am urmarit jurnalul vostru cu interes si imi place interesul copiilor vizavi de acvaristica plus ca a inceput sa prinda contur acvariul,
tot este ok in afara de combinatia de pesti, as recomanda sa vindeti ori doanti o parte dintre ei ca este necompatibilitate:
As ramine cu:

Dwarf Otto
Corydoras paleatus, Peppered corydoras (5 buc)
Neon tetra ( minim 8-10 buc sunt pesti de banc)
Mickey Mouse Platy (Xiphophorus maculatus) - buc min
Green Swordtail, Xiphophorus hellerii (5 buc )

Cred ca este suficient pentru inceput

imi cer scuze pentru editare, am folosit fonturi care nu recunoaste aici diacriticile.
anexez fisierul

multumesc

De multe ori ma intrebam, cu ce sa hranesc saracii pesti in acvarile noastre (casa) cind UITAM SA LE DAM MINCARE????
multi acvaristi cu exeprienta avansata si nu numai RECOMANDA, macar o zi putem lasa pestiii nehraniti!
am auzit de multe ori de zooplancton si fitoplancton, cu siguranta sunt articole cu aceste vetuitoare pe forum dar m-am gindit sa reinoim subiectul cu amabilitatea Administratorilor si Moderatorilor,ca multi ne confruntam cu aceste probleme.

Mentionez ca sursa de informatii sunt de pe wikipedia.

Zooplancton
Definitie:
Zooplanctonul este reprezentat de „animale care plutesc în stratul de ap? de la suprafata marilor ?i lacurilor (pân? la aproximativ 200 de m adâncime)” - Cr?ciun L.-L. 1989

