La aprinderea tubului trece tensiunea si curentul electric prin intrerupatorul inchis, bobina, (drosel) filamentul tubului, starterul deschis, si al doilea filament, inapoi spre celalalt pol al prizei. Starterul deschis fiind, nu permite trecerea prin circuit a unui curent suficient de mare ca sa incalzeasca filamentele pana la incandescenta, asa ca acestea nu pot emite electronii necesari ionizarii gazului din tub, si prin urmare acesta nu se "aprinde". Prin starterul inca deschis, trece curentul de la un pol spre celalalt prin gazul aflat intre electrozii dintre care unul este dintr-un bimetal care se incalzeste si se deformeaza pana atinge celalalt pol si inchide circuitul lampii, permitand trecerea unui curent suficient de mare ca sa incinga rezistentele filamentelor. Acest fapt insa nu-i suficient ca sä ionizeze gazul si sa poata trece curentul de la un filament spre celalalt. Ca sa se intample aceasta este nevoie de existenta unei tensiuni mult mai mari intre capetele tubului. Dupa ce se ating polii starterului, bimetalul se raceste si revenind la pozitia initiala intrerupe din nou circuitul, curentul scade brusc si produce prin inductie in bobina o tensiune de cca. 800 V care-i suficienta ca sa ionizeze gazul tubului, permitand trecerea curentului intre cei doi electrozi din capete. Acum tubul este aprins, dar curentul prin filamente este prea mic (circuitul fiind deschis prin starter) ca sä le mai incälzeasca, asa ca regimul de functionare nu mai poate depinde de temperatura filamentelor ci doar de temperatura gazului.

Exista o diferenta de luminozitate dintre un tub rece, abia aprins de curand, si unul care-i aprins de mai mult timp, care denota ca tuburile dau mai multa lumina intre 35-50°C, decat intre 5-15°C.

@cichlidu:
Vindecare in urma arsurilor provocate de:
a) Sudura electrica: felii de cartofi cruzi pe ochi, ( croampe, barabule, crumpiri)
b) Radiatia UV-C: Pamant galben (aplicat din abundenta peste cosciug)

Tubul UV trebuie sa atinga o anumita temperatura ca sa functioneze corect, deci ca sa fie eficient. Cel putin asa pretind constructorii. Daca am vazut eu bine in montajul aratat mai sus, tubul are contact direct cu apa, si prin urmare, racindu-se, nu indeplineste conditiile de functionare. In imagini se vede ca are totusi un efect relativ bun, asa ca nu-mi pot explica contradictia dintre ce afirma producatorii si ce se petrece in realitate, mai ales ca lampile cumparate din comert au un tub de cuart care inpiedica contactul tubului fluorescent cu apa. Prin sticla normala nu trece radiatia ultra-violeta din acest domeniu de lungime de unda. Tubul ar trebui sa fie din cuart. Totodata producatorii afirma ca tubul de cuart al lampii se distruge repede daca ajunge in contact cu grasimi de pe degete, si daca se aprinde si stinge des. Se afirma ca cea mai indelungata perioada de functionare se atinge daca functioneaza continuu.
Tin sa reamintesc si eu ca expunerea ochilor la aceasta radiatie produce daune grave ireversibile!

http://www.acvariu.ro/forum/viewtopic.php?p=9765&highlight=#9765
Vezi c-am mai scris si mai devreme ceva acolo!

Am mai patit cu unul sa-i apara pata. S-a lovit de geam. A tinut vre-o trei saptamani, i-a trecut de tot, si de doua luni e bine-mersi.

Posts: 4143!
Dar hai sa zicem ca numarul nu-i important. Cu toate ca personal nu sunt de acord cu asta, pot sa trec cu vederea numarul posturilor, stiind ca cine citeste jumatate din ele si retine un sfert din ce a citit, se poate considera acvarist avansat, chiar daca n-a vazut acvariu in viata lui.
Merita cu prisosinta o statuie (mica) langa sarcofag.
Asta-i parerea mea personala.

