Mi-am adus aminte ca eram pe vremuri pasionata de acvaristica si am revenit. Nu va uitasem oricum, din cand in cand am mai
aruncat cate un ochi pe aici, am citit povestile africane ale lui Koala, dar neavand cu ce sa ma laud mi-am tinut pliscul inchis.
Bazinul meu asa cum arata el in 2017:
De atunci m-a cam pocnit o lene, am ajuns sa schimb apa o data la un an, n-am sa povestesc cam ce gasesc in filtre.
O poza chinuita de acum, cu halul in care a ajuns bazinul in prezent, dupa un schimb de apa facut la 1 an si 2 luni
distanta de precedentul. Am reusit sa omor aproape toti anubiasii si nu numai pe ei. A murit si tot BBA-ul de care inainte nu reuseam sa scap:
Cu ocazia acestui ultim schimb de apa am sarbatorit ziua de nastere al celui mai batran peste din acvariu. Masculul ancistrus a implinit 16 ani.
Asa ca i-am facut cadou de ziua lui o grota, avand in vedere ca pana acum nu a avut sansa sa se reproduca. N-am gandit-o prea bine.
M-am ales cu 90+ de puiuti. Si cum n-am avut inima sa ii las sa ajunga hrana vie pentru scalari, am improvizat un acvariu de 50 litri in care sa ii las sa creasca linistiti.
Ei linistiti, eu nu! In primul rand, doar ca sa imi faca in ciuda, din mama blonda cu plete lungi si tatic brunet scurt in coada, mi-au iesit toti negri.
Nu se cunoaste deocamdata daca sunt si voalati printre ei, sau seamana toti cu tati.
In acvariul mic am aruncat vreo 2 lemne, 2 balarii in coma, 2 filtre interne, unul plin cu siporax, celalalt cu eheim substrat pro, ambele
filtre incaltate cu sosete sa nu suga puii printre gratii. O salata de castraveti asortata cu dovlecel si cam asta e.
Concluzie: ingrozitor de greu sa ai grija de un acvariu mic! Astia mici se caca incontinuu, aspir de 2 ori pe zi si tot plin de rahat e.
Schimb 10 litri dimineata, 10 litri seara si degeaba. Puii se scarpina de ce apuca. Acum au 17 zile.
Cam pe la ce varsta pot sa scap de ei?