Nu am fost multumit de modul in care se puteau aranja bec-urile cu LED de 6000K asa ca m-am suparat si am luat altele de 6400K si 800 lumeni.

Vad ca exista metode de masurare a cantitatii de saruri dintr-o solutie bazate pe proprietatile optice ale acelei solutii. Parca pe la Hanna la Cluj. Dar ai dreptate si o lungim prea mult. Oricum pina la urma doar plantele vor hotari daca le place combinatia de LEduri aleasa sau nu.

Pina la urma nu prea conteaza daca o sa creasca cu leduri 3528 de la chinezi sau de la Bridgelux/Cree. Important e sa creasca.
Scuze de aproape "offtopic".

chiar mai am de citit citeva ceva pe la marine - macar pentru cultura mea generala.

Am vazut si retinut diagramele de mai sus de la inceputul topicului.

Dar se refera la apa sarata cu substante adaogate de 0,25-0,35%. Cu alge, plancton, zooplancton, s.a.

Chiar si in conditiile respective vad ca in primii 5 metri absorbtia luminii e destul de mica si accentuata pe rosu.

In apa din acvariile cu apa dulce sintem foarte departe de valorile respective si gradul de absorbtie al luminii ar trebui sa fie diferit. In plus alergam toti dupa o apa cit mai clara.

Despre relexie si refractie am facut o observatie mai sus.
Unghiul solid in care emite un LED fara optica speciala e de obicei de 120 grade. Deci va emite intr-un unghi de 60 de grade fata de verticala la suprafata apei. La un unghi apropiat de valorea maxima (undeva peste 45 de grade) va emite cantitativ mult mai putina lumina. Nu am facut un calcul, dar se poate verifica cu o lanterna. Daca plasezi o lanterna la un unghi de 30-40 de grade fata de suprafata apei se poate observa ca toata lumina lanternei va fi reflectata inapoi in acvariu. Prin refractie i se va micsora unghiul de incidenta fata de geam si va intra in zona de reflexie totala de la interfata apa-sticla. Practic lumina generata la un unghi de 30-40 de grade fata de suprafata apei va fi reflectata inapoi in acvariu. Iar in zona respectiva LEDul are si mai putina lumina generata, deci pierderile de lumina vor fi si mai mici.

Zau ca e mai simplu sa luati o lanterna si sa va jucati putin cu ea deasupra apei, decit toate explicatiile de mai sus. Cu lumina stinsa in acvariu si redusa (sau stinsa) in camera se poate observa cel mai usor.

Gradul de absortie a luminii vizibile in apa e considerat practic nul.

Citatul nu imi apartine. Gasiti referinte aici:

https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_absorption_by_water

http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/chemical/watabs.html

http://www1.lsbu.ac.uk/water/water_vibrational_spectrum.html

Situatia se schimba in apa sarata. Si se schimba foarte mult in afara domeniului luminii vizibile. E dat pe undeva gradul de absortie a UV ca fiind cu citeva ordine de marime mai mare decit al luminii vizibile.

Neavind aparatura cu care sa se poata masura atenuari ale luminii de 0,0001 trebuie sa cred ce scriu altii (mai ales ca sint toti de acord).

Deci ar trebui ca masuratorile facute in aer sa corespunda destul de mult cu cele facute in apa potabila. Desi in articole se refera la apa pura.

Daca am intele bine diagramele din articole distanta pina la care lumina vizibila ajunge la 0 ar fi de peste 200 metri in apa pura. Cred ca geamurile de la acvarii atenueaza mai mult decit apa.

@koala - si eu credeam ca ar trebui sa fie diferente majore. Am ramas tot partial nelamurit.

Fiindca am promisiuni pentru ceva plante m-am apucat si eu de modificat capacul.
Eu vreau sa folosesc LED-uri 3528 (din mai multe motive).

Tot masurind si incercind cum se vede si cum s-ar putea monta am vazut ca diferenta de luminozitate la nivelul subtratului e mare (la ochiometru) intre LED-urile puse la 6-7mm deasupra apei si puse la nivelul capacului (cu aproximativ 10 cm mai sus).

Ca sa masor ceva mai serios am pus LED-urile pe masa, iar cu luxmetrul am vazut ca exista o diferenta de aprox. 37% intre fluxul luminos la 40 de cm (cam atit am coloana de apa) si la 50 de cm (distanta cu tot cu capac).

Mi se pare cam mare diferenta si cred ca LED-urile fara concentratoare de lumina ar trebui montate cit mai aproape de suprafata apei.

