Regret pentru Copperband, dar ma bucur ca si altii stiu de problemele expuse de tine. Alea din afara acvariilor.

Ca si alti 99.999% din oameni. Dar macar incerci sa adaogi ceva in plus la cunostintele care le ai.

Si oricum treaba ta ca medic nu e sa proiectezi/construiesti/modifici aparatele. Trebuie sa interpretezi valorile care le citesti si sa faci ceva util in meseria ta cu datele respective. Parca la voi medicii e o diferenta mare intre 39 si 41 de grade Celsius la febra organismului uman. La un radiator se poate spune ca nu e prea mare diferenta.

Si vrei sa te cred?

Manualele de medicina mi s-au parut cam voluminoase, fata de ale mele.

Eu o sa merg momentan pe variantele mai ieftine. Stiu ca nu e buna ideea, dar astea "e" posibibilitatile.

Si ce crezi ca pe aici e altfel?
Nici macar nu mai citeste nimeni vreo carte.
Toata lumea se uita pe facbook si vrea o rezolvare instantanee a tuturor problemelor.

L-am citit (cam repede) da o sa-l mai vad.

TC420 e gindit ca alimentator pentru benzile luminoase care necesita tensiune fixa.
LDD-urile genereaza curent constant pentru alimentarea ledurilor.
Daca LDDurile sint alimentate direct la 12/24V (nu prin iesirile din TC) trebuie doar sa transferi comanda PWM la LDD.



@um02122
Si abia acum mi-a picat fisa.
Nu trebuie sa lipesti fire in interiorul cutiei. Cauta in cel mai apropiat magazin de componente electronice rezistente de 4,7K sau de 5,6K de 0,5W (sau de 0,25W, de care au - K e de la kiloohmi) neaparat cu terminale (cu fire adica).Pe aici e vreo 5-10 bani bucata . Montezi cite una intre fiecare iesire (CH1...5) si V+ la Output. Semnalul PWM de la LDD il legi direct la CH1...5 corespunzator.

Si o observatie - folosind LDD pentru alimentarea LEDurilor poti sa folosesti si benzi luminoase pe acelasi canal daca nu depasesti puterea.

Mersi.
Vad ca am ratat unele topicuri fiindca erau la marine.
O sa mai citesc si pe aici - fie si numai de curiozitate.

Nu.
Faci o confuzie. Tensiunea care e generata pe iesirile de la tc420 este de 12V (minus caderea de tensiune pe tranzistorul final - nu merita sa verific cit e) . Dar e modulata de un semnal cu factor de umplere variabil de frecventa mare - frecventa care e mult peste ceea ce pot observa ochii umani - in jur de 24 Hz - cu titlu informativ mustele comune pot sa observe frecvente mult mai mari decit noi. Ce inseamna asta?
Pentru noi o succesiune de cadre (poze succesive) proiectate cu o viteza de peste 24 de cadre pe secunda pare o miscare continua - e o combinatie dintre sensibilitatea la culoare a ochiului, timpul de transmisie a semnalului catre creier si intirzierile intre fiecare neuron. Exista o metoda foarte usora ca sa verifici asta. Sint pe piata mai multe leduri rosii/verzi. Practic e un led verde cuplat antiparalel cu un led rosu (catodul de la verde e legat la anodul de la rosu si anodul de la rosu e cuplat la catodul de la verde). Sau lipesti 2 leduri (rosu si verde antiparalel. Le alimentezi printr-un 555 cu frecventa variabila - gasesti nenumarate scheme. La frecvente mici (cam sub 16Hz) o sa vezi clar cum cele 2 leduri sint alternativ rosu si verde. La frevente mai mari - peste 24Hz (pentru ochii nostrii) vei vedea ca ledul respectiv e galben. Daca pui un osciloscop pe iesirea de comanda a ledurior o sa vezi ca factorul de umplere nu s-a schimbat intre 16Hz si 24Hz. Ce s-a schimbat - e doar perceptia creierului tau la o frecventa mai mare decit poate sa perceapa.

Plantele (in cazul tau coralii) vor percepe doar o schimbare in intensitatea luminoasa care nu e prea vizibila pentru ochii tai (ochiul uman are o caracteristica asimptotica foarte adaptabila - daca primeste mai multa lumina decit poate accepta taie zdravan din lumina (prin cornee) si isi micsoreaza/mareste sensibilitatea). De-aia poti sa vezi si noaptea la 1-2 lux si ziua la 50000 sau 200000 de lux - sint 5 ordine de marime.

LDD-urile sint concepute sa asigure un curent constant (pentru comanda ledurilor) si atit. Cita lumina dai hotarasti tu din comanda factorului de umplere - din sliderele din program.

