Liv wrote:Scuze de off topic.

Ce aparat foto si ce obiectiv ai la el? Al meu s-a busit definitv de vreo 6-7 luni si tot caut o varianta acceptabila.
Poza macro a iesit bine, dar ai comprimat-o (si eu fac la fel), iar unele date au fost sterse la comprimare.

IPhone 6
Nu-mi ies tot timpul dar uneori arata bine.

ca mancare la creveti poti incerca varianta asta: Dennerle Shrimp King 5 in 1. E putina in fiecare plic, dar nu investesti mult si vezi ce le place. La mine caridinele sunt mai mancacioase decat neocaridinele. RCS, sakura red, orange, mananca destul de putin

Pai cam asa ii hranesc eu dar din produse separate.

Oricum, pentru creveti mai trebuie un supliment proteic si mineral peste alimentul de baza. Un minim de 40% proteina bruta
(lasind deoparte structura proteinei) ar fi indicat. La crevetii de crescatorie, nutretul combinat poate sa contina si 60% PB iar la
homar chiar mai mult, mai ales la categoria "baby".

EDIT : ... daca crevetii nu ami au alge la indemina!

Dennerle Shrimp King 5 in 1 inseamna un pachet mare care contine 5 pachetele mici cu diferite mancaruri. Nu e vorba de o mancare cu toate cele amestecate in ea

Silviu Man wrote:Pai cam asa ii hranesc eu dar din produse separate.

Oricum, pentru creveti mai trebuie un supliment proteic si mineral peste alimentul de baza. Un minim de 40% proteina bruta
(lasind deoparte structura proteinei) ar fi indicat. La crevetii de crescatorie, nutretul combinat poate sa contina si 60% PB iar la
homar chiar mai mult, mai ales la categoria "baby".

EDIT : ... daca crevetii nu ami au alge la indemina!

O mancare cu 40% proteina presupune sa ai o filtrare biologica foarte buna

kirucd wrote:

O mancare cu 40% proteina presupune sa ai o filtrare biologica foarte buna

Mai exact? Adica la X litri apa si X numar de oratanii cati litri de mediu bio sa ai?

Ma rog... cu siguranta nu m-am exprimat eu academic dar pricepusi ce vreau sa zic

Cit mai mare cu putinta - nu se poate face un calcul exact. Filtrarea biologica nu e niciodata prea multa. La fel cum filtrul nu e niciodata prea mare ca volum.

Sera zice (sau zicea) ca 1l de Siporax e de ajuns pt. 200litri. Am 2litri Siporax (la 180 litri acvariul) si mi se pare cam putin. O sa bag cit incape in filtru.

Silviu Man wrote:

Liv wrote:Scuze de off topic.

Ce aparat foto si ce obiectiv ai la el? Al meu s-a busit definitv de vreo 6-7 luni si tot caut o varianta acceptabila.
Poza macro a iesit bine, dar ai comprimat-o (si eu fac la fel), iar unele date au fost sterse la comprimare.

IPhone 6
Nu-mi ies tot timpul dar uneori arata bine.

+1


M-am uitat si eu la varianta 5in1 de la Dennerle, cred ca o sa incerc cu asta pentru inceput sa vad ce le place.
Legat de filtrare, am un filtru extern Eheim Experience 150, in primul sertar(cel de jos) am micromec, iar in al doilea Eheim Substrat +Ada Bio Rio(fmaterialul filtrant Eheim Substrat cu care a venit, nu a umplut sertarul, asa ca am adaugat Ada Bio rio pana s-a umplut sertarul), iar deasupra de tot am perlon. Am incercat si fara perlon, dar imi arunca bucatele de material filtrant pe out si in timp, cred ca se distrugea angrenajul/pompa ce o fi avand filtrul acolo

Indiferent de filtru, etajul de sus, sub aspiratie, trebuie protejat. Eu am pus cit de mult material am putut insa acolo am lasat buretii pentru grosiere (la intrare, evident) si cei centrali (grosier + fin).
Si asa, cu prefiltru, tot se mai aduna ceva mizerie dar oricum, e mult mai bine ca inainte.