In plus montind LED-urile la 2-3 cm distanta de sticla lumina emisa de LED-uri este sub unghiul de reflexie totala al interfetei apa-sticla - practic aproape toata lumina care ajunge pe sticla e reflectata inapoi in acvariu.

Sint atasate pozele cu masuratorile efectuate.

Ce burete? Daca ai bolborositor (un burete cu o piatra de aer in el) nu se schimba - in burete se formeaza colonii de bacterii care transforma dejectiile pestilor in NO3 care e relativ inofensiv pentru pesti si bun pentru plante. Doar se clateste usor in apa din acvariu cind schimbi apa. Citeste ciclul azotului ca sa intelegi despre ce e vorba.

Daca ai filtru extern (canistra) e altfel problema.

Sa nu uiti de schimburile de apa (cam 30% la 2 saptamini) cu apa declorinata.

Nu as putea sa-ti spun ce sa le dai sa manince. Am vazut ca ai 4 scalari si spui ca mai ai si niste sanitari. De 2 ori pe zi cit maninca in 1-2 minute fara sa ramina pe fundul apei ar trebui a fie de ajuns (urmareste-i in timp ce maninca). Incearca sa vezi ce le place dupa ce citesti cite ceva despre ei. Si da-le hrana de diverse tipuri. Pentru inceput ia hrana la plicuri mici - sa nu risti sa cumperi ceva ce nu le place.

Celor 4 scalari care ii ai le-ar trebui un acvariu de cel putin 180 de litri. Nu mai adaoga pesti (si asa risti sa moara pe rind).

Pune o poza si cu ceilalti pesti care ii ai. Si vezi ca scalarii se fac mari. Un scalar de marimea unei palme nu e ceva neobisnuit daca are conditii bune.

Si treceti macar orasul (comuna, sat) la profil - locatie. Asa o sa primesti sfaturi si de la cei din zona to.

@GFXMihnea
Sper sa nu te superi daca o sa continui discutia tot aici. Aparent am exact aceaasi problema ca si tine. Daca te deranjeaza o sa fac un topic separat.

Eu am prefiltru separat Sunsun de 2 litri de cca. 2 luni cu 3 tipuri de bureti cu gauri mari, medii si mici. In filtru sint 2 litri de Siporax si in ultimul sertar un burete mediu inaintea pompei. Am lasat si prefiltrele de la E900 cu buretele originar.

180 de litri brut, slab plantat (de saptamina trecuta), un mbuna de 14-16 cm si un pleco de cca. 26 cm.

Ce fel de furtun de gradinarit?
Si eu m-am cam plictisit sa curat furtunele la un E900 in fiecare saptamina. Sint cele originare de acum 10 ani.

In teorie luxmetrul si aparatele foto masoara lumina dupa o curba de sensibilitate asemanatoare cu cea a ochiului uman.
Dar nici un producator de luxmetre (din gamele mai accesibile ca pret 100-200Euro) nu precizeaza in documentatie ce tip de senzor de lumina folosesc. Deci nu prea se poate afla curba de sensibilitate.
Aparatele foto ar trebui de asemenea sa fie sensibile doar la lumina receptionata de ochiul uman. Dar sint sensibile si la infrarosu si la ultraviolet.

Puteti sa verificati destul de simplu ambele posibilitati.
1. Pentru IR: Luati o telecomanda oarecare (marea majoritate folosesc infrarosu apropiat pentru comanda aparatului) si indreptati-o spre aparatul foto. O sa vedeti ca la activarea telecomenzii apare pe ecranul aparatului foto o lumina alb-albastra intensa. Cu ochiul liber nu se distinge nimic.
2.Pentru UV: cautati o casierie care are aparatura de verificare a bancnotelor cu lumina neagra (cred ca e UVA). Cind aparatul de verificare e pornit o sa vedeti ca aparatul foto detecteaza o lumina alb-albastra intensa in timp ce ochiul vostru vede un violet foarte intunecat.

Puteti folosi pentru test si propriul mobil daca are camera foto. Luxmetrul e influentat si el de ambele surse de lumina.

Deci curbele de sensibilitate ale aparatelor care se pot gasi sint foarte diferite de ceea ce vedem noi. Cit timp se foloseste acelasi luxmetru pentru masuratori se poate face o comparatie intre diversele surse de lumina. Daca as reface masuratorile facute cu luxmetrul meu probabil ca as obtine valori destul de diferite. Adica sa nu va mire daca refacind masuratorile facute de Lucian cu un alt aparat, aceleasi LED-uri si acelasi curent o sa obtineti alte valori.

