Message |
|
Salut!
Te pot ajuta la traducere si reparat, dacä te intereseazä si stii sä folosesti un pistol de cositorit. Dacä-i pui bateriile mai apare problema?
Ioan
|
 |
|
Salut mihai20005!
Lasä filtrul acela nespälat, dacä nu iese mizerie multä din el! De fapt nici n-are de un´sä iasä la cäti pesti ai. E clar cä arunci bacteriile de fiecare datä la canal. Si nu-l opri de loc, sau doar cänd hränesti pestii, dar pune-i o prizä programabilä sä-l porneascä dupä ce au mäncat, si seteaz-o la 30min. Atäta timp cät nu pot forma bacteriile un strat gelatinos in burete pentru cä-l speli tot mereu, nici nu se va fixa praful din apä in filtru, ci va trece pur si simplu prin el.
|
 |
|
Salut!
Bineänteles cä n-ai deranjat, ba chiar mi-a fäcut pläcere sä mä intretin cu tine, dar m-a cam socat ideea de a-mi inchipui cum se comportä mai multi Discusi maturi intr-un asemenea bazin.
Ioan
|
 |
|
Salut!
Nu-ti face probleme cä mor de foame! Discusi sänätosi rezistä lejer o lunä de zile färä mäncare, si asta n-am citit din cärti, ci am observat, printre altii, la un sälbatic bolnav care a stat o lunä cu botul in coltzul bazinului si, intr-o zi, cänd i-am oferit niste gongi (Gamarus) a inceput sä mänänce de parcä n-ar fi fost bolnav niciodatä. Asta nu inseamnä cä-i poti läsa si tu färä mäncare, färä sä incerci sä-i ajuti, pentru cä vei obtine cu atät mai repede ce vrei de la ei, cu cät se vor simti mai repede la largul lor. Pentru asemenea cazuri este hotärätor (!) sä le oferi o hranä pentru care ar fi in stare sä-si riste viata, cum sunt mai sus pomenitii Gamarus, la care incä n-am avut nici un Discus care sä reziste tentatiei, sau Enchytraeus Albidus, pe care il mänäncä toti cu pläcere, dar mai sunt unii care nu se dau in vänt dupä ei, dacä nu-i cunosc. Enchitreii si Gamarus se pot creste acasä, iar dacä nu gäsesti pe forum indicatii in privinta asta, le poti primii tot de la mine. Enchitreii äi gäsesti sub frunzisul umed, in descompunere, in pädure, sau, cu un pic de noroc, chiar in grädinä. Oricum, vei avea nevoie de Grindal, rudele mai pitice ale Enchitreilor, sau altä hranä de calitate asemänätoare, pentru perioada cänd nu vei mai putea sätura puii cu Nauplii de Artemia. Nu te-as sfätuii sä le dai pureci de baltä sau altä hranä colectatä din ape in care träiesc pesti, pentru cä ai sä-ti contaminezi puii cu paraziti. Artemia maturä, congelatä este o alternativä
acceptabilä, dar Grindali ar fi mult mai buni. Dacä le dai inimä, si mai ales dacä faci compromise la calitatea acesteia, este foarte probabil c-ai sä obtii rezultate deosebit de dezamägitoare.
Ioan
|
 |
|
Salut Pokemon!
Plantele vrei sä le pui lateral, pe längä acvariu, sau in spatele lui?
Orchideile ti-ar place? (28 cm? Am inteles corect? Pentru Discus?  Forma acvariului täu i-mi aminteste de geamurile "Termopan" in care inoatä Guppy!
Ioan
|
 |
|
Salut Benu!
Ia-le orice posibilitate de a se scunde! Dä-le mäncare doar ca sä aibä in cazul cä ar vrea sä mänänce, dar pästreazä apa cät mai curatä, 31°C, nu mai aprinde nici o luminä, si ai räbdare, cä se vor obisnuii ei cu noul loc. Pe urmä poti scädea la 28°C. Faptul cä sunt mult timp singuri este un mare dezavantaj, pentru cä se desobisnuiesc de oameni si devin speriosi.