Componenta:
Zooplanctonul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), molu?te (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul serve?te, mai ales, ca hran? pentru pe?te.
Zooplanctonul include 4 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari ?i tintinide.
Foraminiferele (foramen = gaur?) au o cochilie numit? test, calcaroas?, hialin?, cu aspect por?elanos ori aglutinat?. De?i sunt în general bentonice, au ?i forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). Dup? moarte, testele se depun la fund ?i formeaz? mâlurile cu globigerine.
Acantarii se remarc? prin dispunerea radiar? a spiculilor de sulfat de stron?iu care constituie scheletul. Pot fi g?si?i de la suprafa?? pân? la 1000 m adâncime.
Radiolarii se caracterizeaz? printr-o c?su?? silicioas? acoperit? de protoplasm?. În func?ie de perfora?iile membranei ?i caracterle scheletului, radiolarii se împart în spumelari (c?su?? sferic? -Acanthosphaera, Hexacontium; unele sunt coloniale - Collozoum), naselari(orificiu unic ?i schelet rudimentar) ?i feodari (dubl? capsul? central?). Radiolarii se hr?nesc cu celule vegetale pe care le captureaz? cu ajutorul pseudopodelor.
Aceste trei grupe sunt incluse în categoria protozoarelor rhizopode, din care mai fac parte amoebele.
Tintinidele apar?in ciliatelor ?i sunt prev?zute cu numero?i cili. Au o c?su?? sau loric? globuloas?, tubuliform? sau cupuliform?. Cilii formeaz? un fel de membran? cu care captureaz? prada (cocolitoforide, diatomee, dinoflagelate ?i radiolari).
Microplanctonul
Microplanctonul (50 ?m-1 mm) include metazoare, mai ales larve de crustacee. Cele mai frecvente sunt copepodele (picior în form? de ram?), care se deplaseaz? prin mi?c?ri sacadate determinate de “b?taia” antenelor, perpendiculare pe corp. În bazinele oceanice copepodele constituie cea mai mare concentrare de proteine alimentare datorit? popula?iilor lor enorme. Sardinele ?i heringii se hr?nesc aproape numai cu aceste crustacee.
Unele sunt erbivore (consum? diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) ?i au un ritm de cre?tere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câ?iva mm, corp oval, transform? rapid fitoplanctonul în protein? animal? ?i ar putea constitui o resurs? de hran? ?i pentru om.
Copepodele întreprind migra?ii pe vertical?: unele sunt fotonegative (ziua stau în p?tura profund? ?i noaptea se ridic? spre suprafa?? pentru hr?nire) iar altele sunt fotopozitive.
În Pacificul de NE s-au înregistrat 15.000 copepode la metru cub de ap? de suprafa?? iar la Murmansk o singur? specie atinge un nivel de 28.000 indivizi la mc. Împreun? cu formele lor larvare (nauplii ?i copepodi?i) aceste crustacee ajung s? constituie pân? la 90% din zooplancton.
Una din cele mai comune specii de copepode este Calanus finmarchicus, frecvent? în m?rile nordului. Aceasta constituie hrana principal? pentru heringi ?i macrouri. Femelele poart? cu ea ou?le fecundate câteva ore ?i dup? un interval de 15 ore este preg?tit? pentru o nou? fecundare.
Mesoplanctonul
Mesoplanctonul (1-5 mm) include crustacee copepode, cladocere ?i ostracode. Cladocerele marine se caracterizeaz? prin antene mari ?i capacitatea de a incuba ou?le în interiorul carapacei. Una din cele mai comune specii din M.Mediteran? este Evadne spinifera, u?or de recunoscut datorit? unei prelungiri spiniforme a carapacei. Tr?ie?te mai ales în apele superficiale ?i se hr?ne?te cu flagelate ?i diferite larve. Penilia avirostris este un indicator de ape cu salinitate mai sc?zut?, sub 38‰.
Ostracodele au dimensiuni de câ?iva mm iar carapacea are forma unei cochilii din dou? valve articulate. Se g?sesc în ape dulci ?i marine, atât în plancton cât ?i în bentos. Genul Conchoecia este cel mai frecvent ?i abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente ?i ofi?erii japonezi le foloseau în timpul ultimului r?zboi mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel s? apeleze la o lumin? puternic?.
În afar? de crustacee, mesoplanctonul include ?i chetognate, anelide ?i molu?te.
Chetognatele sunt animale fusiforme ?i transparente, carnivore. Cel mai cunoscut gen este Sagitta.Sunt indicatoare pentru deplasarea maselor de ap? de salinit??i diferite ?i sunt folosite pentru detectarea curen?ilor care favorizeaz? r?spândirea pe?tilor.
