unde ai pus filtrul fata de acvariu?sus, jos,pe aceeasi masa? Obturarea nu e ok. In mod normal filtrul trebuie sa stea sub masa, si apoi dupa ce ai hotarat pozitia definitiva a lui se taie si furtunurile la dimensiunea potrivita astfel incat sa nu se indoaie. Inca un tertip ca sa reduci debitul este sa folosesti un furtun mult mai lung pe out, care se pune "colac" langa filtru. In felul asta nu actionezi asupra debitului pompei si o lasi sa merga la capacitatea maxima. Poti cumpara de la brico furtun si vezi ca pe unele transparente si cu insertie scrie ca sunt furtunuri alimentare. Sa nu iei furtun din ala moale care se indoaie in orice pozitie l-ai pune

parerile sunt impartite aici, dar daca ar fi al meu, eu as obtura din out

de regula toate tevile vin mai lungi, ca sa poata fi ajustate prin taiere in functie de dimensiunile acvariului nostru. Filtrul este acum ca o pereche de pantofi noi care te strang: da-le timp sa se aseze pe picior si or sa devina cei mai buni pantofi ai tai. Daca debitul e prea puternic, actioneaza butoanele(parghiile gri) de langa furtunuri de pe filtru. Nu uita ca orice filtru se va colmata in timp si atunci automat iti va scade debitul. Odata cu introducerea pestilor, va creste si mizeria si depunerea acesteia in sistemul de filtrare. Aceasta va colmata partial mediile de filtrare si debitul se va reduce. Ai rabdare si da-i posibilitatea sa-si faca datoria, o sa vezi ca totul e ok

am gasit intr-o carte mai veche pe net cateva sfaturi despre aparitia si combaterea algelor, si m-am gandit ca este bine sa mai citeasca si altii



Ghid de acvaristica - Iintretinere acvariu, pesti, plante si echipamente

72
Algele tip "barboase"
Descriere
: Alge rosii din genul Compsopogon. Ajung pana la 15 cm, slab ramificate, relativ groase, verde inchis pana la verde-negru. Se prind bine de frunze si se indeparteaza greu, de multe ori cu bucata din frunza pe care s-au prins.
Aparitie:
apar de obicei cu plantele noi pe care le aducem.Colonizeaza partea tanara a plantei, in zonele cele mai luminoase, dar cresterea ei nu depinde neaparat de intensitatea mare a luminii.Apa dura cu deficit de dioxid de carbon si pH ridicat este ideala pentru dezvoltarea lor, dar apar frecvent si in apa moale.Cantitati mari de nitrati determina dezvoltarea. La o colonizare puternica a plantei poate impiedica patrunderea luminii la aceasta.
Combaterea:
Din cauza aderentei mari la planta nu se poate rupe fara a strica suportul de care s-a atasat.Cel mai bine se indeparteaza partile de plante invadate de alge cu totul.In stadiu tanar, este consumata de pestii mancatori de alge.Exista preparate chimice pentru combaterea lor, insa tratamentul trebuie repetat.De interes este adaugarea de dioxid de carbon in apa, dupa 6-8 saptamani algele cresc tot mai slab pana dispar.In general aceste alge nu apar in bazine in care se face regulat fertilizare cu CO2.
Algele verzi tip „pensula”
Descriere:
Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, verde deschis cu lungimea de 2-3 cm.
Aparitie:
Populeaza de obicei pietrele, lemnul, dar si palntele cu frunze mari.Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei.
Combatere:
E daunatoare doar in invazii masive, dar in general pestii consumatori de alge o mananca bine.Se rupe relativ usor de pe substrat. Preparatele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug.
Algele verzi tip „puncte”
Descriere:
O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari.Adera foarte bine la substrat
Aparitie:
In general apare la formarea unui bazin nou, din cauza apei nestabilizate inca, dar si in cazul inrautatirii conditiilor din acvariu.Nu sunt periculoase, dar inestetice si reticente la tratamente.
Combatere:
Dispare de la sine cand conditiile revin la normal in apa.Pestii si melcii le consuma. Algicidele raman fara efect.
Algele negre tip „puncte”
Descriere:
O alga rosie formata din fire foarte scurte, creste sub forma de colonii si formeaza pete negre , rotunde , inestetice.Acestea ajung la 5 mm diametru si invadeaza partea superioara a frunzei.Se formeaza initial la marginea frunzei, apoi invadeaza spre interior, formand pete negre care se intrepatrund.
Aparitie:
Aparitia acestora nu depinde de compozitia apei si nici de iluminat.Se inmultesc rapid si invadeaza si frunzele din jur.In cazul unor invazii puternice frunzele mor.