E clar cä s-au obisnuit cu grupul si nu le place singuri, dar n-ai ce le face dacä vrei sä obtii pui de la ei va trebuii sä ai multä räbdare si sä le asiguri conditii optime. Eu cred cä ai putea incerca si cu acutan, dar evitä neapärat exageräri, si incearcä sä mä informezi mai departe.
Ioan
|
 |
|
Salut Benu!
Dacä pästrezi proportia apelor si nu hränesti pestii prea intens, n-ai sä scapi duritatea temporarä de sub control, dar n-o läsa din ochi, verificä PH-ul din cänd in cänd, urmäreste orice schimbare in comportamentul pestilor cu suspiciune, dar nu actiona in panicä dacä gäsesti dimineata pestii cu ochii tulburi si PH-ul sub 5. Adaugä 10% apä de retea, o datä la 30 de minute, pänä ajungi la PH 6.
Schimbä intre 20-50%; in functie de cantitatea impuritätilor. (Hranä neconsumatä, excremente, alge, alte vietuitoare mici, melci, virmi, etc...)
Nu-i nevoie sä pui Bactozim. Dacä buretele contine bacterii, acestea vor face fatä la cantitatea redusä de nitrit, rezultatä de pe urma schimburilor intensificate de apä si a hränirii ceva mai reduse.
Albastrul de metil va fi absorbit in mare mäsurä de cätre burete in cca. 24 de ore. Nu stiu dacä se diminueazä efectul solutiei din aceastä cauzä, sau ce se intämplä cu bacteriile, pentru cä eu iau icrele din bazinul de reproducere si le pun la eclozat intr-o gäleatä färä filtru, scutindu-mä in acest fel de schimburile intense de apä si alte probleme care mai apar. Poate cä ar fi mai bine sä incerci mai intäi cu tripaflavinä. Aceasta trebuie läsatä in bazin, ca sä inpiedice cresterea ciupercilor pe icrele stricate, si se eliminä o datä cu schimburile zilnice de 10-15% de apä, fäcute dupä cca. o säp.tämänä de la inotul liber al puilor.
28°C este temperatura optimä pentru reproducere.
Tubul se pune vertical si se fixeazä cu coliere de plastic si ventuze pe un geam lateral. Dacä bänuiesti cä pestii i-si mänäncä icrele, va trebui sä le protejezi cu o plasä de särmä nezincatä sau care nu contine altceva decät fier sau plastic, rigidä, ca sä n-o poatä deforma pestii. Plasa se va fixa la cca. 1cm fatä de icre.
Eu am un respect deosebit fatä de oameni curiosi, care intreabä si invatä! Probleme am doar cu persoane la care se combinä ignoranta cu aroganta.
Ioan
|
 |
|
Salut Benule!
