Val wrote:Hehehe... Nano, ma bucur ca, in sfarsit, ai "cedat" si ai facut un plantat serios. Sper sa ai si timp sa te ocupi de el.

Nu cred ca se puteau petrece lucrurile in alt mod :-) .

Val wrote:Asteptam cu nerabdare rezultatele tale, care nu pot fi decat frumoase, avand in vedere ce cunostinte, tehnica, reactivi si fertilizanti ai la dispozitie.

Ceea ce am deja, este important; intotdeauna pot exista insa, alte si alte variabile care ne ingreuneaza proiectele. Nimic de neinvins, cu siguranta.

Val wrote:... pentru ca placerea de a avea mereu o planta noua, sau dificila, sau cu cerinte mai ciudate e mare si reusita cresterii unei astfel de plante "bate" uneori un aquascape.

E teribil de incitanta, provocatoare, curiozitatea de a "incerca" puterile cu o planta noua, dificila, colorata pe care o are doar xx sau zz sau, si mai bine, nu o mai are nimeni :-) . Faina e si rasplata - o planta asezata la locul potrivit, mentinuta la potentialul ei maxim. Iar voi, aici, aveti un har aparte de a stirni interesul in domeniu, a provoca insomnii, de a conecta neuronii pt a cauta ceva ramas nedescoperit (mai e ceva :p ? ).

Val wrote: "ok... acum pot creste fara probleme orice planta, fara pierderi, fara alge etc", o sa vedem.

Interesant.

Val wrote:Numai reusite din partea mea si toate cele bune.

Numai atit :-) ?

Val wrote:Calculele astea sa fac cu tabelul lui Mendeleev in fata si cu un calculator. Se folosesc din tabel masele atomice ale elementelor componente. Restul e aritmetica si ceva chimie la nivel minim. Similar se poate calcula si pentru KNO3 si pentru orice altceva.

:-)
Chiar daca sunt offtopic, tot trebuie sa spun ca, daca nu ar fi scris Val acest post, nu cred ca as fi recunoscut vreodata, in fata cuiva, ca am preferat sa fac dilutiile si dozajul de macronutrienti in acvariu nu cu ajutorul softului (care mi s-a parut ...mai complicat :-) dar ... l-am folosit ulterior si m-am verificat ) ci scormonind in memorie toate masele atomice mai sus enuntate; drumul batatorit fiind cel mai scurt.
Si, pt a nu fi in totalitate offtopic (desi devin, si mai si) subscriu si eu la teoria (pe care o experimentez) ca echilibrul intre factorii de mediu din acvariu, biomasa vegetala si nutrienti "descurajeaza" algele.

Nu stiu de ce la unii useri, pozele mici se fac mari, ma indoiesc sa fie posibil sa-si dea seama cineva, ce planta e acolo... . Scuze, atit am stiut sa fac.

Din nano (in care sunt foarte vizibile, furtune, tevi si pompa+filtru) am ales pt moment, doua poze, din motive diferite.
- Pogostemon helferi: cred ca se dezvolta bine acolo.



- Alaturi de Rotala wallichii (plantata saptamina trecuta si pe care o observ cum reactioneaza pozitiv, deja, la conditiile din acvariul meu, prin coloratia intensa a ultimilor frunze si crestere rapida) si Hemianthus micranthemoides (ajunsa in forma aceasta, din niste tulpini degenerate si "flaminde" rau) se afla citeva specimene care nu mai sunt sigura ca reprezinta ceea ce am afirmat initial, Rotala rotundifolia si care sunt plantate de citeva zile, de asemenea.



Inca nu stiu decit ca acolo sunt doua specii probabil, dupa dispunerea frunzelor - opusa la una si verticilata la cealalta (respectiv cite 3 in jurul nodului si coloratia roz pe spatele frunzei dar o fi in raport de conditiile dinainte... ?). Coloratia frunzelor (intre rosu - verde) este diferita dupa dispunerea pe lungimea tulpinii, functie de mediul in care a fost mentinuta in timp, probabil.
Ramine de vazut, deocamdata diger :-) .
In alta ordine de idei, Rotala macrandra este complet nepregatita pt o sedinta foto; sper sa "scot" din ea, tot ce "poate da" .

