imi aduce o serie de avantaje.

Din bazinul 1 apa recirculata trece in bazinul 2 si apoi prin grila 2, mai joasa decit grila 1 se duce catre camera de scurgere, unde INITIAL m-am gindit sa las trei gauri de 32 in peretele lateral sau in fundul bazinului, doua la acelasi nivel si a treia un cm mai sus. Aceasta configuratie are urmatorul avantaj: astfel pot imparti debitele in trei: pe doua tevi vor curge cca 40% din volumul de recirculare iar prin a treia cca 20%, si astfel voi putea mai simplu regla ce curge in bazinul 3 si 4.
Acum inca ma mai gindesc daca voi face reglarea altfel si trec pe BA, sau o las asa cum este.

In aceasta schita am notat doua repere: A si B. Bazinul doi doresc sa-l umplu cu coral mort. In a treia schita se vede o sectiune a acestui bazin. Ca variante stau TREI:

- fie tot bazinul plin cu schelet de montipora (am gasit in Germania scheleti de SPS, in bulgari cam de 30/20/20 cm).
- fie jos DSB de cca 20 cm iar la cca 5 cm peste acesta o grila care sa tina coralul mort.
- fie jos Monaco, 3-5 cm splenum, apoi 20 cm DSB apoi iar 5cm apa, apoi grila si apoi coralul mort.

Desigur ca aici mai am inca de lucru, deoarece spatiul fiind de 85 de cm inaltime sint destul de flexibil in ceea ce priveste inaltimea culoarelor de apa si a DSB-ului, adica nu ma impiedica nimic sa las 30 cm in loc de 20 cm. Ramane de vazut in urmatoarele saptamani la ce concluzie ajung.

In plus voi lasa un tub astupat in splenum pe unde sa pot recolta probe de apa.

In toate variantele apare problema acumularii de detritus in acest bazin, pe care ma gindesc sa o rezolv astfel:

- in punctul A montez una sau mai multe pompe de valuri (in contra curentului de scurgere), in ideea de a vinzoli acest spatiu bine si de a antrena spre scurgere detritusul. Pompele acestea probabil ca nu vor functiona continuu, sau poate la o turatie mica continuu si in perioadele de curatare la capacitate maxima.
- punctl B este destinat unei recirculari suplimentare. Aici iar am mai multe variante. In primul rind ar fi perioadele de hranire a coralilor si penatilor, cind trebuie sa opresc recircularea in bazine principale, pentru a minca astia microfood-ul. Atunci pot devia recircularea din bazinul unu in bazinul 2 in punctul/punctele A. Astfel pot lasa skimerul sa functioneze si in orele de hranire. De asemenea ar mai fi si varianta unei recirculari suplimentare, continue in punctul A, in paralel cu recircularea bazinului unu.

Acum legat de bazinul de jos.

Situatia este la fel ca sus, numai ca lipsesc cei 40-50 cm destinati sumpului, iar circulatia in bazinul 4, similar bazinului 2, este de la stinga spre dreapta, in timp ce bazinul 2 curge de la dreapta spre stinga..

In bazinul 3 doresc sa construiesc reciful sub forma unor platte-uri verticale care sa creeze zone cu putini curenti pentru caluti si macroalge. O parte din apa de recirculare a bazinului 1 trece prin bazinul 3 si o parte prin bazinul 4. Inca nu stiu cit din debitul total se va imparti, probabil ca acest lucru il voi stabili in functie de evolutia bazinelor.

Sumpul.

Acesta va fi din doua camere: X si Y, separate de un BT.

Camera Y este destinata pompelor de recirculare, care sa-mi permita atit recircularea independenta a bazinelor cit si alternanta recircularii pe perioadele de hranire..

Camera X consta dintr-un canal de 100 cm si da direct in camera skimerului, canal pe care pot sa-l umplu cu schelet de montipora digitata si sa-l separ de camera urmatoare printr-o cutie cu matrix.

Legat de aceste cutii. Matrixul este doar un exemplu pe care il am la indemana. Are avantajul ca este suficient de grosier sa nu colmateze repede si totusi inchide bine acest spatiu catre skimer, astfel ca viermi, stelutele si alte nevertebrate sa nu ajunga in camera skimerului, unde probabil ca vor fi tocate.

Urmatoarele cutii au de asemenea rolul de a realiza in primul rind o filtrare mecanica. Au avantajul unei curatiri usoare, dar si al reconditionarii apei. Revin cu amanunte despre aceasta tema.

Ultima cutie va fi cu carbune activ.

Astfel de filtre functioneaza in Cta si par a nu se colmata asa de repede. Fiind inalte cit nivelul apei, daca se colmateaza apa va trece peste ele si atunci e timpul sa fie spalate. Fiind umplute cu materiale poroase, probabil ca vor avea si un rol in filtrarea biologica.

In punctul R ma gindesc sa extrag apa pe care sa o folosesc pentru un reactor de Ca, unul de biopalet si, in functie de ce mai ziceti si voi sau ce mai citesc, o canistra cu matrix si eventual una cu denitrat la picatura. Revin cu detalii si despre asta.

Legat de recirculare si skimer. Initial m-am gindit, pornind de la bazinul de sus, 5X, astfel ca si skimerul l-am dimensionat undeva la nivelul acestei recirculari, adica sa mearga cu un debit usor peste cel al recircularii (mai mare insa) si sa arunce apa peste C2, astfel sa se creeze un contra curent din aceasta camera spre camera skimerului.

Acum voi vedea in ce masura voi mari recircularea si atunci voi fi obligat sa schimb skimerul, sau sa trec pe un beckett.

In plus, deoarece chiar am mult spatiu in clinica, imi voi tine citeva bazine de 200l (acum am 3 de 200 si 2 de cca 100l) in care voi introduce in sens invers aceste carcase pentru alge, fito si zooplancton. Probabil ca la fel voi face si cu ce scoate skimerul.

Sursele mele de inspiratie in acest domeniu sint putine, dar ma bucur ca sint de calitate. Ordinea acestora este aleatorie, asa ca sper sa nu se supere cineva pentru pozitia pe care il mentionez.

1. la serviciu lucrez mult cu Euroimunul, unul dintre principalii producatori de biocipuri in medicina, cu ajutorul carora evidentiem reactii in imunofluorescenta si astfel putem identifica bacterii si virusi, unii dintre ei extrem de periculosi. Cum am o legatura buna cu ei, iar ei au trei acvarii de recif de cca 1 tona, m-au ajutat mult cu explicatii, mai ales ca au o legatura directa cu Acvariul Luebeck.

2. Partea de zoo si fitoplancton o va prelua sotia mea care a terminat masteratul in ecosisteme marine la Universitatea de Biologie din Bielefeld, biolog si, sper, medic in devenire de terapie intensiva hiperbara.

3. Dr. Leonte din Cta, al carui acvariu l-am admirat din poze si care are amabilitatea sa-mi explice o multime de amanunte.

4. Alex din Cta, a carui amprenta poarta si cele doua acvarii marine existente in Mures si Cta

5. Dl Inginer Andrei, tot din Cta, care ma ajuta pe partea de iluminat.

Ordinea aleasa nu are nici cea mai mica legatura cu importanta acestora in informatiile adunate. In plus internetul este o sursa de informatii suplimentara, dar marturisesc ca n-am citit paginile americane si ca ma limitez dor la cele germane.