Dragii mosului

hai sa clarificam un pic conceptele, ca se pare ca nu stim de la ce plecam.
um02122 wrote:
E posibil ca acel efect sa se aplice doar la skimmerele pe baza de venturi unde mai mult aer inseamna mai putina apa impinsa prin pompa?
Nu, cu cat ai o presiune (si implicit o viteza) mai mare cu atat ai mai mult aer. O presiune (implicit viteza) mai mare inseamna si un debit mai mare.
Efectul se aplica la toate skimmerele, indiferent cum se face amestecul de apa cu aer. Este demonstrata matematic in cartea de
care v-am tot povestit, "Aquatic Systems Engineering: devices and how they function" de P.R. Escobal. Daca imi aduc aminte bine,
acolo se demonstreaza ca raportul optim intre aer si apa este de 17% aer si 83% apa din debitul care trece prin skimmer, o cantitate
mai mare de aer nu are efecte pozitive, iar o cantitate prea mare poate avea chiar efecte negative (bulele de aer au tendinta de a se
contopi formand bule cu diametru mai mare care nu mai ajuta skimmarea). Deci problema aici se desparte in doua: raportul aer/apa
si dimensiunea bulelor de aer.
In cazul tau Andrei, marirea debitului de aer are ca efect secundar si marirea debitului de apa prin skimmer, din cate imi dau eu seama
skimmerul "misca" apa cu ajutorul aerului, nu ai o pompa separata care sa miste apa. Pe de alta parte faptul ca ai o pompa de aer mai
mare nu inseamna automat ca ai mult mai mult aer, poti sa ai mult mai mult aer daca mai adaugi inca o piatra de aer, daca la o singura
piatra de aer folosesti doua pompe de aer cu debite diferite debitul de aer prin piatra de aer nu se modifica proportional cu raportul dintre
debitele celor doua pompe de aer decat daca si presiunea celor doua pompe de aer e substantial diferita, ori nu este cazul, pompele de aer
pe care le folosim nu sint pompe de presiune, caz in care debitul de aer prin piatra nu difera substantial. Din punctul meu de vedere nu ai
un debit mult mai mare de aer. Ca sa te convingi ca este asa poti sa faci un mic experiment: cu o piatra de aer alimentata succesiv de cele
doua pompe de aer poti sa umfli un balon si sa cronometrezi timpul in care balonul ajunge la aceeasi dimensiune, iar pentru a fi mai aproape
de adevar acest experiment ar trebui sa umfli balonul sub apa, apa opune o anumita presiune intr-un anumit punct. Foarte probabil vei
constata ca timpul de umplere al balonului nu este mult diferit in cele doua cazuri.
Cazul lui HBOT este unul putin diferit pentru ca vrea sa foloseasca aer (oxigen) comprimat, caz in care printr-o piatra poate avea un debit mai mare
de aer decat daca ar folosi o pompa de aer obisnuita, indiferent de debitul acelei pompe.
Acum, trecand la partea de skimmere, discutiile astea le-am mai purtat si voi recapitula putin afirmatiile pe care le fac:
- important este raportul aer/apa, cu cat mai aproape de raportul 17/83 cu atat mai bine, un raport mai mare pina intr-o anumita valoare
inseamna consum inutil de energie pentru ca skimmerul nu va lucra mai bine, un raport mult mai mare va reduce eficienta skimmarii,
la fel si un raport mai mic
- dimensiunea bulelor de aer este importanta, cu cat sint mai mici in diametru cu atat skimmeaza mai bine, pentru ca mai multe bule mici
au o suprafata de contact mai mare decat o bula mare care are acelasi volum ca al bulelor mici adunate (1000 de bule cu diametrul
de 0,1 mm au acelasi volum ca si 1 bula cu diametrul de 1 mm dar au o suprafata de 10 ori mai mare) vedeti aici:
http://www.reefkeeping.com/issues/2006-08/rhf/index.php
- timpul de contact al bulelor cu apa, cu cat acest timp este mai mare cu atat skimmarea este mai performanta, dar nici un timp
prea lung nu este de preferat (aici trebuie sa mai studiez putin ca sa va dau si niste exemple concrete)
- niciun tip de skimmer nu poate sa scoata tot din apa, eficienta skimmelor performante se duce undeva in jur de 30-35%, deci la un moment dat
nu se poate vorbi de fenomenul de supra skimmare, pentru ca in toate cazurile se ajunge la aceeasi rezultat, din apa nu se poate scoate mai mult
chiar daca maresti skimmerul, sigur ca se poate micsora timpul in care skimmerul scoate ce este de scos din apa dar asta este irelevant, daca spre
exemplu un skimmer de doua ori mai mare scoate din apa aceeasi cantitate de TOC intr-un timp de doua ori mai mic, atata timp cat perioada de
skimmare nu permite niciunuia din cele doua skimmere sa se acumuleze TOC odata cu hranirea, un articol foarte interesant gasiti aici:
http://www.advancedaquarist.com/2010/1/aafeature
- important este si consumul de energie raportat la eficienta skimmerului dar si raportat la costuri de investitie, spatiu ocupat, usurinta in exploatare,
zgomotul etc.