Radu.U wrote:foarte frumos suna acvariul tau, nu te jena sa pui poza cu el , e de inteles ca aranjamentul e la inceput si trebuie sa se dezvolte

Ba ma jenez foarte tare :-) .
"La inceput" e un termen relativ pt mine atunci cind e vorba de un acvariu de apa dulce unde mediul e mai usor de controlat astfel ca, daca lucrurile sunt bine facute (si "ai cu ce"), echilibrul trebuie creat repede si pastrat cu atentie. Si mai cred ca spre deosebire de mediul dulcicol, doar in cazul acvariilor marine, "inceputul" isi are propriile legi :-) .

pc.ciprian wrote:ai ceva plante deosebite

Da, asa cred si eu, ca am acolo citeva plante deosebite dintre care R. wallichii in place f tare, dar si altele dintre ele - nu spui care :p . Deocamdata experimentez provocarile alese dintre ambitiile voastre pina imi voi descoperi propriile ambitii; cam asta ar fi scopul.
Poze oricum voi aduce aici; chiar si daca nu voi fi multumita; sdar mai ales - pe masura ce voi fi multumita. Si cred pt inceput, niste detalii de deasupra vor ascunde cit de cit, lipsa oricarei griji fata de aranjamentul in ansamblu.

Ar mai fi de spus o temere: dupa o intrerupere de 8 zile cind am lipsit total de linga acvariu (s-a facut doar adaos de D. Plant 24), fire razlete de alga barboasa se adunasera pe teava perforata a refularii filtrului si pe cca. 4 frunze de L. novaeazeeladiae, plantate la zona curentului creat de aceeasi teava de refulare. Deoacamdata le-am indepartat. Nici vorba de excedent de NO3 sau PO4.
Acum astept sa vad, imi va fi invadat acvariul, oare ?.

Acesta este primul acvariu plantat iar avanpremiera s-a produs cu un nano de 5 l, inceput la data inscrierii pe acest forum; fara nicio dotare tehnica motiv pt care interesul mi-a scazut in timp.
Multi sunt cei care m-au incitat, absolut indirect (sau direct :-) ? ) - prin pasiunea lor, nivel de instruire in domeniu - in a aborda acest capitol al acvaristicii, exclusiv de pe acest forum, sunt "vinovatii"; unii s-au retras iremediabil si ireversibil, se pare. Oricum, recunosc provocarea pe care o reprezinta un acvariu plantat, inca nu stiu cit ma poate provoca un "plantat" comparativ cu un acvariu marin.

Asadar, am un alt nano cu o capacitate de 50 l. Plant only , pornit in 14 ianuarie.
Scriu acum deoarece am inceput cu siguranta si groaza ca nu voi sti sa evit explozia algelor si inca ma mir ca nu au aparut. Chiar intreb de ce nu am alge :-) . Poate e firesc sa nu am, voi vedea in experientele viitoare.
Si mai scriu acum deoarece, aici, cele mai faine discutii sunt cele pe marginea "plantatelor" - fara a avea pretentia de a aduce un subiect de interes in acest sens. Ci doar de a ma inscrie "la cuvint", pina voi avea posibilitatea de a ridica "mingea la fileu" (sper :p , cine stie... ).

Nu voi prezenta poze deocamdata deoarece aranjamentul este execrabil . Nici nu sunt un estet de felul meu dar promit sa ajung sa excelez la acest capitol pt ca nu se poate altfel. Ma intereseaza acum, functionalitatea, experimentez la capitolul: sanatatea plantelor, evolutia si echilibrul, propagarea lor. Proiectul viitor se refera la altceva si nu e momentul sa detaliez. Nici nu stiu cind si daca voi trece la 2*650 l sau la Nimic.
Am pornit cu putine specimene degenerate, "relicte" ale primului nano; au supravietuit; le-am completat ulterior. Si sper sa "accesez" surse din ce in ce mai ... elitiste :-) .
Lista de specii dovedeste (cred eu) un depozit de plante care va fi epurat treptat de speciile care nu ma provoaca (sper ca voi primi si recomandari in acest sens :-P ). Si sper ca voi reusi cu cele care ma provoaca... .