Liv wrote:Cit mai mare cu putinta - nu se poate face un calcul exact. Filtrarea biologica nu e niciodata prea multa. La fel cum filtrul nu e niciodata prea mare ca volum.

Sera zice (sau zicea) ca 1l de Siporax e de ajuns pt. 200litri. Am 2litri Siporax (la 180 litri acvariul) si mi se pare cam putin. O sa bag cit incape in filtru.

Eu in al meu am bagat 4,5 l de bio. 1 de micomec si 3,5 de siporax.

Cat despre ce zice Silviu... am renuntat in compartimentul prefiltrului la unul dintre bureti (sunt 2 unul peste altul) si am indesat si acolo 2 randuri de siporax

Rundas wrote:

Liv wrote:Cit mai mare cu putinta - nu se poate face un calcul exact. Filtrarea biologica nu e niciodata prea multa. La fel cum filtrul nu e niciodata prea mare ca volum.

Sera zice (sau zicea) ca 1l de Siporax e de ajuns pt. 200litri. Am 2litri Siporax (la 180 litri acvariul) si mi se pare cam putin. O sa bag cit incape in filtru.

Eu in al meu am bagat 4,5 l de bio. 1 de micomec si 3,5 de siporax.

Cat despre ce zice Silviu... am renuntat in compartimentul prefiltrului la unul dintre bureti (sunt 2 unul peste altul) si am indesat si acolo 2 randuri de siporax

Pai asa ne-a invatat Dan, numai ca mie mi-a ramas doar putin Mini Siporax. Poate il pun pe ala la urmatoarea curatenie, prin iulie.

Rundas wrote:

kirucd wrote:

O mancare cu 40% proteina presupune sa ai o filtrare biologica foarte buna

Mai exact? Adica la X litri apa si X numar de oratanii cati litri de mediu bio sa ai?

Ma rog... cu siguranta nu m-am exprimat eu academic dar pricepusi ce vreau sa zic

Mai exact citeste articolul scris de mine despre filtrarea biologica, il gasesti in semnatura mea.
Si te apuci si faci calcule

Calculele se pot face, dar nu se fac la numar de oratanii din batatura si litri de apa ci la cantitatea
de proteine pe care o dai de mancare... Si mai pui in plus undeva pina la 25% si ai un calcul care
nu da gres

kirucd wrote:

Silviu Man wrote:Pai cam asa ii hranesc eu dar din produse separate.

Oricum, pentru creveti mai trebuie un supliment proteic si mineral peste alimentul de baza. Un minim de 40% proteina bruta
(lasind deoparte structura proteinei) ar fi indicat. La crevetii de crescatorie, nutretul combinat poate sa contina si 60% PB iar la
homar chiar mai mult, mai ales la categoria "baby".

EDIT : ... daca crevetii nu ami au alge la indemina!

O mancare cu 40% proteina presupune sa ai o filtrare biologica foarte buna

Depinde de multi factori. Cum spuneam, crevetii au un necesar ridicat in aminoacizi. Hrana crevetilor suporta un tratament foarte complex,
numit extrudare (cu siguranta iti este cunoscut termenul) care presupune tratarea in conditii de umiditate, presiune si temperatura inalte.
De regula, se foloseste abur saturat, injectat atit in conditioner cit si in capul extruderului la peste 4 atm. Extrudarea urmareste doua specte
foarte importante : cresterea digestibilitatii hranei si eliminarea factorilor antinutritivi, acolo unde exista. Unul din indicatorii principali al unei
extrudari corecte este activitatea ureazica (in cazul produselor vegetale de tip leguminoase) altul e PDI (Protein Dispersability Index). PDI da indicatii
despre nivelul fractiunii solubile a proteinei din structura produsului extrudat si se refera la procentul de fractiune proteica ce poate fi "spalata".
Un PDI mic permite o mentinere indelungata a integritatii produsului in mediu apos. Cu cit PDI este mai mic, cu atit produs poate fi tinut submers
mai mult timp. Acesta este si motivul pentru care nutretul combinat pentru pestii care se hranesc in zona medie sau joasa a apei (crap, respectiv caras)
este cu atit mai valoros cu cit este extrudat, nu granulat. De asemenea, pe acest indicator se bazeaza recomandarea indepartarii resturilor de
mincare neconsumata dupa o anumita perioada de timp, diferita de la un produs la altul.

