In principiu da. Agitatia apei la suprafata (valurile) dizolva mai mult oxigen in apa decit o pompa de aer. Dar in acelasi timp scoate si CO2-ul din apa - oricum CO2 se dizolva in apa mult mai rapid decit aerul. Daca vei folosi CO2 sa retii asta.

Scutura canistra putin (stinga-dreapta, inainte-inapoi) - cum ai loc prin spate. Am bagat 20cm cubi de CO2 intr-un reactor (cu o seringa) - s-a dizolvat complet in 2-3 minute. Am bagat si 20 cm cubi de aer in acelasi reactor - dupa 12 ore tot mai era ceva gaz acolo. Deci aerul se dizolva mult mai greu in apa.

Adica e posibil sa ai aer in canistra filtrului si dupa citeva zile.

Flash wrote:

mellbo wrote:Pentru incepatorii care vor mai fi in cazul meu, am facut o aplicatie (windows) pentru mine si o impart si cu voi pentru calcul iluminat modulat.
Descarca de aici.

Atentie: pentru a putea folosi aceste aplicatii aveti nevoie de acordul UPX.

Eu n-am UPX si tot am reusit sa il rulez.

De ce l-ai limitat la 9999lumeni? Si am vazut acvarii de peste 10 tone pe undeva.
Mmmm, Ok, face un grafic. Momentan nu vad la ce l-as putea folosi.

Ce adeziv bicomponent? Poate a crapat in timp ce se intarea.

mellbo wrote:
Trebuie sa refac circuitul de retur la filtru extern. EU am filtrul dupa cum ati vazut langa acvariu nu mai jos, si imi formeaza aer undeva pe conducta si vad ca e mai galagios si s-a mai redus din debit. Plus ca la intervale regulate 5-10 minute parca apuca la rotor cate ceva aer. Ca de unde-l tot ia nu stiu... Nu va ganditi la etanseitatea traseelor ca am avut eu grija..

Actual am teama ca ia aer pe undeva filtrul pur si simplu doar ca teoria nu pot sa o observ atata timp cat nu e umed niciodata..nicaieri.

Daca ai aer la rotor il ia de pe tur, nu de pe retur. Pompa face o presiune scazuta in interiorul filtrului. Daca ai un por pe undeva suge aer pe acolo. Verifica toate imbinarile la furtun si garnitura de la capacul filtrului. Poti sa ungi toate imbinarile cu vaselina siliconica (daca tii neaparat poti sa gasesti vaselina siliconica alimentara). Preventiv unge si toate filetele, garniturile si imbinarile cu furtun cu vaselina siliconica. Vaselina siliconica e inerta chimic, asigura o etansare mai buna si in viitor o sa desfaci imbinarile si filetele mult mai usor.

Sint rare cazurile in care furtunele Eheim se colmateaza, dar e posibil. Totusi sint sceptic ca e vorba de colmatarea furtunului de pe retur la Eheim - dar e o posibilitate. In primele 6-12 luni de la punerea infunctiune a unui acvariu furtunele de la filtrele externe se colmateaza mult mai des. Poti sa verifici vizual - cu o lanterna mai puternica - daca ai depuneri pe interiorul furtunului (nu prea cred). Daca nu ai o perie pt. furtun si ajungi la concluzia ca trebuie sa cureti furtunul foloseste un cablu UTP de vreo 2 metri la care tragi firele din interior peste izolatia cablului - de cele mai multe ori trece si prin robinetele deschise.

mellbo wrote:Acvaristica e mai mult chimie, biologie..

Ce ar fi sa mai adaogi la lista: geografie, ecologie, fizica, matematica, ceva meteorologie ... Ciclide africane sau sud americane? Pe unde e Tanganika? Care sint conditiile in care traieste Beta Splendens in Tailanda? Pe unde e Patzcuaro in Mexic? Cam pe la ce temperatura rezista PVC? Ce metale nu sint toxice? Cum se lucreaza cu tevile de PVC? Dar cu PPR? Aaaa, vrei un stand sau capac . Lemn, metal sau plastic? Ajungi la bormasina, surubelnite, ferastraie, clesti, popnituri, suruburi, holzsuruburi, masina de slefuit, dremel, ... Vrei si ceva automat? Electronica de baza pt. ceva mai simplu plus citiva senzori. Vrei mai multe automatizari? Ajungi la Arduino, RaspberryPI, Python, WiFi, comunicatii, VPN, ... Si ai ajuns la IT.