Asadar:
Capacitate Acvariu - 50 l.
Iluminare - Lumilux 840 18 W x Phillips Aquarelle 18 W.
Sursa - apa de osmoza, fara a avea pt moment, proprietatile chimice dorite; oricum, KH max = 8grG.
Fertilizare - Dupla Ground, Dupla Root, Dupla Plant si Dupla Plant 24.
- Ferilizare macro, zilnic, EXACT cum scrie Val, cu KNO3 si KH2PO4 :p . Deocamdata, mentin NO3 - 10 ppm, PO4 - 0.5 ppm, Fe - 0.5 ppm; si astept ... .
Dispozitive: - filtru intern Hydor 450 l/h
- reactor Tornado, 500 l/h (care "duce" un acvariu de pina la 1000 l capacitate :-) ).
- pH computer AquaMedic, butelie CO2 - 10 l (cred) si alte accesorii.
pH setat la 6.4.
KH a urcat de la 7 la 16 grG; in ultimile 3 saptamini nu am mai constatat insa acest lucru.
Temperatura apei, care este cea a mediului ambiant - 25 grC; mult, stiu.
Plante (in ordinea introducerii):
Heteranthera zosterifolia
Hemianthus micranthemoides
H. callitrichoides
Lilaeopsis brasiliensis
Eleocharis acicularis
Apoi:
Lysimachia nummularia
Micranthemum umbrosum
Lilaeopsis novaeazeelandiae
Pogostemon helferi
Apoi (din 17.03.a.c.):
Rotala wallichii
R. macrandra
R.rotundifolia
Limnophila sesilliflora
La citeva am renuntat deja: Anubias barteri var nana, Ceratopteris si Riccia si Echinodorus sp.

Si cam atit, cred.

Razvan Radu wrote:Uuuups Din cauza oboselii care cauzeaza neatentie am facut o regretabila eroare de redactare Toate valorile sunt cu zero virgula!

Poate nu e cel mai potrivit loc in acest topic dar salut si eu, acum, pe Razvan Radu!
O defulare accidentala de apa cu rugina dintr-o teava de aer, din ...inox (fie el si industrial) a inrosit apa dintr-un acvariu facind-o ca un bulion destul de diluat. Pestii abia se intrezareau la 15 cm. Cu siguranta, erau acolo tot felul de combinatii ale fierului; dar imi amintesc, Fe2+ arata 3 mg/l. De aceea am facut aseara ochii "cit sarmaua" cind am vazut cita aditie ai in sistemul tau de acvarii.

Val wrote:Oofff, urasc sa spun asta, dar... v-am zis eu!?
stiam deja despre masuratorile tale de la un prieten comun, dar iti multumesc ca te-ai hotarat sa le si postezi aici.

E clar ca testerele colorimetrice sunt predispuse la erori; am masurat comparativ si concomitent, parametrii, cu intentia de a le inscrie aici, am intirziat putin. Asadar (09.febr.a.c.):
Tester JBL_________Alte metode (precise)
pH____________~6.7______________6.4
KH (gr G) ______~18______________16.24
NO3 (mg/l)_____~20_______________4.6
NO2___________0 _______________-
GH (gr G) ______>21_______________18
Fe (mg/l)_______0.5 _______________0.45
CO2 (mg/l)_____176 (cf tabel) _______150

pH (masurat la pH controller) este 6.40 - 6.45.
Duritatea aceea terifianta este accidentala . Am redus-o treptat la KH = 7.84 gr G (CO2 = 60 ppm masurat titrimetric fata de 90 ppm CO2 dedus din tabel). Mai jos de atit nu pot cobori deocamdata duritatea (chiar daca folosesc apa de osmoza ).

Val wrote:Am inteles ce vrei sa zici cu exactitatea... Eu imi pastrez parerea referitoare la testare. Cel putin la testarea cu teste de 5 euro kitu'.