Trebuie sa dai importanta foarte mare filtrului biologic pentru ca sa obtii o apa de calitate buna, sa faci schimburi de apa de 25-30% la 5-7 zile, sa le oferi o hrana care sa nu-i infecteze cu paraziti sau cu ouale lor, si sa elimini orice sursa de stress.

Ai lasat apa sa stea ca sa iasa gazele din ea? Nu-i bine s-o pui la pesti imediat dupa ce ai luat-o de la robinet.

Dacä-i deciclat schimba apa 25% / 2-3 zile, scade portiile de hrana, adauga AquaSafe sau Aqutan, lasa sarea in apa, si aereazä ceva mai intens, la 28-30°C. Medicamente pui doar daca vezi ca se fac petele mai mari, sau nu apare o inbunatatire in atreia sau a patra zi dupa ce ai pus sare. Resturile neconsumate de hrana le scoti cand vezi ca nu mai mananca, cat mai din timp, si completezi apa. Apa trebuie tratata cu Aqua Safe sau Aqutan cel putin cu o ora inainte de schimb, ca sa-si poata face solutia efectul. Daca dispar petele, adaugi Aqua SafeStart sau Nitrivec, schimbi apa abia dupa 4 zile si nu speli filtrele ca sa se poata fixa bacteriile in bureti. Verifica corect si atent aciditatea si duritatea apei, mai ales pe cea temporara, KH! Am impresia ca ai ceva iritant in apa, dar nu pot exclude prezenta unor paraziti. Daca se poate ar fi bine sa cunosc valorile aciditatii si duritatii. Poate sa fie Cupru sau Zinc in apa de la tevi. N-ar fi rau sa ai o rezerva de carbune filtrant de buna calitate pentru acvaristica, asa cam 500ml. Sau si mai bine sa filtrezi o parte din apa prin osmoza inversa. De RO vei avea nevoie oricum cat de curand.

Ce aspect, ce forma si dimensiune au petele, si unde sunt situate? Tratamentul cu sare este folositor, atentie la dozare, in apa moale 1g la 15L, in apa dura 1g la 8 L, timp de 2-3 zile, dar daca incalzesti apa dai ocazia eventualilor paraziti sa se poata inmulti mai repede. Lasa temperatura apei la 28-29°C. Daca se agraveaza boala repede si se simt pestii foarte rau, si nu poti afla ce au, este mai bine sa-i tratezi cu un medicament care are actiune asupra mai multor paraziti, cum este "protazol" sau "omnipur", dar fereste-te sa folosesti medicamente diferite in acelasi timp, care ar putea forma combinatii toxice. Daca crezi ca boala nu afecteaza pestii prea mult, asteapta pana pot sa apreciez mai bine ce-ar putea fi cauza, si grabeste-te cu raspunsul. O imagine ar fi foarte folositoare!

Salut nico!

Pot fi mai multe cauze. Färä o descriere amänuntitä a situatiei din acvarul täu e greu sä le stabilim. De exemplu, am trimis cuiva o imagine cu melci care aveau toti antenele intinse si cäutau activ hranä. Interlocutorul meu si-a manifestat surprinderea si zicea cä la melcii lui n-a väzut niciodatä antenele. Explicatia este cä melcii pe care-i tin färä pesti se simt in sigurantä si-si intind antenele, pe cänd cei tinuti impreunä cu pesti care le ciupesc antenele, le tin ascunse, si nu cautä hrana decät dacä sunt läsati in pace. Dacä urmäresti atent schimbärile ce se petrec in acvariul täu, vei gäsi mai usor cauza.
Ioan

Salut!
Sti dacä conteazä grosimea sticlei? Stii sä tai cu el? Eu am intrebat aici la mine mai multi sticlari, printre care si un maistru, si nici unul n-avea habar de asa ceva! Toti taie cu rolä. Si eu tai sticla de 12 tot cu rolä. Am si diamant, da pänä aflu cum sä-l folosesc, il las in sertar. Mi-a spus un bäträn cä n-am voie sä las täietoru cu toatä greutatea sa pe sticlä, cänd o tai. Cam soadä treabä!
Ioan