Dupa cum vezi toate sint legate de un acvariu. Desigur ca nu sint neaparat necesare, poti sa le si cumperi gata facute sau poti sa ai un acvariu doar cu filtru si lumina. Cit de departe mergi trebuie sa hotarasti singur.

Bayek wrote:Sarakii acvaristi de acu 20 de ani oare cu ce masurau?

Da nici nu mai conteaza…

In 1980-1990 cu nimic. Nu aveam asa ceva pe atunci. Cine avea pompa de aer sau incalzitor era in culmea fericirii. Daca faceai si un termostat amarit cu un termistor PTC (erau singurii care se gaseau) si 2-3 tranzistori se chema culmea automatizarii. Sa masori pH, TDS, ... - astea erau aparate industriale care se puteau gasi doar in fabricile care produceau ceva pt. export. Cel mult puteai avea un termometru. Auzi domne vrea pompa de apa - da' galeata ce are? Iluminat - becuri cu incandescenta pornite seara si oprite la culcare - manual bineinteles. Gazon? Valisneria si Egeria. CO2 - cum sa bagi asa ceva in apa - otravesti pestii. Rimless = cornier de 20 cu sticla lipita cu chit. SAMD. Totul se facea la ochiometru. Dupa citeva luni, mai multe pierderi si nenumarate intrebari invatai ce sa faci fara sa masori nimic si incepeai sa mai dai si la altii. Un drum la Bucuresti se termina prin Obor si plecai de acolo cu o punga cu pesti/plante lipita de piele citeva ore daca era prea frig.

Daca ne dai si niste scheme si programe (mura-n gura) poate reusesc si altii sa faca ceva.

Cabomba aquatica cred ca se va face prea mare pentru acvariul tau. Egeria cu lumina buna si fertilizare va creste ca o nebuna - ia in calcul ca o sa bagi foarfeca in ea cel mult la 2-4 saptamini.

CNC-ul si imprimanta nu sint prea zgomotoase?

Toti vrem un acvariu mai mare. Sau macar inca un acvariu.

De acord. Dar in cazul asta e la fel de buna ca stickurile de analiza a apei. Sint bune pentru comparatii, dar nu pentru masurare. Singurul avantaj fata de un luxmetru normal ar fi ca face direct conversii intre cele citeva unitati de masura care le folosim. O sa o folosesc in continuare, mersi ca ne-ai semnalat-o. Decit sa nu masor nimic mai bine sa pot compara ceva.

Am ramas cu impresia ca doar citiva dintre noi folosesc controlul pH-ului pt. CO2 (momentan mie mi se pare cam in plus la acvariile de apa dulce - parere personala fara sa o sustin). Pentru ei poate fi necesar calibrarea saptaminala. Eu masor pH-ul doar de citeva ori pe saptamina si tin sonda in solutie de stocare. Cam o data la 1-2 saptamini masor si buferul de 6,86. Daca eroarea depaseste 0,05 recalibrez pHmetrul. Asta se intimpla cam la 2 luni.

Link pentru cei care nu o gasesc:
https://play.google.com/store/apps/details?id=io.lightray.photone&hl=ro&gl=US

Diatomeele apar in mod normal la startul unui acvariu. De cele mai multe ori dispar singure dupa 1-3 luni fara nici o interventie.

In general exista mai multe metode de iluminat - de la becuri cu descarcare in gaz, neoane pina la leduri. La fiecare au fost stabilite metode empirice de calcul pentru acvarii. In mod sigur firmele mari - producatoare de sisteme de iluminat pt. acvarii - au stabilit ceva pe baza de masuratori cu aparatura mult mai buna fata de ce avem (sau gasim) noi, dar nu au publicat asa ceva.

La leduri a ramas ca metoda de calcul lumeni/litru (W/litru se folosesc la neoane). Referitor la ce leduri sa cumperi. Sa nu cumperi niciodata leduri sau benzi la care nu se specifica temperatura de culoare sau lungimea de unda si neaparat fluxul luminos in lumeni. Chiar si asa poti sa iei plasa cu banda de leduri cu puterea mult sub ce se specifica - am patit-o cu banda de leduri de 14,4W/m care aveau de fapt 8W/m. Ledurile sint foarte diferite in functie de producatorul ledului. Pot sa genereze de la 25lumen/W (cele foarte ieftine) pina la 140lumeni/W.

LE: Plantele care le ai sint plante usoare si nu necesita iluminat puternic (verifica totusi si la muschiul care il ai) sau fertilizare. 40-45 de lumeni/litru e prea mult pt. ele. Lasa-le la 20-25lumeni/litru (cam cit ai acum la 50%) si creste timpul de iluminat cu cite 30minute saptaminal pina cind vezi ca incep sa creasca repede. Indiferent ce fertilizant folosesti pune cam 25% din cantitatea recomandata de producator momentan. Ce fertilizant ai?