Cerindu-mi scuze azi, inca o data, pt ca ...evoc un subiect putin mai vechi al topicului, vreau sa spun ca, dupa cele citite pe forum, imi propusesem sa masor citiva parametri ai apei, comparativ si concomitent, cu testere (JBL, 5/1 cu exceptia fierului, evaluat cu tester colorimetric Dupla) si fotocolorimetru DR890 HACH: Fe, NO3, PO4, KH si CO2 (acesta din urma, prin titrare digitala).
Am verificat, cu vreo 2 saptamini in urma. Testere in termenul de garantie. Nu am valorile exacte la mine, acum , sorry. Poate nici nu prea intereseaza valorile decit concluzia.
Fierul si KH erau identice. PO4 - nu-mi amintesc exact... ; voi verifica, poate voi mentiona sec, valorile, saptamina viitoare.
CO2 conform graficului KH/pH era diferit cu cca. 16 ppm, de cel masurat prin titrare digitala.
Valorile nitratului au fost substantial diferite intre cele doua metode de analiza, testerul JBL indicind o valoare catre 20 ppm (fata de cca 4 ppm NO3 masurat cu fotocolimetrul), fapt nereal deoarece acvariul e "nou" si inca nu incepusem fertilizarea cu macronutrienti.
Mai mult sau mai putin relevant... .
Pentru o economisire a unor reactivi, verific intermitent conductivitatea - simplu si ieftin dar nerelevant pentru a tine sub observatie, duritatea; din cauza unei cresteri ...mirobolante a acesteia (KH de la 7,84 la cca. 17 grG ), am ajus la o conductivitate de 330 microS; injumatatirea duritatii mai apoi, nu a redus conductivitatea decit pe la 200 microS, care creste o data cu adaosul de nutrienti; si ce o mai fi pe acolo... .
Cam asta e.

alexnbv wrote:Sper sa sfatuiasca cineva la problemele descrise mai sus, referitoare la puterea pompei pentru reactor si capacitatea acvariului.

Zi de citit forum :p . Chiar daca e tardiv postul meu, consemnez urmatoarele, despre... cit de mari pot fi debitele intr-un acvariu :-) .
La un nano de 50 l (fara pesti), am folosit (pt ca acestea am avut la dispozitie) un reactor Tornado (Aquatic Nature) cu pompa de 500 l/h si un filtru intern Hydor de 450 l/h. Reactorul este amplasat in exteriorul acvariului (pompa e in interior desigur, la debitul maxim). Am micsorat debitele prelungind traseele de refulare (ale reactorului si filtrului intern) prin furtune precum si dispersia apei prin tevi perforate (sub nivelul apei, bineinteles. Curentii prin acariu sunt optimi, nu afecteaza plantele introduse acolo. Acvariul nu este estetic, deocamdata ma intereseaza functionalitatea respectiv aducerea la viata a plantelor de acolo .
Dupa o luna de la "pornire", nu pot spune ca sunt multumita de suspensiile acumulate la nivelul substratului, intr-o oarecare masura (din resturile vegetale sau produse de melci pe care, prea puternicul filtru nu le extrage; eu am o idee fixa - a acumularii substantei organice care, indirect, este "promotoarea" dezechilibrului greu de refacut, intr-un acvariu). Voi vedea daca trec peste faza "alge" sau nu. Deocamdata e ok.

Bestiale rezultatele obtinute, tehnica, topicul, informatiile, link-le, articolul, montajul foto .
Capat raspunsuri la intrebari nerostite, proiecte neincepute.
Deja e frustrant pt cineva, sa vada ce faceti voi aici :-) si sa nu incerce.
Multumesc. Pentru acest topic; si pt altele, ale "plantistilor" de aici.

Am cautat cu search pe acest forum; la o prima cautare, nu am gasit raspuns.
Asadar: foloseste cineva pH computer AquaMedic, in apa dulce?
In low mode sau high mode? Cind electrovalva e deschisa, ledul "out" e aprins sau nu?
La momentul cind redactez acest post (alt moment decit acela al disperatului "search"), unele raspunsuri le-am gasit dar modul de operare pare contrar recomandarilor din manualul de utilizare. Probabil e doar o impresie , voi vedea ce se intimpla, dupa un scurt timp de functionare. Si dupa ce voi citi concluziile altor utilizatori.