Polichetele erante fac parte din plancton, cele sedentare ?i tubicole fiind bentonice. Unele specii bentonice prezint? fenomenul de epitochie: o parte a corpului, care con?ine ou?le, se deta?eaz? ?i devine planctonic?. În largul insulelor Samoa ?i Fidgi, aceste p?r?i planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafa?? la apusul soarelui în cantit??i uria?e iar b??tina?ii le colecteaz? pentru hran?. Un fenomen asem?n?tor are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lun? plin?, cu anelide din genul Nereis.
Molu?tele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hr?nesc cu fitoplancton pe care-l aglutineaz? cu ajutorul mucusului secretat. Sunt r?spândite aîn apele tropicale.
Heteropodele sunt gasteropode adaptate la via?a pelagic?, piciorul este aplatizat. Se deplaseaz? în bancuri în c?utarea protozoarelor ?i diferitelor larve.
Macroplanctonul
Euphausiile sunt crevete cu lungimea cuprins? între câ?iva mm ?i 5 cm. În m?rile polare, Euphausia superba-krilul- care se hr?ne?te exclusiv cu fitoplancton, formeaz? aglomer?ri enorme care constituie hrana balenelor cu fanoane, a focilor, a numeroase p?s?ri ?i a pe?tilor. O balen? în vârst? de doi ani, în greutate de 70t poate ingera 1-1,5 tone euphausii zilnic. Euphausia superba poate furniza o recolt? de 100-500 milioane tone anual în timp ce randamentul întregului pescuit mondial nu dep??e?te 62-66 milioane tone.
Euphausiile se g?sesc ?i în m?rile mai calde unde întreprind migra?ii pe vertical?; unele ajung la 5000-6000 m adâncime.
Mysidele sunt prezente la adâncimi de la 100 la 1000 m. Femela poart? ou?le într-o camer? incubatoare de la baza apendicelor toracice.
Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse ?i câteva amfipode.
Meduzele apar?in la dou? categorii: unele reprezint? genera?ia sexuat? a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la via?a pelagic?: corpul lor, transparent, con?ine 95% ap?. Sunt carnivore, î?i paralizeaz? prada cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre cubomeduze, sunt foarte periculoase pentru om.
Physaliile apar?in celenteratelor sifonofore ?i sunt animale coloniale. Filamentele lor foarte lungi, pline de cnidoblaste, sunt foarte periculoase. Ele fac parte din a?a numitul pleuston, grupul de animale care tr?ie?te la suprafa?a m?rii.
Alte celenterate planctonice sunt speciile de Velella ?i Porpita, care au un flotor discoidal sau triunghiular.
Ctenoforele formeaz? o încreng?tur? diferit? de cea a celenteratelor. Au ?iruri lungi de cili ?i le lipsesc nematoci?tii, în locul acestora fiind prev?zute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul c?rora aglutineaz? prada. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hr?ne?te cu copepode ?i larve de pe?ti), Cestus (cu specia Cestus veneris, centura Venerei) ?i Beroe (cu aspect saciform).
Tunicierii. În componen?a planctonului intr? larve de ascidii (care sunt sedentare), pirosome, salpe ?i appendiculare.
Pyrosomele sunt animale coloniale, luminiscente, în general se deplaseaz? pasiv dar ?i activ datorit? unui curent de ap? format între sifoane. Hrana lor de baz? este microplanctonul.
Salpele, transparente ?i gelatinoase, formeaz? uneori aglomer?ri de pân? la 2500 indivizi la metru cub de ap?. Sunt mari consumatoare de fitoplancton ?i concureaz? copepodele erbivore.
Appendiculariile secret? un fel de cochilie gelatinoas? ?i se hr?nesc cu nannoplancton.
Bibliografie:
Victor Zinevici ?i Laura Parpala: Zooplanctonul din Delta Dun?rii ?i avandelt? : diversitate, structur?, productivitate ?i rela?ii trofice - Bucuresti : Ars Docendi, 2007. - 381 p. : tab., graf., h. color ; 25 cm. - Contine bibliogr. - ISBN 973-558-273-2. - ISBN 978-973-558-273-9
Fitoplancton
Fitoplanctonul este planctonul format din plante acvatice inferioare. Numele de fitoplancton vine din greac? de la cuvântul phyton care înseamn? "plant?" ?i de la cuvântul planktos care înseamn? "hoinar". De cele mai multe ori, fitoplanctonul este prea mic pentru a putea fi v?zut cu ochiul liber, îns?, atunci cand se adun? un num?r suficient de mare de fitoplancton, acesta poate fi v?zut în ap? ca o suprafa?? de culoare verde datorit? clorofilei din celulele sale.