Ieftin inseamna slab.

Am luat aproape cel mai ieftin incalzitor - Resun 9000 de 150W - era si altul mai ieftin, dar am zis sa nu ma scumpesc la tarite prea mult.

Rezultat: setat la 25 de grade Celsius din cind in cind urca singur la 28 si trebuie sa il reglez din nou - e deja a 2-a oara cind face figura asta.

Cu prima ocazie il inlocuiesc cu un Neoheater de 150W. Am vazut ca incalzitoarele Neo si Easy de la Aquael sint singurele despre care nu zice nimeni ca fac figuri (mai sus ajung la profesionale). Cu Neo scap si de termometru. De 4 ori mai scump, sper sa nu devin eu primul care le face reclamatii.

Din punctul meu de vedere are rost. Ma intereseaza si alte domenii in afara de cresterea plantelor acvatice/iluminarea pestilor. Si in general prefer sa inteleg ce se intimpla cu ceea ce utilizez, nu doar sa folosesc "in orb" ceva.

Ca sa contribui si eu macar cu o idee:

Au aparut de mult pe piata LED-uri UVC pentru sterilizarea apei. Preturile lor in ultimii 3 ani au scazut enorm. Mai devreme saiu mai tirziu vor inlocui lampile fluorescente folosite actual pentru sterilizarea apei din acvariu. Lampi care rezista de multe ori destul de putin in timp asa cum am vazut in mai multe posturi pe aici. Ar fi o problema gasirea unui tub de cuart, dar momentan ar putea fi recuperate de la fostele lampi arse.

NU FOLOSITI NICIODATA PENTRU NICI UN MOTIV LED-urile UVC IN AFARA UNEI INCINTE COMPLET INCHISE.

Am zis eu bine ca trebuie sa mai citesc o data (desi am vazut graficele nu am reusit sa imi dau seama de interpretarea lor).
O sa reiau tot topicul de la cap la coada.

In primul rind multumesc pentru topic - mi-a rezolvat citind-ul a 2-a oara o caruta de probleme

Pot sa iti spun ce rezultate are protectia cu lac.

Conditii: 1983-1996 - laborator de chimie anorganica folosit si pentru microproductie. Acizi, baze, saruri de prin tot tabelul lui Mendeleev - de la hidrogen pina la lantanide. Lipsa aparatura de laborator. AMC-ul era ocupat cu intretinerea celei care mai functiona. Ne apucam in 2 de: comenzi pt. motoare CC cu stabilizarea turatiei, comenzi de secventiere a operatiilor, ceva senzori cit mai simpli. O amestecatura aiuristica de analogice, digitale si comutatie. Dupa citeva luni de citit si incercat functioneaza si se fac cablajele, se baga in cutii (urasc si la ora actuala sa fac cutii pentru aparate) si se pun in functiune . Dupa 1-5 luni cad pe rind.

Motiv: atmosfera foarte coroziva din laborator. Cablajele sint rase prin unele parti, unele firele de conexiune sint intrerupte, conectorii oxidati in ultimul hal. Pe radiatoarele de aluminiu sint depuneri vizibile de oxizi. Au scapat doar conectorii auriti.

Masuri luate (dupa vreo luna de discutii): toate placile se staneaza - manual cu ciocanul de lipit si fludor (placile erau facute manual cu Rotring), toate placile se dau cu lac inainte de montarea radiatoarelor, se monteaza radiatoarele dupa care se mai da un strat de lac fara radiatoare, dar incluzind conectorii. Lacul folosit - solutie saturata la temperatura camerei de saciz in alcool (alti solventi fac stratul de lac casant).

Rezultate: dupa 4 ani de utilizare in aceleasi conditii functioneaza fara probleme. De la citeva luni la 4 ani e o diferenta.

E o problema suplimentara ca LED-urile au temperaturi mari de lucru deci nu prea poti folosi saciz peste tot.

Si nu cred ca vrei ca resturile de cupru oxidat sa ajunga in bazin.

Teoretic la 12 ore de functionare pe zi cu LED-urile la maxim ai 11 ani de functionare (conform producatorilor). Daca nu sint folosite la maxim timpul creste. Unele masuri de siguranta sint bune daca sint simple.

Am ramas cu o nelamurire (o sa mai citesc inca o data): spectrul LED-urilor albe se pastreza in cazul dimmingului (fie in curent, fie PWM)? Parca producatorii nu dau date despre asa ceva. Teoretic se pastreaza (ca si in cazul tuburilor fluorescente care functioneaza pe acelasi principiu - o lumina actinica care e transformata de un strat fluorescent in lumina alba).