Humbert wrote:oricum, parca am citit ca daca mai ai si lemn prin acvariu chiar nu sunt bune

Porcu wrote:In natura asfel de variatii de CO2 sau pH nu exista, acolo exista constanta.

Ce bine este ca, atunci cind esti acvarist si ai mijloace sa fii astfel, sa stii si ce sa faci cu dotarile pe care le ai.
Nu am acum la indemina dar, poate, voi consemna si eu, aici, rezultatele (masurate, nu calculate) privind pH-ul, CO2, duritatea carbonatica si temperatura dintr-un acvariu neplantat si populat...cu multi pesti (cam prea multi). Cu scopul de a sustine relatia dintre acesti parametri dar si abaterea de la calculul tabelar.
Chimia apei in care traiesc producatori, consumatori (...si descompunatori, cu siguranta), aflati intr-un ciclu vital circadian, presupune o serie de variabile care nu exclude valoarea - deductiva macar - tabelara, Humbert. Abaterea valorii tabelare de la cea reala (determinabila cu un kit specializat) nu cred ca este semnificativa si iti da imaginea dinamicii din acvariul tau si te orienteaza spre eventuale masuri corespunzatoare.
Deoarece am posibilitatea sa corelez continuu, "semnele" pestilor din acvarii de chimismul apei si multi alti factori, stiu si sustin cit este de important pentru cei de aici, ceea ce demonstreaza topicul faraonului (date pe care eu nu le-am evaluat inca, in conditii similare deoarece nu am - inca - un "plantat"): conditii nevizibile din acvarii, deviate in afara limitelor admisibile pentru vietati, sunt cele care le omoara lent sau le afecteaza performantele de crestere, inmultire etc.
Un acvariu nu este un lac, fluviu, estuar sau ocean, unde modificarile naturale (circadiene, sezoniere etc) se produc lent (ecosistemul se autoregleaza si, cu siguranta, la aceasta constanţă se referea Porcu) si suportabil de catre vietuitoare. Chiar si unii factorii antropici negativi sunt "neutralizati" prin mecanisme proprii ecosistemelor, pina la o limita sustenabila (ca tot e la moda ) de catre acestea.
Acvariile (in sensul cel mai des utilizat pe forum) sunt expuse la pericolul unor acumulari ample de compusi toxici, salturi bruste etc care pot duce (prin repetitie) la mortalitati in 24 ore, 3 zile, 15 zile sau 6 luni.

angelfish wrote:Mai am o intrebare ,crezi cumva ca adaosul de sare iodata are vreun efect?

Nu am folosit niciodata intr un acvariu cu discusi si nu sunt sigur daca le dauneaza intr-un fel.

Pe forum parerile sunt impartite,insa nu e nimic clar in ceea ce priveste sarea.Daca se practica ,in ce concentratie?

Si inca o precizare, pentru a nu fi off topic, din cauza postului anterior: da, parerile sunt impartite si eu nu ma bazez niciodata pe tratamentul cu sare, al grisului. Ci verde de malachit.

Porcu wrote:Despre sarea iodata se spune ca nu-i buna da' nimeni nu stie de ce

Sarea iodata contine iod sub forma de iodat sau iodura, < 35 mg/kg sare. Foarte toxic este iodul (ca si clorul, de ex) insa sarea iodata de bucatarie nu contine aceasta forma.
Eu nu folosesc sare iodata, pentru orice eventualitate . Nu am citit nimic relevant despre efectele toxice acute ale iodurii (sau iodatului) asupra pestilor.
Cert este ca iod sub forma oxidata (iodat) se gaseste chiar in apele naturale (apa marina contine cca 60 micrograme iodat, apa dulce cu mult mai putin).
De asemenea, pestii rezista la expunerea de scurta durata la o concentratie de iodura mult mai mare decit se afla aceasta in sarea de bucatarie, si anume la tratamentul cu betadina (100 mg/ml substanta activa) - o medicatie foarte eficienta, cu spectru foarte larg antibacterian si chiar antiviral - dar (ne)cunostintele mele imi provoaca scepticismul in legatura cu actiunea antivirala .
Oricum, nu as adauga sare iodata la baile de lunga durata. Iar adaosul de mici concentratii de sare de bucatarie (neiodata) are efecte benefice (mai ales in conditii de stres), ionii din sare intensificand excretia amoniacului la nivelul branhiilor.