Silviu, nu conteaza daca hrana este mancata sau nu, tu o introduci in ecosistem si ea ramane acolo, ori
este descompusa in apa ori mancata si excretata de creveti, tot acolo e, nu dispare peste noapte. Calculele
de filtrare biologica, ma refer la sisteme RAS (recirculating aquatic system) cum sint crescatoriile cu recircularea
si filtrarea apei, se fac bazat pe cantitatea de proteine pe care o introduci in ecosistem. Citeste articolul meu
si gasesti toate explicatiile, e o lectura interesanta

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page

Eu hranesc in acvariul marin numai cu mancare congelata care contine undeva in jur de 10-15% proteina, spre
deosebire de "granule" care contin 40% proteina...

De acord cu tine, eu ma refer la faptul ca, o mincare de calitate, are o digestibilitate atit de mare (cam 80-90%) incit, printr-o alimentatie rationala, poti limita foarte mult fractiunea solubila, adica cea care ne face probleme in apa, fie ca ramina neconsumata fie ca este excretata. Asadar, un aliment concentrat poate fi utilizat, dar repet, rational.

PS Voi citi si articolul, pare foarte interesant.

Probleme in apa nu face fractiunea de hrana ramasa neconsumata, ci cantitatea mare de hrana raportat
la volumul filtrului biologic. Cu alte cuvinte, repet, nu conteaza daca hrana este mancata sau nu de creveti,
ea ramane acolo sub forma finala de amoniac. Si asta trebuie redus. 250 de grame de hrana cu 40% proteina
produc 11,3 grame de amoniac, indiferent daca hrana este consumata sau nu. Si de aici incolo se pot face
calculelele, vorba lui Horatiu Malaele

Gasesti niste calcule facute in articol.

kirucd wrote:Silviu, nu conteaza daca hrana este mancata sau nu, tu o introduci in ecosistem si ea ramane acolo, ori
este descompusa in apa ori mancata si excretata de creveti, tot acolo e, nu dispare peste noapte. Calculele
de filtrare biologica, ma refer la sisteme RAS (recirculating aquatic system) cum sint crescatoriile cu recircularea
si filtrarea apei, se fac bazat pe cantitatea de proteine pe care o introduci in ecosistem. Citeste articolul meu
si gasesti toate explicatiile, e o lectura interesanta

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page

Eu hranesc in acvariul marin numai cu mancare congelata care contine undeva in jur de 10-15% proteina, spre
deosebire de "granule" care contin 40% proteina...

Cred ca aici este problema si imi cer scuze daca nu am fost clar : tu vorbesti despre alimentatie iar eu vorbesc despre nutritie.
Sunt doua lucruri foarte diferite.