Comanda principala nu este ce tensiune am (sau ce curent am). Curentul (si implicit tensiunea) este fix - e generat de LDD. Cit timp este iluminat stabilesti din factorul de umplere care poti sa il variezi cum vrei.

Nu te complici punind LDD pe seriile de leduri. Controlezi ledurile stabilind exact unul din parametri - curentul ( care e pricipalul factor la leduri - ramine la latitunea ta cit timp si in ce cantitate (procentual) va fi iluminat.

Vad ca am fost putin neclar. LDD-ul stabilizeaza cantitatea de lumina care e generata de led (pe zi sa zicem). Mai ai de stabilt cit timp va fi aprins ledul pe zi - asta poti sa hotarasti tu. Asta e factorul de umplere.

Cu o observatie suplimentara - orice organism are nevoie de o perioada de pauza (intuneric daca peferi) mai mare sau mai mica. Toate testele care au implicat mentinerea unui organism biologic in stare de functionare permanenta au esuat pe intervale mai lungi de timp. Cel putin cele de care am auzit sau citit pina acum.

Am avut cindva experiente cu sticla crapata la racirea brusca de la 70-80 de grade. Mai multe, nu doar una.

Nu mai zic de becurile cu care incalzeam si iluminam acvariul in urma cu 30 de ani - dar alea se incalzeau mult mai puternic.

Vad ca functioneaza la voi, dar am oarecare reticente sa pun o bucata de sticla incalzita la citiva centimetri deasupra apei.
Mai citesc.

In ultimii 3-4 ani de cind eu si citiva prieteni jonglam cu diverse LED-uri (CREE, Nichia si Seoul intre 1W si 10W) am reusit sa le prajim foarte rar doar in 2 conditii:

1. Am bagat copitele prea grabiti in potentiometrii de reglare a tensiunii si a fost depasit curentul maxim suportat.

2. Hai sa facem un test rapid. N-am radiator destul de mare. Las' ca il tinem doar 2-3 minute. S-a ars dupa vreo 10 minute in timp ce masuram ceva, iar radiatorul ajunsese sigur peste 100 de grade Celsius.

Dupa cum vezi greselile ne-au apartinut in totalitate. Am si acum un Cree de 5W pe post de lampa de birou - cred ca l-am facut prin 2010 sau 2011.

Producatorii zic ca ledurile actuale pot sa lucreze la o temperatura ambientala de maxim 85 de grade Celsius. Nu am ajuns pina acolo, dar la 45 de grade da.

Ca o concluzie daca nu depasesti curentul maxim suportat de LED si ai radiatoare destul de mari nu ar trebui sa ai vreo problema.

Am lucrat cindva multa vreme intr-un laborator de chimie industrial (acizii si bazele concentrate erau ceva normal) - un montaj neprotejat rezista maxim o luna, doar conectorii auriti rezistau. Daca la tine s-au corodat suruburile doar atit in 3 ani e chiar bine.

In ultimele poze care le-ai pus sint intradevar regulatoare de tensiune si curent constant. Dar au tensiune de alimentare continua nu in implusuri ca la 420 si toate sint cu reactie - tensiunea si/sau curentul de la iesire sint transmise inapoi la regulatorul in comutatie printr-un fir separat. Pe modul care il ai acolo ai 2 fire la intrare si 2 la iesire. Ca sa poti avea o reactie ar trebuie sa fie inca un fir de undeva de la iesirea dinspre leduri catre partea electronica.

@adytzu - mai ai pedestalul ala de marmura in acvariu?

In momentul de fata capacul arata ca mai jos. Sint si poze de ansamblu in jurnal : http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/20/35795.page

Partea din fata si din spate se pot rabata la peste 90 de grade si pot sa ramina in pozitia aia. Pe partea din centru-jos au ramas gaurile de la soclurile de neoane.
Am dat niste gauri pe partea din spate si i-am bagat 2000 de lumeni. Mai urmeaza citeva gauri pentru inca 3000 de lumeni.
Teava aia alba e in plus - doar ca sa pot face poze cu capacul deschis.

Am inceput sa modific capacul. Pina ma gindesc cum il fac i-am adaogat 2000 de lumeni la 3000K prin citeva gauri. In citeva zile urmeaza inca 3000 de lumeni la 6500k.

Program de iluminat - de la 7 la 22 cu pornirea in primul sfert de ora doar a 700 de lumeni. Ceilalti 3000 de lumeni vor fi porniti de la 16 la 20.