Si daca am ajuns la acest punct, cred ca e bine sa exemplificam plusurile si minusurile diferitelor tipuri de skimmere si clasificarea lor.
Clasificarea skimmerelor este urmatoarea:
- dupa tipul in care circula apa
1. Co-current flow (bulele sint transportate in aceeasi directie cu apa)
2. Counter-current flow (bulele sint transportate in directie opusa apei)
- dupa metoda de introducere a aerului
1. Cu pietre de aer si pompe de aer
2. Venturi
3. Pompe cu aspiratie (pin-wheel, mesh-wheel, needle-wheel)
4. Downdraft (apa este injectata cu presiune intr-o coloana cu bioballsuri sau materiale asemanatoare) - patentata in US
5. Spray induction - patentata in US
Plusuri si minusuri:
1. Piatra de aer
- plusuri - sint ieftine si foarte eficiente, nu sint zgomotoase atata timp cat pompa de aer nu e zgomotoasa;
- minusuri - nu sint adecvate pentru sisteme mari, sint in general foarte inalte, o inaltime minima ar fi de 70 cm,
pietrele de aer trebuie schimbate des, trebuie ajustate des
2. Venturi
- plusuri - design simplu si eficient (skimmerul Beckett este o combinatie de skimmer downdraft cu venturi, injectorul Beckett
fiind un device venturi)
- minusuri - necesita pompe destul de puternice, au nevoie de intretinere/curatare regulata (vezi injectorul Beckett)
3. Pompe cu aspiratie
- plusuri - sint mai compacte si mai putin inalte, pompele sint de putere mai mica si destul de eficiente
- minusuri - "toaca" apa, sint limitate la un anumit debit de aer, inferior fata de celelalte, nivelul de apa pentru cele insump
este limitat, altfel nu mai lucreaza
4. Downdraft
- plusuri - foarte eficiente si relativ simple, se preteaza si pentru sisteme mari si foarte mari
- minusuri - tehnologie patentata, pompe de putere mare cu un consum mare
5. Spray induction
- plusuri - compacte si eficiente datorita sistemului de a injecta aerul, care practic nu este o injectare, apa intra cu
presiune printr-un device de tip spray si antreneaza si aerul pe care il amesteca cu apa (ca si cum ati spraya apa
cu presiune intr-o galeata)
- minusuri - tehnologie patentata (nu stiu sa existe vreun DIY skimmer de acest fel), pompa puternica si de debit si
de presiune
Mai departe fiecare ramane sa hotarasca care din plusuri si minuri sint ok. Nu in ultimul rand, pentru un skimmer DIY
nu trebuie uitate principiile enuntate mai sus:
- bule cat mai fine si un raport aer/apa adecvat (~17/83)
- timp de contact suficient de mare
Plecand de la aceste doua principii puteti sa va apucati sa construit skimmere
Si astept cat mai multe variante pe care sa le discutam.
Bibliografie (obligatorie dupa parerea mea):
http://www.reefkeeping.com/issues/2006-08/rhf/index.php
http://www.reefkeeping.com/issues/2002-03/fm/index.php
http://www.reefkeeping.com/issues/2002-06/fm/feature/index.php
http://en.wikipedia.org/wiki/Protein_skimmer
http://www.advancedaquarist.com/2010/1/aafeature
http://ozreef.org/library/articles/reef_aquarium_with_skimmer_simulator.html
Pentru cine vrea sa se documenteze mai in amanunt recomand cartea lui Escobal editia a doua din 2000,
"Aquatic Systems Engineering: devices and how they function".
http://www.amazon.com/Aquatic-Systems-Engineering-Devices-Function/dp/1888381108
O zi buna,
Dragos
P.S. sa inceapa dezbaterea