E bine atunci cind intrebam si ascultam apoi opiniile exprimate (care sunt bine intentionate), fara a fi vexati atunci cind opiniile altora contravin propriilor noastre pareri.
E bine de stiut ce fel de hibrid este pestele tau, de la cega putindu-se obtine hibrizi cu pastruga, viza (deja disparuta dupa cele mai multe opinii), nisetrul si morunul - in ordinea crescatoare a marimii hibrizilor obtinuti. Toti acesti sturioni (mai) traiesc in bazinul pontic (la speciile "pure, ma refer iar toate cele cca. 30 specii de sturioni de pe glob sunt pe Red lists, aceasta fiind una dintre motivatiile pentru care acvacultura lor cunoaste o oarecare ...anvergura).
Unii dintre hibrizi au fost semnalati in conditii naturale.
Hibridarea efectuata artificial, in acvacultura, are obiective exclusiv economice (obtinere rapida de descendenti rezistenti, cu parametri de crestere superiori, eventual icre negre, pentru a contracara piata neagra a acestui...produs). Teoretic, se tine cont de evitarea oricarui impact intre speciile noi de pesti si speciile salbatice.
Se vorbeste mult despre hibrizi modificati genetic (interspecifici sau intergenerici din familia sturionilor), "scapati" in mediul natural. . Nu se pune problema pericolului de a deveni invasive aceste specii, ci de a altera genofondul salbatic al unor specii aflate pe cale de disparitie, deja.

Asadar, nu stii deocamdata ce hibrid ai si, oricum, eu nu as elibera un hibrid, in natura. In general nu as lua un animal in captivitate, deformindu-i intr-o masura sau alta, comportamentul alimentar, de aparare etc, pentru a-l "elibera" apoi in natura unde nu mai stii care ii sunt sansele de supravietuire. Eu nu mi-as lua un ... animal de companie fara a cunoaste bine toate cerintele pentru o cit mai buna intretinere in captivitatea care, oricum, isi are nefoloasele ei.
De ex, un hibrid foarte intilnit este besterul, dintre masculul de cega si femela de morun. Asa cum spunea Porcu mai sus, morunul, hranit cu doar 2% ratie alimentara zilnica, poate ajunge si la 5 kg la cca un an de viata. Pentru ca, intr-adevar, asa cum s-a spus, este o adaptare naturala a pestilor de a creste mai repede in primii ani de viata - o reactie la relatiile interspecifice cu rapitorii, nu?
Hibridul cu pastruga are un "cioc" mai lung decit specia pura de cega iar in captivitate, aceasta terminatie a capului se va deforma tot mai mult, pe masura ce spatiul devine tot mai mic. Te vei uita cum sturionii tai vor creste tot mai mult intr-un bazin devenit tot mai neincapator. Am vazut cum botul la pastruga se indreapta, in scurt timp dupa largirea spatiului de viata.
Am vazut tulburarile de inot la sturioni pe masura ce spatiul ramine neincapator, o exprimare a stresului care dispare o data cu largirea acestui spatiu.
Sturionii sunt pesti sensibili la clorul din apa, la amoniac, altfel - pesti rezistenti. Pesti coolti, intr-un cuvint . Foarte.
Dar nu o consider o specie potrivita pentru un acvariu de apartament.
Pe de alta parte, nu vad nicio legatura intre carasi si sturioni :-) . Nici de habitat, nici ... de nimic.
Fiecare se informeaza apoi alege. Fiecare, aici, are drept la opinii si la optiuni .

Porcu wrote:Oxigen consuma toate vietatile aerobe inclusiv bacteriile din ciclu' azotului - astea consuma chiar foarte mult oxigen.