Nu l-am folosit - am dat de el in urma cu citeva zile.

Ai 24-25 de grade in bazin si 22-23 in casa. Asta e situatia de la mine de fapt. Cit timp functioneaza LED-urile nu e nici o problema - vor lucra oricum la o temperatura mai mare decit temperatura camerei. Noaptea cind le opresti vor ajunge mult mai aproape de temperatura camerei si va apare condens. Iarna daca e incalzit doar bazinul va fi si mai rau. Condens + electronica - cred ca stii foarte bine ce urmeaza. La mine intr-un balast OSRAM in care a intrat condens am gasit puntea in scurt, un MOS in scurt, secundarul de la transformatorul de putere cu spire in scurt si trasee explodate inainte de punte.

Cu atit mai mult cu cit vei fi obligat sa le montezi cit mai aproape de apa, deci intr-o zona in care umiditatea e si mai mare decit media din camera. Daca ai si capac cred ca umiditatea se va apropia de maxim.

Am 25%RH in camera si 30%RH deasupra acvariului fara capac. Daca ii pun capacul am intotdeauna condens pe peretii capacului si pe partea superioara. Se evapora cam 9-10 litri de apa in 4 zile fara capac.

Asta ar fi una din probleme. A 2-a ar fi coroziunea. Iti dau cel mult 3-4 ani pina cind umiditatea va coroda cablurile si/sau traseele cablajului destul ca sa apara probleme.

Ambele probleme au aceeasi rezolvare. Ori il faci complet etans - cam greu de crezut ca reusesti fiindca trebuie sa asiguri si racirea LED-urilor, ori lacuiesti toate conexiunile electrice cu un lac care rezista si la temperatura la care ajung LED-urile. Cred vrei sa faci un test care va dura citeva luni cel putin si nu vrei sa te apuci de depanat instalatia la citeva saptamini dupa ce l-ai pornit.

Ca o posibilitate ar fi sa incalzesti radiatorul inainte de a porni LED-urile cu citeva minute - a fost folosita (din alte motive) in urma cu vreo 20 de ani la unele hardisk-uri care nu functionau sub 15-20 de grade Celsius.

Am exact aceeasi problema deoarece vreau sa folosesc doar LED-uri pentru un plantat si intentionez sa folosesc capacul original modificat.

Fiindca lucrati cu LED-uri poate luati in considerare izolarea lor cu:
http://aremix.ro/lacuri-electroizolante/lac-electroizolant-ac-43/

Rezista la umezeala si temperaturi inalte. E folosit pentru izolarea bobinajelor motoarelor si e transparent - conform producatorului.

De ce la temperaturi inalte - puneti un termocuplu pe lentila unui Cree XPG de 10W (cu lentila integrata montat pe un radiator de Pentium 4) si sa nu va mirati daca masurati 130 de grade Celsius.

10 litri pe zi de atunci - ca sa fiu sigur - si continuat cu schimburile regulate: 20 litri in prima sapatamina, 40 de litri in a 2-a. Mai exact 2 galeti si 4 galeti, deci 30% la 2 saptamini.
O sa fac teste de apa simbata sau duminica. Ar trebui sa apara NO2 pina atunci daca s-a deciclat. Nu am test de NH3.

Incearca sa combini si cu:
http://www.aquaticplantcentral.com/forumapc/plantfinder/index.php

Le-am pornit pe toate - 4 ore fara circulatia apei.

De ce ti-e frica nu scapi.
Credeam ca eu risc sa torn unsfert de cada cu apa la vecinii de sub mine.
Cind colo m-au inundat vecinii de mai sus cu 2 etaje.
A trebuit sa scot siguranta generala cind a inceput sa curga apa prin prize si intrerupatoare. Asta era in urma cu 2 ore si inca mai pica din 2 prize.

De curs nu mai curge, dar inca nu am curaj sa bag copita in sigurante.

Fara filtrare, fara lumina, fara incalzire. Tratament antialge "fortat". Am pus o folie peste bazin sa nu se scurga cine stie ce in el.
A trebuit sa scot si UPS-ul de la filtru.

La mine hai ca e acceptabil - a curs destul de putina apa - in cel mult 2 ore dau cu vopsea pe toate "umbrele" care o sa ramana dupa ce se usuca. Rau e de vecinul de deasupra. Aproape terminase renovarea apartamentului.

Am impresia ca mi-ar prinde bine un test NH3.