Dimensiunile 50x50x40 sunt optime, cu toate cä se obisnuieste 50x50x50, pentru cä dacä-l faci ceva mai mic nu se mai imprästie puii asa usor, si i-si gäsesc pärintzii mai repede, ceea ce-i foarte important, pentru cä cei care nu-si gäsesc pärintzii la timp vor inota mult, vor släbi si vor muri de foame. Una din cauzele pentru care se imprästie puii prin bazin este cä au in instinct tendinta sä caute corpurile, in aceastä perioadä de reproducere intunecate, ale pärintilor, ceea ce-i face sä se ataseze din gresealä de margini negre de silicon, sau de alte obiecte inchise la culoare, din care cauzä se lipesc acvariile de reproducere cu silicon alb. Dacä vezi cä nu-si gäsesc pärintzii, poti sä reduci nivelul apei cu un sfert din volumul total, pänä cänd i-au gäsit si rämän längä ei. Nu uita sä cobori incälzitorul la nivelul nou al apei! Un bec mic cu neon, de 6-8W, economic, montat deasupra bazinului, si acoperit cu o cutie de tablä de la räcoritoare, decupatä corespunzätor, in lipsa vreunei idei mai bune, este ideal pentru iluminatul din timpul zilei. Nu aseza lampa desupra unui geam de sticlä, cä acesta se poate sparge de la cäldurä si cade in bazin! Noaptea poti aprinde un bec cu incandescentä de la frigider, sau chiar mai mic, de la o lanternä, far de bicicletä, etc. dacä se poate, alimentat de la un transformator de retea. Bazinul are nevoie de un suport pentru bacterii, pentru cä-i riscant sä expui puii si chiar pärintii la apa de la retea, prin schimb la picäturä sau schimburi dese de apä, din cauza componentelor däunätoare, clor, ierbicide, pesticide, etc., pe care le-ar putea contine. Chiar dacä nu hränesti pärintzii inaintea depunerii, vei hränii puii incepänd cu a treia, sau cel mai tärziu a sasea zi dupä ce au inceput sä mänänce de pe pielea pärintilor, cu nauplii de artemia, ceea ce duce la nevoia filträrii biologice a apei. Filtrul poate fi interior, un burete cam de 10x10x30, antrenat cu aer, nu cu pompä electricä, pentru a nu produce curent de apä, sau exterior, de tip canisträ, ale cärui furtune de absorbtie si expulzie vor fi dotate la capetele din bazin cu bureti care sä inpiedice formarea curentilor de apä, pentru a nu ingreuna accesul spermatozoizilor la intrarea in icre, si pentru a impiedica absorbirea puilor in filtru. La capätul furtunului prin care iese apa din filtru, este suficient un burete cät pumnul unui copil, cu porii mai mari, dar la capätul furtunului prin care inträ apa in filtru va fi nevoie de un burete de cca. 15x6x6 cm, cu porii mai fini, care se acoperä cu un ciorap fin, de damä. Buretii se vor fixa stabil, cu elastic, sau legati cu nylon de pescuit, pe furtune! Apa filtratä prin osmozä nu contine särurile si mineralele necesare dezvoltärii puilor in timpul cresterii, ceea ce face necesarä adäugarea ulterioarä a acestora, fie prin amestecul cu cca. 5- 10% apä de retea, dacä aceasta nu contine componente däunätoare, fie prin adäugarea de sare, destinatä ridicärii duritätii apei filtrate, anume pentru reproducerea acestei specii.
Ideal ar fi sä se umple noul bazin cu 30% apä veche, 50% din osmozä si 20% din retea, läsatä sä stea 12-24 ore la depresurizat ca sä se elimine surplusul de gaze dizolvate, surplus apärut ca urmare a presiunii ridicate din retea. Prin schimburi ulterioaere se va urmärii obtinerea unei ape cu un continut de 10-20% apä de retea si 80-90% apä de osmozä, raportul fiind dependent de duritatea apei din retea, in asa fel incät sä se obtinä valoarea duritätii temporare de 1,5- 2°kH, mäsurat cu ajutorul kiturilor din comertul acvaristic, sau 80-110µS/cm, mäsurat cu ajutorul unui aparat electronic. In lipsa unui filtru ciclat este riscant sä se mute pestii! Ciclarea unui filtru nou instalat se poate gräbi prin sälarea unui material filtrant, folosit in acvariul comun, in apa bazinului de reproducere. Turba pentru uz acvaristic se foloseste la diminuarea duritätzii temporare, (kH), si la reducerea germenilor patogeni, prin acidifierea apei pänä la o valoare a PH=5,5-6,5. Tratarea apei cu duritate temporarä extrem de redusä, kH=1-2, folositä la reproducerea discusului, cu turbä, färä posibilitatea controlului, si färä cunoasterea in amänunt a efectelor acestei actiuni, duce inevitabil la esec, sau chiar la moartea pestilor, din cauza posibilitätii schimbärilor rapide si ample ale valorilor aciditätii apei, in aceste conditii! Majoritatea sortimentelor de turbä aflatä in vänzare, contin substante däunätoare discusului, sau nu duc la obtinerea aciditätii urmärite! Pentru a se putea renunta la turbä, apa bazinului de reproducere se poate decontamina cu ajutorul tripaflavinei sau albastrului de metil, in proportia recomandatä pe ambalaj in functie de concentratia solutiei. Nu se va folosi albastru de metil dizolvat in acool, ci in apä! Ca indiciu orientativ, se va adäuga albastru de metil pänä va avea apa opacitatea unui ceai mai inchis. Atentie! Dacä se supradozeazä, este necesarä inlocuirea unei cantitäti neasteptat de mari de apä, pentru a se obtine dozajul corect! Suprafete colorate cu acesti coloranti vor fi aproape imposibil de decolorat. O mare parte din solutie se va opri in filtru. Ti-as recomanda sä incerci intäi färä adaosuri, doar cu apä curatä, sau sä pui o plantä mare in bazin intr-un ghiveci de flori, asa ca sä rämänä si pentru pesti loc destul. Planta absoarbe o parte din nitrat si are efect distrugätor asupra germenilor däunätori.