Ca sa intelegi ce vreau sa spun (si cu asta inchei, ca sa nu poluam excesiv topicul colegei) : ca hranesti o specie de animale
cu 100 de unitati/zi dintr-un produs cu 20% proteina sau sa ii administrezi, rationalizat, 50 de unitati/zi din alt produs care contine
40% proteina, este exact acelasi lucru. Este doar o chestiune de capacitate digestiva, de comportament alimentar, echipament enzimatic, ...
In cele din urma, in apa ajunge aceeasi cantitate de proteina. Conteaza insa digestibilitatea acesteia, caliatatea nutritiva a produsului,
daca ne gindim la cita proteina nedigerata este excretata. In plus, la acelasi tip de specie, planta, organism, etc substanta
organica este intotdeuna aceeasi. Asadar, prin hrana vie, care are doar 15% PB, ce mai introduci in apa, nu se consuma sau
nu este digerata si excretata? Pentru ca orice specie are cerinte foarte exacte de hrana, de ex. pentru aminoacizi esentiali (12 la numar);
deci daca hrana nu este concentrata, trebuie sa compensezi prin cantitate, pentru ca altfel apare carenta. Aceeasi cantitate de AA o asiguri
prin ambele produse ipotetice mentionate mai sus, insa cel mai putin concentrat poarta si un balast (exagerind putin si referindu-ne, simplist
numai la necesarul de proteina).

Ca o curiozita: stii citi indicatori de calitate folosesc eu cind formulez retete de hrana pentru ciini, pisici, pasari, porci, pesti, chiari si creveti? Peste 25!
De ex. la aminoacizi, cel putin 7 (arginina, lizina, metionina, treonina, triptofan, valina, isoleucina in forma bruta si digestibila, fiecare dintre ei).
Plus citeva raporturi optime (energo-proteic, Ca/P, Ca:Mg, capacitatea tampon a retetei de hrana, nivelul dar mai ales structura fibrei brute, ADF vs NDF,
raport arginina:lizina, ...). In mod specific, la ciini se mai adauga 3-4, la creveti inca vreo 3, s.a.m.d.

Eu vorbesc despre corelatia care exista intre filtrarea biologica si cantitatea de hrana administrata.
Pentru ca este o legatura directa. Cu ce trebuie sa hranesti crevetii sau pestii e alta discutie si nu am
intrat in acea discutie. Proteinele sint formate din lanturi, simple sau complexe, de aminoacizi. Dar asta
nu are relevanta pentru legatura intre filtrarea biologica si dimensionarea ei in raport cu cantitatea de
proteina administrata. Calculul nu este unul la milimetru, este unul grosier, dar suficient cat sa iti faci
o idee despre ce inseamna filtrarea biologica. Asta pentru ca lumea in general nu intelege fenomenul
in ansamblu si necesitatea unei dimensionari cat mai corecte a filtrarii biologice...

Si da, in bazinul marin eu prefer sa folosesc hrana congelata, Krill, mysis, artemia etc. in loc de granule.
Nu cred ca au carente in hrana folosind hrana naturala care se gaseste in ocean decat "granule" de laborator...
in fond nu am crescatorie de pesti

kirucd wrote:Eu vorbesc despre corelatia care exista intre filtrarea biologica si cantitatea de hrana administrata.
Pentru ca este o legatura directa. Cu ce trebuie sa hranesti crevetii sau pestii e alta discutie si nu am
intrat in acea discutie. Proteinele sint formate din lanturi, simple sau complexe, de aminoacizi. Dar asta
nu are relevanta pentru legatura intre filtrarea biologica si dimensionarea ei in raport cu cantitatea de
proteina administrata. Calculul nu este unul la milimetru, este unul grosier, dar suficient cat sa iti faci
o idee despre ce inseamna filtrarea biologica. Asta pentru ca lumea in general nu intelege fenomenul
in ansamblu si necesitatea unei dimensionari cat mai corecte a filtrarii biologice...

Si da, in bazinul marin eu prefer sa folosesc hrana congelata, Krill, mysis, artemia etc. in loc de granule.
Nu cred ca au carente in hrana folosind hrana naturala care se gaseste in ocean decat "granule" de laborator...
in fond nu am crescatorie de pesti

Din ratiuni profesionale, trebuie sa formulez retete de hrana.
Insa sunt de acord cu ideea ca ce traieste in natura trebuie sa manince ce creste in natura.