PS: Discutiile despre iluminat si fertilizarea plantelor nu se vor termina niciodata - cam la fel erau si in urma cu 20-30 de ani. Deci esti singurul care poate sa stabileasca ce e bine in acvariul tau dupa cum evolueaza plantele si animalele.

Si cu ce ai calibrat-o? Pare interesanta doar daca e calibrata.

Altfel ajungi ca la pHmetre - daca nu sint calibrate la 2-4 luni dau valori gresite (de fapt asta e valabil la orice aparat de masura).

Din punct de vedere oficial e legal ca toate aparatele de masura sa fie verificate metrologic in fiecare an - operatie care costa si nu si-o permite orice firma

Teava inox gofrata flexibila:

https://www.shop-einstal.ro/tevi-si-fitinguri/teava-din-inox-gofrata-si-accesorii/teava-din-inox-dubla-izolata-flexibila-pentru-panouri-solare-dn16-41689302640.html

https://www.dedeman.ro/ro/teava-inox-dubla-izolata-c735-pentru-panouri-solare-dn-16-mm/p/2020058

Se gasesc si fara izolatie. Chiar daca are diametru mare poti sa comanzi pompa de apa. Eu ma gindeam ca ar putea fi folosit un minifrigider cu compresor.

Nu sint sigur, dar cred ca masinile de gheata functioneaza o perioada destul de scurta, dupa care se opresc marea majoritate a timpului. Si trebuie sa fii sigur ca nu ingheata apa pe teava - o sa sparga teava.

Daca ai fi bagat cam 0,5 kg de CO2 lichid pe zi in 300litri cred ca toate vietatile din acvariu ar fi murit de mult si ai avea valori foarte diferite la pH.

Ai putea avea un cosum foarte mare de gaz daca ai pH controler si buteliile au fost incarcate cu corgon (un amestec de CO2 si argon folosit la sudura - contine 5-18% CO2 si restul argon). Doar ca ar fi trebuit sa vezi ca numaratorul de bule a luat-o razna.

Sau ai pierderi mari de gaz inainte de numaratorul de bule si electrovalva.

Daca butelia e incarcata cu CO2 si ai pierderi mari de gaz ar trebui sa vezi variatii de nivel de CO2 pe senzor. La nivelul podelei ar trebui sa ai valori mari de CO2, iar la 1-1,5 metri fata de podea ai avea valori normale de CO2 - Co2 e mai greu decit aerul si se aduna la nivelul podelei, curge la fel ca apa. In cazul asta animalele mici - pisicile - ar putea avea mari probleme cu respiratia.

LE: De fapt si voi ati putea avea probleme cu respiratia in cazul asta - cel mai sigur ar fi sa opresti butelia pina te lamuresti de unde provine consumul mare de gaz.

15 lei bucata la Dedeman sau 18lei la Emag. Oricum face acelasi lucru ca apa cu sapun. Si e bazat cam pe acelasi lucru. Un detergent oarecare in solutie apoasa sub presiune. E mai la indemina sa folosesc sapun decit sa fac un drum la magazin sau o comanda online.

Cam asa reactioneaza:
https://www.emag.ro/spray-pe-baza-de-apa-pentru-detectarea-scurgerilor-de-gaze-crc-500ml-10732-ab/pd/D0WJBRBBM/

Senzorii de Co2 care se gasesc pe piata detecteaza ceva incepind de la 250-400 ppm (parti pe milion) cu o eroare de +/-30ppm. In plus nu prea am reusit sa imi dau seama daca sint destul de rapizi. Teoretic sint fiind bazati pe absorbtia sau reflexia radiatiei infrarosii de CO2, dar nu am gasit niste rezultate sau valori din practica. In plus Co2 e mai greu decit aerul asa ca se va deplasa in jos fata de locul din care iese.

Ca metoda practica de detectare a scurgerilor ramine vechea distractie cu apa si sapun. Iei un sapun, il bagi intr-o cana cu apa si il freci cu o pensula pina face multa spuma. Dai cu spuma pe cu pensula toata instalatia de Co2 pina vezi unde face bule - acolo ai probleme.

Nu am auzit pina acum de plingeri despre cum incarca nea Romica buteliile, dar inca nu am ajuns la el - e cam prea departe pentru mine.

Eu in prostia mea sustin aberatiile demonstrate de multa vreme de acvaristi mult mai pasionati si cu posibilitati mult mai mari fata de noi.