Fitoplanctonul ob?ine energie prin procesul de fotosintez?, drept urmare trebuie s? tr?iasc? în stratul bine luminat al oceanului, m?rii sau lacului. Datorit? fotosintezei, fitoplanctonul este responsabil pentru 90% din oxigenul atmosferei terestre.Dealtfel, fitoplanctonul este dependent de nutrimen?i pentru a cre?te. În general se hr?neste cu macronutrimen?i cum sunt nitra?ii ?i fosfatul.
În timp ce majoritatea speciilor de fitoplancton sunt fotoautotrofe, exist? ?i specii mixotrofe ?i heterotrofe. Heterotrofele formeaz? defapt zooplanctonul, sunt nepigmentate ?i ob?in carbonul organic mancând alte animale sau materiale organice.
Termenul de fitoplancton cuprinde toate microorganismele fotoautotrofe acvatice. Sunt aproximativ 5000 de specii marine de fitoplancton. Cele mai importante grupuri sunt diatomeele, dinoflagelatele si algele (in special verzi ?i albastre).

Planctonul:
reprezint? totalitatea organismelor marine, care tr?iesc plutind în apa m?rii ?i nu se deplaseaz? (sau se pot deplasa pe distan?e milimetrice).

*
Fitoplanctonul - reprezint? totalitatea plantelor din apa m?rii ?i care prezint? o adaptare a vie?ii vegetale la mediul marin. Desf??oar? procese de fotosintez?: produce biomas?
Zooplanctonul - reprezint? totalitatea animalelor (majoritatea nevertebrate), care tr?iesc plutind în apa m?rii. Reprezint? un nivel de consumatori: consum? fitoplancton

nu se intimpla absolut nimic daca uiti sa dai mincare, eu de obicei la pestii mei o zi din saptamina nu primesc mincare, unii recoamnda asta, oricum ei isi gasesc papita daca sunt si plante,curate de alge, exista zooplanctoane in acvariu

Salut

Bine ai venit

in afara de asta ai vazut sa se frece si de elemente de decor, plante?
de obicei cind apar niste puncte albe pe codite poate fi un inceput de gris, apoi se intinde,
despicarea cozii apar de la parametrii de apa ori o boala (aici inca e devreme sa ne pronuntam )

o poza?

eu astept cu nerabdare setup-ul nou ,
vezi ca la prima pagina din topicul tau am scris niste plante care merg voi (fiind la faza in care invatati)

Pesti; combinatia recoamndata e numai bine venita, molly,platy,guppy,xiphori (un mascul 2/3 femele,sunt pesti gregari), poti une niste corydoras (5 buc) stau la fundul acvariului.

Referitor la spalarea buretului din filtru ,nu recomand prima luna de la pornirea setup-ului sa il clatesti,lasa sa se formeze coloniile de bacterii, in rest @oana a facut o recomandare fff buna,

Atentie mare!!!! cind se aspira substratul, daca optati cu Jbl aquabasic ,nu baga pilnia furtunului adind in substart fiindca poti ajunge la basic si il sifonezi ,

Cind PLANTATI: nu as recomanda imediat pina se face setup-ul sa functioneze 8-10 ore lumina,
primele 2 saptamini sa funct 6 ore, saptamina 3 ridicati la 8 ore si din saptamina a 4-a , 8-10 ore.
Puteti fertiliza plantele cu gama Easy Life(Carbo ,Profitto etc).

cind porniti setup-ul NU PUNETIi PESTI MULTI!!!! (incepeti cu corydoras,apoi incetisor cu altii)

am vazut pozele
deci:
scoti tot din acvariu,nu are ce cauta pietrisul,plantele artificiale acolo,total inestetic,
poti dona/vinde pestii, as recomanda sa cumperi de pe forum peste de la colegi din bucuresti decit pet shopuri,

cumperi substrat dedicat acvaristicii, JBL aqua Basic (fertil) 1 punga,Jbl Manado 5 kg, se aseaza primul strat JBL Aquabasic apoi peste JBL Manado (se pune in panta, in fata pornesti de la 2-3 cm si spate sa ajunga 6-7 cm), de ce?,sunt plante de fata ,mijloc,spate, (in fnct de fiecare specie ma refer la radacini),

filtrul asezi in spate pe latura mica al acvariului iar opus se aseaza incalzitorul (in momentul in care porneste incalzitorul sa se uniformizeze temperatura)

Plante:
as recomanda de incepatori: in fata poti pune marsilea hirsuta,staurogyne,
la mijloc:specii de anubias, cryptocoryne,microsorium (ancorat pe lemn,pietre)
spate valisneria (maschezi incalzitorul,filtrul) si echinodorus
poti imbraca lemnu si cu specii de java moss

Salut,
Bine ai venit ,

sa luam cu inceputul, sa ne spui citeva cuvinte despre acavriu!
ce substrat, lumina (neoane,W?), ce plante?folosesti fertilizanti?, filtrare?,temperatura?