Ce face un ciclid cu plantele - le scoate din substrat si le rupe frunzele. Duminica pe la 3 erau aranjate in poturi. Luni la 7 seara ajunsesera cum se vede. Marea majoritate aveau frunzele rupte. Nu apar in poza dar mai sint 3 poturi complet golite de nisip in spatele bolovanului. Valisneria avea frunzele de 2 ori mai lungi - noroc ca mai are citeva frunze abia iesite. Frunzele mai mari de la echinodorusi erau rupte pe jumate, bacopa plutea toata. A mutat aproape tot nisipul in partea asta.

Greseala e a a mea ca am tinut bondarul cu plantele. Si in plus pare ca a intrat in perioada imperecherii. E negru in marea majoritate a timpului, curata de zor un singur loc in tot acvariul (i-am mutat un pumn de nisip exact acolo si dupa 1 ora nu mai era urma de nisip) si are atitudinea care am vazut-o la mascul cind curteaza femela prin diversele filme. Bondarul a trecut la schimburi. Daca nu il vrea nimeni trece la donatii.

Ventilatorul sau alt consumator electric ia ce curent ii trebuie indiferent de ce curent poate sa genereze alimentatorul.

Alimentatorul genereaza o tensiune fixa (12V in cazul tau). Consumatorii dupa alimentator iau cit curent le trebuie cu conditia ca totalul curentului luat din alimentator sa nu depaseasca cit poate sa genereze alimentatorul (6 amperi in cazul tau - daca e ala din primele posturi).

Dioada Zener functie de cum e pusa in circuit poate sa si scada tensiunea de alimentare a ventilatorului.

Catodul diodelor e marcat de obicei cu un inel de vopsea, o dunga cit mai apropiata de terminalul respectiv sau cu simbolul diodei orientata spre terminalele diodei. Daca anodul Zenerului e spre plus are doar rol de protectie, daca e catodul spre plus pe Zener va fi o cadere de tensiune de 5,1V. Prin Zenerul respectiv poate sa treaca un curent de pina la 5W/5,1V=aproape 1A. Anodul e terminalul sub forma de sageata pe scheme.

Adica poti alimenta ambele ventilatoare din poza simultan puse in paralel pe acelasi canal. Daca pe dioda cad 5V inseamna ca tensiunea de alimentare a ventilatorului e de 7V - deci e folosit sub turatia normala.

@um02122 - te deranjeaza daca o sa folosesc una sau doua din pozele tale intr-un alt topic? E o ilustrare buna despre ce se intimpla cu unele materiale neprotejate impotriva umiditatii in 2-3 ani de functionare.

Am priceput cit de cit partea cu diferentele de iluminat.

Cred ca ambele variante de controlere pot fi modificate.
la 420 e evident ca s epoate.

La 420 ai o schema aici (de unde mi-ai dat citatul):
http://www.plantedtank.net/forums/20-diy/980633-how-use-tc-420-control-ldd-drivers.html

La controlerul nou sa verifici exact daca grila de la tranzistorul MOSFET e tot acolo - daca e alt tranzistor cauti datasheetul la producator.

Sa nu alimentezi 420 cu mai mult de 24 de volti - la peste 30 se ard tranzistorii.

Sa nu te aud ca lipesti fire in interior in timp ce e alimentat - scoti alimentatorul si sursa (daca ai separata) din priza.

M-am lamurit, mersi.
Eram curios deoarece ai suruburile de la intrare/iesire corodate. Si in timp va fi si mai rau.

Vezi ca e posibil sa nu functioneze controlerul (vechi sau nou) cu LDD fiindca ambele sint dimabile.

Nu am nici o idee despre cum se comporta un LDD care e alimentat cu tensiune in impulsuri. Din datele de catalog rezulta ca suporta doar curent continuu pe intrare.

Eu as cumpara un singur LDD si as incerca pe un singur canal sa vad daca functioneaza.

Nu pot sa-ti dau sfaturi la combinatiile de leduri - pe mine ma intereseaza variantele de apa dulce plantate - cel putin momentan.

La LED-uri nu se discuta despre tensiunea de alimentare a LED-ului (sau mai exact de caderea de tensiune pe LED). Important e curentul care trece prin LED.

Deci nu e ca la becuri sau neoane - se alimenteaza la 12V daca e de autoturism, la 24V daca e la un camion sau la 220Vca daca il bag in priza (nu sint sigur ce tensiune aveti in UK).