|
 |
|
Salut INTROS !
Si dacä noi nu vrem sä te credem pe cuvänt cä apa distilatä nu-i potabilä ?
Postul täu este un exemplu foarte bun pentru a scoate in relief faptul cä o asemenea afirmatie, cu toate cä este adeväratä, foloseste putin celor cärora l-i se adreseazä, pentru cä se omit informatii decisive, ceea ce lasä loc pentru interpretäri de genul: "Ei, poate cä exagereazä, cä doar apa-i tot apä", sau asemänätoare. Cei care fac aceste afirmatii pe jumätate, pot pretinde cä cine nu le urmeazä sfatul n-are decät sä suporte consecintele, ceea ce se poate tolera dacä-i vorba de persoane majore. Sfatul täu, insä, se adreseazä "vreunuia mai mic ", de la care nu se poate astepta aptitudinea de a aprecia corect importanta sfatului.
Ce am scris eu aici nu-i un repros, ci un indemn, o rugäminte, adresate tuturor celor care stiu multe si spun putine, sä fie un pic mai altruisti, cä eu sunt sigur cä nu le cade greu, dacä vor.
Ioan
|
 |
|
johnny6600 wrote:Pune intaritoarele pe la inaltimea de 27-28 cm , din sticla de 6 mm.Poti sa le faci de 4 cm si cred ca merge si pe toata lungimea acvariului dar numai daca le pui pe exterior.
Salut johnny6600 !
Intäritoarele pe exterior? Ideea m-i se pare neobisnuitä! Care laturä a intäritorului se aplicä pe fata exterioarä a acvariului? Cea de 6 mm ?(formeazä o portiune expusä usor accidentärii), sau cea de 4 cm? (se curbeazä si ea, din cauza lätimii insuficiente pe raza curburii) Aceste dezavantaje dispar la aplicarea laturii de 6 mm a intäritorului pe suprafata interioarä a fetzelor acvariului, chiar dacä ocupä lungimea totalä, minus 3-4 mm, spatiu necesar introducerii liantului intre intäritor si fetzele laterale.
Ioan
|
 |
|
Salut ezra!