Referinte la ele gasiti in nenumarate locuri incepind cu cartea Dianei Walstat - Ecologia acvariilor plantate. Tot in aceeasi carte se demonstreaza ca si a 2-a aberatie - cea cu eliminarea schimburilor de apa - e corecta.

Atasat e un fisier in care se arata ce consuma plantele mai mult cind au la dispozitie azot sub diverse forme. Multe din ele incep sa consume intii amoniac dupa care trec la celelate forme.

Va readuc aminte ca la filtrare in acvariu reproducem nu doar ciclul azotului, mai avem si fosfor, potasiu, carbon, oxigen, ... care toate trec printr-un cite proces complex de transformare. Inclusiv microelementele trec prin propriul lor ciclu desi sint in cantitati care abia daca le putem masura.

Simplificarea filtrarii la ciclul azotului e o greseala.

Punctul meu de vedere fiind demonstrat deja de altii nu mai am nimic de spus.

Ai afirmat ca plantele nu consuma amoniac si nitriti.

Ne poti da te rog un link catre un studiu, carte , ceva care sa corespunda cu afirmatia ta?

Conform cu ce ai scris, citez:

"RASPUNS :
- plantele nu absorb NH3 nici NH4 nici NO2 , plantele doar consuma NO3 si reduce nivelul de concentratie al NO3-iului din coloana de apa."

PS: Am uitat. Salata verde este crescuta in conditii hidroponice. Destul de apropriate de cele dintr-o mlastina, dar foarte bine controlate. D-aia o gasim in orice anotimp in magazine.

Daca ai cumva iesirea restrictioanata ca sa micsorezi debitul e posibil.
Sau daca nu ai bine strinse furtunele pe intrarea in filtru - unde e cel mai posibil sa intre si aer in filtru.
Sau poate nu ai inchis complet capacul la filtru (e o problema care o am curent la E900 daca nu sint atent cind il inchid.
Sau poate ai o fisura foarte fina in canistra filtrului.

Ia niste vaselina siliconica si cu prima ocazie unge tot ce inseamna garnituri, filete IN si OUT de la furtune. Pe linga o etansare mai buna si toate filetele o sa poti sa le desfaci mult mai usor.

@dandumitru. Aici un link care sustine ca plantele pot reduce cu pina la 80-90% NH3 din apa in cazul bazinelor hidroponice. Ambele plante sint folosite si in acvariu.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22567705/

Gresit. Amoniacul, nitritii, nitratii, fosfatii si potasiul sint folositi intens pt. fertilizarea plantelor. Cel putin in agricultura. De fapt sint folositi si de noi sub diverse forme.

Plantele utilizeaza amoniacul:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/5061922/
https://www.science.org/doi/10.1126/science.175.4023.771

si nitritii:
https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00380768.1980.10433208

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11480205/

si evident nitratii.

Deci problema e pusa gresit. Se da un acvariu cu un filtru cu ce vreti voi ca material filtrant. Si altul care contine doar plante fara filtru. Care din ele va consuma mai repede amoniacul,nitritii si nitratii? Sau daca vreti sa o luam altfel care din ele va fi ciclat mai repede?

Nu stiu, fiindca nimeni nu a facut o asemenea experienta. Dar toata lumea recomanda plantarea unui acvariu la start cu plante cu crestere rapida. Plantele vor incepe sa se dezvolte in citeva zile. Un filtru va functiona bine in citeva saptamini. Parca ar fi o diferenta intre citeva zile si citeva saptamini.

Nu am vazut inca experienta inceputa de mai multi cu diferentele dintre mediile de filtrare folosind aceleasi acvarii in aceleasi conditii.

Ce declara producatorii despre materialele filtrante nu poate fi luat in considerare. Cica 1 litru de Siporax sau 1 litru de Matrix e de ajuns ca sa filtreze un acvariu de 200 litri. Am 3 litri de Siporax si 2 litri de Matrix in 180 litri brut si parca sint destul de multumit de filtrare la 40-50 de ancistrusi.

Care e diferenta dintre macroalge si plantele superioare? Referitor la consumul de fosfati si nitrati bineinteles - ca de asta discutam.

Pina la urma chiar e neinteresant cu ce se face filtrarea biologica. Sintem interesati de modalitatea de a scapa de nitriti, nitrati si eventual fosfati. Deci se incadreaza la un topic general despre filtrare biologica.
Sau daca tineti neaparat - ce inseamna filtrarea biologica? Folosirea ca material filtrant a unei "metode" biologice???