Producatorul iti da un curent maxim care poate trece prin LED in conditii normale de functionare. Conditii normale de functionare inseamna ca e si racit bine - iar la LED-urile de putere de multe ori recomanda si marimi minime de radiatoare. Daca(virgula) curentul care trece prin LED e mai mic si puterea disipata pe LED e mai mica si radiatorul poate sa fie mai mic. Tot producatorul iti mai da si un grafic - la curentul x caderea de tensine pe led e y. Depasirea curentului maxim de functionare duce la distrugerea ledului.
Te mai intereseaza (tot de la producatorul ledului) si un alt grafic la curentul x lumina generata e de z lumeni. Graficele le poti gasi doar la producator stiind exact modelul de led care il ai.

Daca pui ledurile in serie acelasi curent trece prin toate. Daca le pui in paralel curentul se divide aproape egal pe toate ledurile (cu conditia ca ledurile sa fie de acelasi tip). Aproape egal fiindca exista o oarecare dispersie a parametrilor. Se prefera varianta cu leduri in serie deoarece caderea unui led duce la intreruperea circuitului pe toate ledurile. Caderea unui led in paralel cu altele poate sa duca la depasirea curentului maxim admis pe led si se vor distruge unul dupa altul in citeva milisecunde.

Ca la multe alte electronice distrugerea unui led se datoreaza de fapt caldurii. Nu aia care o poti masura din exterior, cea datorata incalzirii semiconductorului - undeva in interiorul capsulei. Din citite temperatura in interiorul ledului poate sa atinga 120-140 de grade Celsius.

Asta ar fi teoria - foarte pe scurt.

Pina aici pare complicat, dar nu e chiar asa.

Nu se poate spune ca daca am 3,5V pe un led alb curentul prin el e de 1A. Trebuie masurat curentul cu un ampermetru. Caderea de teniune pe led nu e proprortionala cu curentul care trece prin el.

Din punct de vedere practic ledul e o dioda prin care trebuie sa fac sa treaca un anumit curent.

Ai datele de la producator si vrei z lumeni. Vezi ce curent trebuie sa treaca prin led. Pentru usurinta calculului sa zicem ca iti trebuie 1A - ca la Cree-urile de 6500K care le ai.

Stii ca il alimentezi la 12V. Caderea de tensiune pe led e de 3V. Ca sa nu pierzi prea mult din putere pui 3 leduri in serie.
Mai ai o diferenta de 3V de acoperit pentru a genera un curent constant prin leduri de 1A. Se poate pune o rezistenta de 1 Ohm, dar iti trebuie o rezistenta de putere de minim 3W (3W pentru rezistenta crede-ma ca e foarte mult).

Nu se foloseste varianta pun 4 leduri in serie la 12V. O variatie mica a tensiunii de alimentare (de la 12 la 12,5 V) va duce ledurile peste tensiunea suportata si foarte probabil le va distruge. Eventual ai putea pune in serie citeva diode redresoare cu siliciu ca sa micsorezi puterea pe rezistenta.

In cazul asta s-ar putea folosi fie tranzistori, fie LM317 dar la ambele variante o sa ai pierderi mari de putere si iti trebuie alte radiatoare.

Ar mai ramine LDD-urile, dar nu am lucrat cu ele. Si e Lucian pe aici asa ca o sa mai iau si eu niste lectii.

Chiar si cu LDD mai ramine problema racirii asamblului. M-am uitat la Cree si pentru ledurile de 6500K ei ar recomanda un radiator de aluminiu cam de 40x40x40 mm cu talpa groasa de 10mm (doar pentru un led).

Sa nu uiti ca la montarea pe radiator trebuie pasta termoconductoare (e obligatoriu).

Vezi ca la ledurile rosii si verzi caderea de tensiune pe led e mult mai mica - poti sa pui in serie mai multe pe acelesi canal.

Poate ne spui exact modelul la aparat ca mare lucru despre el nu am gasit.

Cred ca ti-ar trebui un aparat de masura.

Recomandarea de lipire a ledurilor de care ziceai mai devreme se refera la lipirea ledurilor pe suportul de aluminiu. Ale tale au deja suportul de aluminiu. Le lipesti normal cit de repede poti si nu insisti cu ciocanul de lipit pe led.

Si o intrebare: de timp folosesti modelul cu 5 canale? Era nou cind l-ai luat?

Te rog frumos sa nu te grabesti.
Aveam impresia ca ai mai multe cunostiinte de electronica dupa cumparaturile care le-ai facut.

E o doar observatie - nu o critica.
O sa completez mesajul in 2-3 ore cind am timp.

Eu abia ma gindesc cum trebuie sa il modific. La mine chiar e piesa de mobilier. Dau gauri si montez LED-uri de sambata. Nu arata prea bine momentan. Daca nu aveam o problema azi cu mbuna contra plante mai montam 3000 de lumeni.

Daca ar sti contabila sefa ce vreau sa fac cred ca as dormi in parc in ploaie.