Acea mizga de care spui apar din urma neciclarii corespunzatoare al acvariului,a hranirii in exces (chiar daca se hranesc 2xzi e posibil sa fie in cantitate mai mare,nu au timp sa manince iar restul se altereaza),numarul de pesti si mai ales ca sunt mari (dejectiile care se elimina). Ciclarea este foarte important la pornirea acavriului,sa se formeze coloniile de bacterii,

Pesti:
combinatia de pesti nu este tocmai buna in acvariul vostru,anume: carasii cresc mari si au nevoie de spatiu (1 caras=minim 50l),ei sunt de apa rece,nu au ce cauta cu guppy,molly etc.
scalarii la fel, cresc mari 1 buc =mimim 50l
neoni,de care?, sunt pesti de banc, se simt bine de la 8 buc in sus
guppy,(1 mascul la 2,3 femele),

Sugerez: fiind la inceput recomand pesti mai putini pretentiosi si de incepatori (guppy,platy,molly)
concluzie: carasii si scalarul scapati,donati/vindeti este sectiune dedicata,

am citit cele 2 postari ale tale referitor la gris,
ai urmat intocmai tratamentulclasica care de obicei da randamente din prima postare, sa inteleg ca nu e OK?!
da JBL Punktol este indicat si nu are repercusiuni asupra crevetilor dinc cite stiu,am folosit, dar daca mergi pe punktol si chiar este vb de gris, cresti aerarea la maxim, opresti fertilizare plantelor,
dar totusi as vrea sa vad poze cu pestii, sa vedem daca intra-adevar este gris!

este ok filtrul chiar daca producatorul specifica intre 60-100 l, mai bine decit sa fii fost pina in 60 l.
de ve sa scoti toata apa din acvariu + pestii ca sa bagi pad-ul?,
scoti 3/4 apa din acvariu in galeti,sticle de 5l, vb cu prieteni sa te ajute la ridicarea acvariului cit asezi aquapad-ul, iar pestii lasi in acvariu

@vidockq,

chiar imi pare rau ce s-a intimplat,
dar fruntea sus si asteptam sa dai drumul la setupul nou, imi place ca nu te lasi batut

salut
bine ai venit ,
poate ne prezinti mai multe despre acvariile tale si de ce nu si poze

rein cu cererea,
nu are nimeni la vinzare?

ma gindesc ca totusi fiind la tine in acvariu sae si mai ales kuhli,cind ar avea crevetii timp sa manince ori sa stea in preajma mincarii?

salut
bine ai venit

pot recomanda cu incerdere sa folosesti fertilizarea gama Easy,
Da,poti folosi Proffito

in acavriul meu nu exista substrat tip sandwich ,
folosesc linia Easy

FELICITARI celor care au ajuns intr-o revista Internationala si mult respectata peste hotare,
Bravo stimati colegi,respectele mele pentru munca voastra,experienta si profesionalismul vostru.

Acuma citind jurnalul am constat si mi-a lasat un gust amar referitor la scandalul provocat de unii,
nu are importanta ca s-au facut doua tabere ca este ARR etc, la urma treb sa fim cu totii uniti si sa aratam ca si noi suntem buni si profesionisti in acvaristica, (chiar daca nu beneficiem resurse).

Off topic:
Nu dau nume dar cine a poluat topicul si daca mai exista sustinatori negativi, i-as RUGA sa se abtina,sa inevete,documenteze in ale acvaristici (la un momendat cereau pareri,sfaturi si acuma au ajuns sa critice)

@oana
sa stii ca am citit cu atentie jurnalul tau de la inceput,a mai dat si noi cu pareri,sfaturi etc
le-ai urmat, imi palce ca ai plecat de la ciclide africane si ai ajuns cu total la un alt biotop,

FELICITARILE mele, a evoluat foarte frumos acvariul,

Off topic,
asteptam o poza si cu nano acvariul de la birou chiar in stadiul care este

depinde cite zile esti plecat,
daca poti muta de la geam e ok,
cum spunea si colegul @merlin21,o priza programabila mecanic care gasesti peste,magazin cu profil elctrice,la mr bricolage este pina 10 ron,
daca stau pestii 1 saptamina nemincat nu se intimpla absolut nimic,
vezi ca sunt in magazine de profil mincaruri de weekend, 1 saptamina,de la jbl,tetra