Salut, fish_lover!
Da, se poate, dar vei avea problema cä se va inprästia hrana, si fiind mai greu de gäsit repede, se va altera inainte de a apuca s-o consume ei toatä, din cauza temperaturii de 29-31°, la care ar trebui sä-i tii ca sä le meargä bine. La värsta "mititei" este absolut necesar sä mänänce cel putin de 5-10 ori pe zi, dacä nu le poti asigura hränirea continuä. Asta-i una din deosebirile fatä de alti pesti, care impune cresterea lor in bazin färä nisip si plante, din cauzä cä n-ai voie sä lasi resturi de hranä sau excremente in apä. Acestea trebuiesc aspirate cu o teavä de 10mm preväzutä cu furtun, de cel putin 2 ori, iar apa completatä ulterior la nivelul initial. Particule fine, aflate in masa apei se filtreazä cu un filtru interior, de cca. 10-14W, care trebuie oprit in timpul hränirii, sau in cazul hränirii continue, läsat sä functioneze noaptea, si fixat in asa fel incät sä nu fie nevoiti "mititeii" sä foloseascä energia din hranä la inotul inpotriva curentului, in loc de crestere. Amoniul, Amoniacul, si Nitritul care se formeazä, trebuie eliminate din apä prin schimburi sau prin transformarea lor in Nitrat, intr-un filtru biologic. La depäsirea unei concentratii de Nitrat de 70-100mg/L mititeii mänäncä mult mai putin, sau refuzä hrana cu totul. Filtrul biologic este mai important decät cel rapid, interior. Excrementele si resturile de hranä altereazä apa, indiferent dacä se aflä pe fundul bazinului, in filtrul rapid, sau in cel biologic! Ori de cäte ori i-am intrebat pe mititei, sau pe cei mari, ce fel de luminä preferä, mi-au räspuns intotdeauna:
"-De preferintä färä"! Asa cä le punem lumina de care avem noi nevoie, dar nu uitäm nici de preferintele lor! Incälzitorul de care au nevoie trebuie sä poatä ridica temperatura apei pänä la 36°! Da! Repet: treizeci si sase de grade Celsius, si sä functioneze sigur, färä surprize! In 100 L pot fi tinuti cam pänä la märimea de 10-11cm, dar aici sunt tolerante care depind de posibilitatea mentinerii apei curate si de caracterul tolerant sau agresiv al maturilor.
Pentru lämuriri ulterioare, mai poftiti pe la noi!
Ioan

Salut !
In cazuri asemänätoare eu fixez un burete grosier la iesirea din pompä. Ai sä fi surprins de efect!
Dar intrebarea "Sä-mi iau pentru acvariu un filtru intern sau unul extern?", sunä pentru mine ca: "Sä-mi iau pentru masinä volan sau motor?"!
Mai bine färä pesti, decät färä filtru biologic. Indiferent cä-i intern sau extern.
Ioan

Eu l-am vopsit cu vopsea pentru pereti. Se gäsesc o variatie mare de culori, este ieftin, usor de schimbat, usor de aplicat färä bule, cred cä-i cel mai practic dintre toate metodele. Doar cine doreste un peisaj subacvatic trebuie sä apeleze la folie. Am vopsit si cu lac spray, are acelasi aspect, dar e mai scump. Folia-i mai luminoasä dacä-i lipitä de geam!

Depinde de micimea celor mici si de märimea celor mari! :-) Scalarii pot deschide gura foarte mare! Mai ales puii viviparilor li-s dragi de i-ar mänca, nu alta! Dacä ai multe plante si-or alege viviparii pädurea, iar scalarii luminisul.