Unii spun ca ar fi suficient bacteriilor alora (nitrificatoare), cam 2 mg/l oxigen dizolvat, altii - 5-7 mg/l, adica tot atit cit ar trebui si pestilor.
Exista un consum biochimic de oxigen (respectiv consumul de catre toate microorganismele din apa) - care pe mine nu ma prea intereseaza. Insa cu o semnificatie mai mare (pentru mine, lucrind cu volume mari in circuit inchis...) este consumul chimic de oxigen, pe care eu il masor periodic - si astfel aflu nivelul substantelor organice din apa (de oricare natura ar fi), acestea fiind la baza multor probleme care apar la nivelul chimismului - si starii pestilor, in final.
Deoarece masurarea consumului chimic de oxigen nu imi e la indemina si apelez la un alt laborator, ma ghidez in a aprecia incarcarea ("poluarea")apei, masurind conductivitatea si, implicit, TDS (Total Dissolved Solids). E o informatie utila , chiar daca nu vi se pare, la prima vedere (care-mi "comanda" luarea anumitor masuri de intretinere a acvariului)(vorbesc despre acvariile cu apa dulce).
[(TDS)ppm = Conductivity µS/cm x 0.67]

Desigur, Sandu merita felicitari pt ca a scris articolul, el stie ca are aprecierea noastra. In rest, el este Sandu, nimic nu e sub si nimic nu este peste asteptari. El isi confirma intotdeauna calitatea.
Precizez inca o data ca nu am un acvariu plantat in sensul promovat aici, pe forum, am unele nedumeriri, mai degraba sunt unele aspecte care cred ca nu au legatura cu avantajele sistemului de incalzire.
- Nu contest calitatea procedeului, prin care e stimulata cresterea plantelor prin incalzirea substratului. E logica actiunea de intensificare a reactiilor biochimice din substrat (poate o epuizare mai rapida a acestuia ceea ce implica rata corespunzatoare de fertilizare) si de disponibilizare a nutrientilor necesari plantelor, intr-un ritm optimizat. Sunt multe alte aspecte avantajoase enumerate de Sandu, in dreptul procedeului. (Si repet, sunt un adept si utilizator al produselor profesionale - in masura posibilitatilor - implicit si probabil, si al incalzitorului de substrat conform listei de prioritati).
- Insa, ceea ce nu inteleg eu este diferenta termica intre substrat si coloana de apa, despre care se vorbeste. Nici chiar intr-un acvariu cu 1.50m coloana apa, nu am stratificare termica sau diferenta substrat - acvariu. (Nici chiar intr-un helesteu nu exista aceasta stratificare, in sensul in care este el cunoscut in cazul lacurilor de ex).
Fara sa contest afirmatiile de pina acum, eu cred ca intre 2 fluide aflate in contact sau 2 corpuri, exista un permanent schimb de temperatura, ... materie si energie, chiar. Mentinerea unui regim termic optim al coloanei de apa nu influenteaza parametrii doriti la nivelul substratului?
- Apoi, pericolul acumularii gazelor toxice (ex, hidrogen sulfurat) apare cind lucram cu substrat mai mare de 10 cm grosime. Poate gresesc. Procesele anaerobe, acolo unde exista, se produc intr-o proportie nesemnificativa, de aceea, de ex, nici nu se poate vorbi despre o denitrificare eficienta (in acvariile stabilizate) la nivelul substratului acvariului, motiv pt care sistemele inchise de acvarii necesita dispozitive speciale care sa functioneze in acest scop. Prin urmare, substratul este un mediu fundamental aerob. Cu siguranta, reactiile chimice in urma carora rezulta nutrientii pt plante, consuma oxigenul dizolvat intr-un ritm proportional cu ridicarea temperaturii ceea ce poate atenua actiune oxidanta a OD asupra microelementelor.
Lucrez cu filtru biologic de mai mare capacitate unde populatiile nitrificatoare sunt mai stabile si mai usor de urmarit in privinta reactiilor la variatii de temperatura, densitate/salinitate, biomasa etc. Raspunsul este extrem de rapid si, intr-un sistem stabilizat, dau atentie, uneori, mai mult filtrului decit pestilor (fiind interconditionate, bineinteles). Intr-un acvariu stabilizat, reactiile biochimice din substrat au propriul rol in furnizarea nutrientilor, pe linga adaosul de fertilizatori, asa cum Sandu spune.
Cred ca procedeul are rolul, in primul rind de ... omogenizare a celor 2 medii aflate in contact, de intensificare a reactiilor chimice, a transferurilor de masa si energie, in sens limitat spus, spre beneficiul plantelor care fac legatura intre cele doua medii. Se creeaza un mediu supercontrolat unde ritmul de crestere al plantelor este dus la potenta lor maxima. Sandu spune ca procedeul imita natura - intr-un sens pe care incerc sa-l inteleg. Asa cum si sistemul de filtrare (mecanic + biologic) de ex, o face, substituind mecanismele din natura.