Eu m-am sträduit sä fiu cät mai ironic, ca sä nu risc sä fiu luat cumva in serios, dar väd cä nu merit o notä mai bunä decät 3 la ironie, dacä nu esti sigur c-am glumit. Asa-s eu cänd i-mi ies din pepeni. Am fost pornit inpotriva ta c-ai primit sfaturi care te-ar fi ajutat s-o scoti cu bine la capät cu puii, dar tu nu le-ai acordat atentia cuvenitä si la urmä te-ai pläns cä n-ai reusit sä-i cresti sänätosi. Noi te ajutäm cu cea mai mare pläcere, dar ne-am bucura sä vedem cä ajutorul nostru nu-i in zadar, asa cum se intämplä incä mult prea des. Puii nu mai au ce cäuta la pärinti la värsta asta pentru cä trebuie hräniti intens, schimbatä apa des, eventual in caz de boalä ridicatä temperatura la 35°C, si nu bombardati cu medicamente, iar astea nu se fac in tr-un bazin in care mai sunt si pärintii, pentru cä-i stresezi, si nu-ti comvine sä schimbi tot la douä zile 50 de litri de apä in loc de 10-20, cätä trebuie schimbatä pentru cei cätiva pui care ti-au mai rämas. Nu se tin puii in aceleasi conditii in care se tin cei maturi. Mutä puii intr-un recipient de 10-30 de litri, ridicä temperatura cu cäte un grad la 2-3 ore pinä la 35,5-36°C, si tine-o asa o säp.tämänä. Asigurä-te c-o mäsori c-un termometru care indicä corect, si ia toate mäsurile necesare ca sä rämänä constant la acea valoare, nu te baza pe regulatorul incälzitorului, cä dacä nu se decupleazä risti sä-i fierbi, ci controleazä cät mai des. Incälzitoarele de calitate inaltä nu permit reglarea temperaturii pänä la 35°, asa cä ori demontezi incälzitorul si scurtcircuitezi bimetalul, dacä te pricepi, ori i-ti cumperi o chinezärie sau polonezärie pe care o reglezi la 28°C si decupleazä la 42°. !!! Ironie !!! Toate Flagelatele nu le poti distruge, cele care supravietuiesc vor deveni rezistente la medicament, si data viitoare oricum nu-ti va rämäne altä alternativä decät cäldura. Dacä ai de gänd sä-i inmultesti si-n viitor, ar fi bine sä faci rost de-un termostat de calitate, cu releu, in care sä poti avea incredere, si sä comanzi incälzitorul cu el, cä data viitoare, dacä ai mult noroc, vei risca viata a 150-200 de pui, si nu cred cä-ti dä mäna sä te mai bazezi pe un bimetal primitiv. Nu le mai da inimä goalä! Vezi c-am pus pe undeva, pe forum, o retetä pe care o folosesc de ani de zile cu rezultate foarte bune. Cautä prin posturile mele, cä nu-s asa multe. Dacä ai nelämuriri, mai intrebi. Pe YM sunt heckel _cross.
S-auzim de bine! Ioan
|
 |
|
Salut ezra!
Cred cä dupä experimente minutioase si indelungate, esti primul care a gäsit metoda optimä de crestere a puilor de discus! Dä-le in continuare, alternativ, cäte o säptämänä inimä si una Metronidazol!
Mult succes! Ioan
|
 |
|
@vyrusu!
N-am nimic inpotriva sticlei de bere! Sunt de acord cu tine cä nu meritä sä cumperi un trafo, doar ca sä-ti salvezi o amärätä de viatä. Dar in privinta disjunctorului se pune intrebarea dacä-l folosesti pentru toatä instalatia? Dacä ai multe acvarii, cu multi pesti, care costä de 5 x mai multi bani, etc...etc...De exemplu: Cineva este la servici, in acvariul de acasä sare un peste, (foarte scump, fizic si psihic), stropi de apä, (nedistilatä), cad unde n-ar trebui si cu toate cä pe suprafata duliei s-ar fi uscat, cu multä indulgentä in trei minute...färä indulgentä in 30sec, färä urmäri sesizabile pentru "cineva" aflat la servici, produc o scurgere de curent care declanseazä disjunctorul, care opreste curentul, care opreste pompele de aer, filtrele biologice, lumina, cäldura, si oferä cuiva, cänd vine de la servici...o naturä moartä cufundatä intr-o liniste mormäntalä. 
|
 |
|
Salut Räzvane!
Eu m-am gändit la posibilitatea asta, dar numai pentru incälzitoare mi-ar trebui unul de 2500W. Pentru puteri de pänä la cca. 300W ar fi o idee bunä, care ar oferi o oarecare sigurantä contra electrocutärii, dar nu trebuie uitat cä si la esirea unui trafo de separare, care livreazä o putere de peste 50W, curentul este suficient de mare pentru a pune in pericol viata unui om, la atingerea concomitentä a celor doi poli. Plusul de sigurantä se datoreste doar faptului cä "dacä" esirea sa nu este legatä la pämänt, nici nu poate exista o tensiune electricä intre pämänt si esirea transformatorului. Ar trebui sä se dimensioneze aparatura de uz acvaristic pentru tensiuni de 24 v.