Dacä n-ai niscai cupru, alamä, plumb, etc...prin acvariu si nu s-a deciclat filtrul in urma vreunei intreruperi neobservate de curent electric, pot sä-ti garantez, (stiu eu de ce) cä n-au murit din cauzä cä n-ai schimbat apa de douä ori pe säp.tämänä. Tare a-s vrea sä stiu de ce-o schimbi asa de des?Nu vreau sä spun cä-i ceva räu in asta, dar in conditii normale nu-i nevoie, la cäti pesti si cätä apä ai acolo. Poate-ti cumperi niste teste si mai schimbi apa cänd depäseste nitratul concentratia de 50-80 mg/l. Sau ai alt motiv pentru care schimbi apa decät sä scoti nitratul? Stii cät nitrat se aflä in apa de la retea?

Dintre cei care se apucä de acvaristicä, cei mai multi nu mai renuntä la ea cäte zile au, sau renuntä fortati de imprejuräri, nu de bunä voie si revin cindva la acest hobby, care permite copiilor si oamenilor maturi, in toatä firea, sä-si satisfacä dorinta de joacä si de a realiza ceva deosebit. Dacä va fi cazul täu, nu vei rämäne la un singur acvariu, si-l vei pästra cu atät mai mult cu cät va fi mai practic. Eu as zice sä-l faci cät i-ti permite sticla, spatiul din locuintä, colocatarii :hammer: , :-) , etc...de mare! I-ti garantez eu cä n-o sä-ti parä räu niciodatä. Asa cred eu, din experienta mea, si vezi cä nici altii nu te sfätuiesc altfel, asa cä tre sä fie ceva adevärat la sfatul ästa.
Ioan

Eu am niste räme rosii din gunoi de grajd, pe care le hränesc cu morcovi fierti, si se inmultesc destul de bine, dar trebuie sä fie täiate chiar si pentru pesti care le pot inghiti intregi pentru cä-i greu de digerat stratul superficial, si pe deasupra mai si degajä o substantä nocivä, asa cä trebuiesc spälate inainte de hränire. Ar trebui tinute intr-o ladä de lemn, care lasä apa de prisos de la morcovii fierti sä se usuce, cu pämänt amestecat cu nisip si rumegus ca sä nu se facä cleios. Sunt folositoare mai ales la pesti care refuzä altä hranä.