Sandu wrote:Multumim pentru informare...glumind as spune ca pui sare pe rana

Glumind... da, indubitabil , nu se putea altfel. Intentionat si premeditat.

Sandu wrote: Cu atat mai hilara mi s-a parut intamplarea cu "protejata vedeta locala" cu cat avem de unde alege pe capete la modul legal...ca sa nu mai vorbim de aspectul estetic.

Si serios vorbind... subiectul este spinos, proiectul provocator (dat fiind impactul asupra lumii vii si nu pt ca face parte din tendinta actuala de abordare a acesteia). Si periclitatea vietuitoarelor este o problema care are legatura cu ... acvaristica, in general si in particular.

Sandu wrote: Am incercat sa gasesc in tara ceva pasionati cu care sa mai schimb o idee, o informatie si chiar daca poison arrow frogs arata senzational pe la noi nu starnesc pasiuni.

Da, probabil ca multi dintre cei aflati pe forum scriu ... pt a mai schimba/afla/verifica o informatie, iar in spatele posturilor se afla proiecte mai mult sau mai putin ascunse, generoase sau irealizabile. Deocamdata.

... sau < de la disparitia dinozaurilor la criza amfibienilor > ...
Cercetarile releva ca amfibienii reprezinta cea mai puternica provocare a politicilor de conservare a speciilor, prin gradul critic de periclitate al acestor animale pe plan mondial, la care s-a ajuns iar campania de protectie propusa pentru 2007 - 2008 este una initiata la nivel mondial.
http://www.amphibianark.org/yearofthefrog.htm
Daca in urma cu putini ani am asistat de ex, la programe similare in legatura cu tigrul siberian, am observat ca pe subiectul deschis la acest topic, multe acvarii publice si gradini zoologice sunt invitate sa se implice.
http://www.eaza.net/amphibian/frameset_amphibian.html?page=contacts
In legatura cu starea amfibienilor in Romania, atasez 2 surse pe care le puteti citi in masura timpului si a interesului, unde se poate observa statutul real al populatiilor de amfibieni din Romania (precum si de reptile, in primul link) si ... lipsa de omogenitate a informatiilor, daca ne raportam la statisticile internationale (al 2-lea link cf. IUCN Species Survival Comission, din care reiese ca 11 specii de amfibieni din Romania se afla in regres numeric al populatiilor insa doar una singura este putin periclitata - near threatened - restul fiind neafectate pt moment - least concern).
http://www.ear.ro/3brevist/rv49/art04.pdf
http://www.iucnredlist.org/search/search.php?kingname=ANIMALIA&phyname=CHORDATA&claname=AMPHIBIA&freetext=&modifier=phrase&criteria=wholedb&taxa_species=1&redlistCategory%5B%5D=all&country%5B%5D=RO&cty_default=1&aquatic%5B%5D=all&aqu_default=1&regions%5B%5D=all&reg_default=1&habitats%5B%5D=all&threats%5B%5D=all&redlistAssessyear%5B%5D=all&growths%5B%5D=all
Si inca o statistica: dintre cele 5918 specii cunoscute de amfibieni, 35 au disparut, 427 sunt puternic periclitate, 761 periclitate, 668 vulnerabile, 359 putin periclitate, 1290 cu statut incert si si 2203 ... least concern.
Neagra statistica... .
Ma rog, la fel de "interesanta" este si cea referitoare la pesti..., pestii din Romania si pestii de pretutindeni. Despre acestia, s-a mai discutat pe aici cite ceva.