Ioan
|
 |
|
Foarte dificil de aflat dacä sunt infectati si ceilalti. In acest caz nu poti rezolva problema dezinfectänd acvariul. Mie mi-au murit 4 bucäti la scurt timp dupä ce i-am cumpärat, ultimul dintre ei, al 5-lea a murit cänd avea pui de 6 luni, la cca. 2ani dupä primii 4, iar dupä el mi-au mai murit, din acelasi acvariu, un Snake Skin matur si incä unul, care nu mai stiu ce variantä era, dar tot matur, in toamna trecutä. In acelasi bazin sunt acum vreo 25 de buc. maturi si se pare cä a dispärut problema. Din fericire la mine nu-i atät de tragicä problema cä am cäteva sute si nu se simte lipsa unuia decät dacä-i mai deosebit, dar pe aceia äi tin separat.
|
 |
|
Salut!
Si totusi, dacä nu existä altä legäturä spre pämänt, curentul se scurge doar intre firele incälzitorului, asa cä n-are cum sä electrocuteze vreun peste, decät dacä acesta trece foarte aproape de ambele fire in acelasi timp, iar curentul crede de cuviintä cä-i mai usor sä treacä prin pestele mai bogat in säruri decät apa. Prin apä nu trece curentul electric, atäta timp cät nu contine säruri, ceea ce inseamnä cä Discusarii sunt mai putin expusi decät Tanganjikarii.
|
 |
|
Din päcate habar n-am ce sunt. Am dat peste ei intr-o baltä, la malul märii, intre alge lungi, verzi, si dupä ce i-am adus acasä am observat cä se pot inmulti in apä curatä, ceea ce are o importantä deosebitä, stiut fiind faptul cä, spre deosebire de Tubifex, poate fi folosit färä teama chiar si la hränirea unor larve de pesti care sunt prea mici pentru a putea fi hränite cu nauplii de Artemia. Am constatat cä-l mai cunosc si altii, dar nu i se acordä importantä. In definitiv nu-i esential sä stim cu cine avem de-a face, atäta timp cät ne oferä ceea ce-si doresc acvaristii de zeci de ani de la Tubi. Eu am inceput hränirea larvelor de discus in urmä cu un an si, cel putin pän-acum, n-am constatat nici un efect negativ, ba chiar dinpotrivä, mä ajutä sä obtin urmasi de la pesti care-s mäncätori notorii de icre, cu care, altfel, n-as avea sanse mari sä reproduc.

|
 |
|
Salut Rares!
Nu sunt däunätori decät dacä ai icre in acvariu, in rest sunt doar...in plus, de prisos, etc. Unii pesti se hränesc cu ei. Vezi cä se mai gäsesc informatii despre ei pe undeva, pe forum.
|
 |
|
De care viermi intrebi? De äia albi sau rosii? Äia rosii de care ziceai, sunt lipitori sau nu? De cei care nu-s lipitori dar seamänä cu "Tubi" am eu. Fäcuti pastä si amestecati cu gälbenus de ou constituie, vreo 2-3 zile, o hranä idealä pentru larvele de Discus crescute färä pärinti, care incep sä se desprindä de substrat si sä inoate, dupä care pot inghiti nauplii de Artemia.
|
 |
|
Salut bogayman!
Poate cä ar trebuii sä-i tii si sä ai grijä de ei ca de ochii din cap! Dä-le morcovi fierti sä mänänce, c-o sä mai ai nevoie de ei! Ai gäsit ca orbu Bräila primii "Tubi" care se pot inmulti in apä curatä. Ia vezi dac-a mai reusit careva treaba asta. Nu-i mai arunca!
|
 |
|
|
|