Salut!
Ai grijä cä 37°C e mult prea mult, si multi n-o suportä! Flagelatele mor la 35°C dar poti trece cu 0,5° peste 35 färä sä stresezi pestii din cale-afarä. Probabil cä a fost si cauza mortii celor trei. Flagelatele pe care vrei sä le stärpesti cu Metronidazol nu mor toate si pe deasupra mai si devin rezistente, ceea ce inseamnä cä-si formeazä un sistem de apärare contra medicamentului si cänd le tratezi a doua oarä nu le mai deranjeazä si träiesc "bine mersi" mai departe. In afarä de asta se foloseste metronidazolul la tratarea unor agenti patogeni care apar la oameni si in special la femei. Incearcä sä-ti inchipui cä singurul medicament care a mai rämas eficient in tratarea acestor agenti, deodatä nu mai are nici un efect. Ori ce tratament medicamentos are si efecte negative asupra organelor interne ale pestilor, cum ar fi ficatul, care trebuie sä filtreze tot ce-i oträvitor in corp. Astea-s motivele pentru care-ti recomand sä nu-ti oträvesti pestii cu medicamente, dacä nu-i neapäratä nevoie. 30-32°C se recomandä numai in cazul hränirii cu inimä de vitä, pentru cä doar la temperatura aceasta mai reusesc pestii cät de cät sä digere hrana asta la care nu-i adaptat sistemul lor digestiv. (Gräsimile sunt mai moi la temperaturä mai ridicatä, si nu se produc asa frecvent ocluzii ale tubului digestiv!) Discusii, in naturä, nu se hränesc cu vaci!
Dacä le oferi hranä produsä profesional, anume pentru pesti ornamentali, e mai bine sä-i tii la 28°C. Nu spera sä scapi de flagelate (Hexamita si Spironucleus) cä-i o sperantä desartä! N-ai nici umbra unei sanse inpotriva lor! Astea supravietuiesc chiar si färä pesti in orice mediu umed la temperaturi peste 0°C, si chiar dacä le-ai stärpi printr-o minune, le-ai aduce din nou in acvariu cu aproape orice introduci in el, plante pesti, hranä vie sau alte animale. Dacä nu sunt bolnavi, nu-i trata cä mai mult le däunezi! Am indoieli mari cä ar trebui sä-i tratezi cu Praziquantel, pentru cä eu n-am gäsit niciodatä la pestii mei, si am cäteva sute, viermi intestinali. Dacä n-ai un motiv bine intemeiat sä bänuiesti cä ar suferi din cauza viermilor, (ai posibilitatea sä aflii dacä-i au?) mai bine lasä-i in pace.
Fereste pestii cät poti mai mult de tratamente! Dacä le creezi conditii optime de viatä vor fi si ei mai robusti si mai sänätosi. Apa curatä si mäncarea bunä sunt cheia succesului! Nu-ti pierde vremea studiind tratamente. Mai bine aflä cum le poti asigura conditii bune si fä-o. Si nu experimenta cu valori de PH si alte bazaconii. PH 7 este pentru ei excelent. Asigurä-le, dacä poti, apä mai putin durä, dar fii atent cä si despre asta trebuie sä stii cäte ceva, cä apa moale se comportä neobisnuit in acvaristicä, de exemplu toxinele nu au acelasi efect in apä moale ca in apa durä. Poate cä le mai poti aduna apä de ploaie din cänd in cänd, ar fi foarte bine, dacä nu-i contaminatä cu impuritäti din atmosferä, acoperis sau streasina zincatä. N-o aduna cänd incepe ploaia, ci dupä ce s-a spälat praful de pe acoperis. Niciodatä sä nu-i tii in apä cu duritate mai micä de 2°dgH cä risti sä scadä PH-ul brusc la 3, si acolo mai träiesc cäteva minute. Desinfectarea acvariului este absolut inutilä, (de flagelate oricum nu scapi), ba chiar däunätoare pentru cä stresezi pestii cu ea. Temperatura ridicatä doar ajutä sistemul imunitar al pestilor sä stärpeascä o parte mare dintre ele, si sä le tinä in sah pe viitor. Nu combina tratamentul termic cu cel medicamentos. Nu prelungi tratamentul peste 4 zile cä le distrugi ficatul si nu mai scoti pui din ei dacä nu sunt sänätosi. Dacä ai pesti putini, sau de valoare mare, nu le risca viata cu mixturä. Hränirea cu mixturä expune pestii la riscuri multe, cu urmäri grave si nu de putine ori fatale, asa cä presupune multä experientä si cunostinte pentru a putea fi adoptatä cu succes.

Ideea este ca ingestia semnificativa de apa distilata produce o absorbtie masiva de apa fara saruri (mai ales fara sodiu), hipotona fata de osmolaritatea plasmatica, producand asa zisa intoxicatie cu apa sau hiperhidratarea hiponatremica. Mai multe puteti citi aici. Cred ca pe cei mici fara discernamant i-am lamurit complet si au promis ca decat sa mai citeasca asa post nici nu mai miros apa distilata.

Dacä te-ai fi sträduit din räsputeri, poate c-ai fi reusit, mai mult sau mai putin, sä traduci cele scrise mai sus intr-o limbä pe care s-o priceapä si cei cärora lea-u fost destinate. Cät despre linc,...ce sä mai spun? Intre cei mici, si nu doar intre ei, nu-s multi cei cärora le foloseste ce-i scris intr-o englezä evoluatä. Scopul final rämäne, oricum, sä-i ajutäm, nu sä-i intimidäm.
Cät despre rocile cu care se poate ridica duritatea apei am gresit intr-adevär! Nu este vorba de granit, ci de dolomit! I-mi cer scuze pentru neatentie.
Ioan