Ghid de acvaristica - Iintretinere acvariu, pesti, plante si echipamente

73
Combatere:
Este deosebit de dificila.Doar melcii in numar mare pot face fata, pestii mancatori de alge o evita, si nici produsele pentru combaterea chimica nu sunt eficiente.
Alge verzi tip „blana”
Descriere:
Alge verzi din genul Oedogonium. Crestere deasa, fire subtiri, neramificate, de un verde deschis. Se fixeaza de obicei pe fata superioara a frunzelor sau pe tulpina plantelor.Lungimea firelor variaza de la 2 la 20 mm.
Aparitie:
Plantele active, cu crestere rapida sunt preferate, majoritatea speciilor fiind invadate.Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor.Evident, apa incarcata cu substante organice, cu nitrati, este favorabila dezvoltarii acestei alge.In rest, celalalte calitati ale apei sau lumina sunt de prea mica importanta pt dezvoltarea algei.Invazia este deosebit de rapida, plantele din jur fiind rapid populate.
Combatere:
Indepartarea mecanica dauneaza frunzelor.O curatenie exemplara, schimburi dese de apa in acvariu impiedica dezvoltarea ei. Formele scurte sunt mancate bine de pestii mancatori de alge si de melci, pe cand formele mai lungi sunt ignorate.Cel mai bine se indeparteaza frunzele invadate cat mai repede. Dupa o perioada de dezvoltare masiva apare o perioada de stagnare sau chiar regres.Exista preparate chimice eficiente in combaterea ei, dar tratamentul trebuie repetat de doua ori pentru a fi eficient.
Alge negre tip „pensula”
Descriere:
Alge rosii din genul Andouinella.din punctul de aderare pornesc fire foarte subtiri de culoare verde-negru, putin ramificate. Formeaza buchete de forma unui varf de pensula de 5-20 mm, care sunt foarte aderente.Exista forme scurte si forme lungi.
Aparitie:
Apar practic pe toate obiectele din acvariu inclusiv pe plante.Se inmultesc rapid, prin spori,populand rapid alte plante.Incepe de obicei sa se dezvolte la marginea frunzei, invadand spre interior.frunzele atacate mor repede. Apa incarcata cu acizi organici si pH mic formeaza un mediu propice de dezvoltare.In cazul unei ape dure, depunerile de calcar de pe frunze sunt un mediu propice pt ancorarea algei.
Combatere:
Pestii mancatori de alge si melcii mananca doar forma scurta. Indepartarea mecanica duce la distrugerea frunzei.Formele mai lungi reactioneaza la introducerea de CO2 in apa.Dupa 2-3 luni se desprind de pe substrat si pot fi sifonate de pe fundul bazinului.La o fertilizare constanta cu CO2 nu trebuie sa ne asteptam la o aparitie a acestor alge.Forma scurta este reticenta la acest tratament.Tratamentul cu preparate chimice contra acestor alge trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi eficient.
Profilaxie impotriva algelor
Anumitor grupe de alge li se poate stopa conditionat dezvoltarea cu masuri profilactice.Aceste masuri nu sunt o garantie ca algele nu-si vor face aparitia. Metode de intampinare a dezvoltarii excesive a algelor sunt conditii cat mai bune in acvariu,pentru plante, numar redus de pesti,hranire moderata, filtrare buna, schimburi dese de apa si sifonarea periodica a substratului. Modificarea pH-ului poate fi destructiva pentru anumite grupe de alge, dar acestea lasa locul liber altor genuri care sunt mai adaptate noului pH. Anumite specii de pesti sunt cunoscute ca mari consumatori de algePentru aceasa misiune sunt folositi pestii care consuma hrana vegetala, sub forma de alge dar lasa plantele



Ghid de acvaristica - Iintretinere acvariu, pesti, plante si echipamente

74
din acvariu neatinse.Acesti pesti mananca de obicei doar formele de inaltime mica, rar si pe cele filamentoase de inaltime mai mare.Pestii vivipari mananca de exemplu algele albastre, si pe cele de substrat(maro), la fel si C.aymonierii, C.siamensis.Inpotriva algelor filamentoase sunt mai eficienti Ancistrus,Otocinclus, Hypostomus, cu toate ca C.siamensis este eficienta si in cazul acestora. Melcii sunt eficienti in cazul algelor albastre, dar si a algelor verzi tip „punct” si a algelor „blanoase”.
Produsele chimice care se folosesc de obicei (algicidele) sunt eficiente impotriva algelor de substrat(maro) si a algelor filamentoase:
?

Tetra-Algizid, actioneaza repede si eficient impotriva algelor de substrat.
?

Tetra Algetten actioneaza mai incet, eliberand substantele active in timp, pe perioade de mai multe saptamani. La inceput, concentratia substantei in apa creste treptat evitandu-se astfel socul pentru plante. Algele albastre se distrug, deasemenea si cele „barboase”.
?

Protalon 707 se adauga timp de o saptamana in acvariu, e eficient impotriva diverselor alge filamentoase, si mai putin eficient impotriva celor albastre. La multe preparate cu actiune rapida exista pericolul ca in bazinele bine plantate sa le scada eficienta, nereusind sa omoare algele definitiv.Se recomanda adaugarea din nou in bazin a unei jumatati din doza recomandata. In general dupa un tratament cu algicide trebuie sa ne asteptam la pagube si in randul plantelor, mai mici sau mai mari in functie de produsul folosit.Daca se respecta instructiunile de dozare aceste neplaceri pot fi reduse. Dupa o combatere pe cale chimica a algelor se recomanda sa se faca un schimb masiv de apa pentru eliminarea cat mai completa a toxinelor

nu stiu testul Aquili ce contine. Presupun ca este o rezerva la testul cu picatura. Tie iti trebuie asa ceva http://www.nevertebrate.ro/Test-set-permanent-CO2-JBL (asta in lipsa de controller si sonda)

da, electrovalva opreste co2-ul pe timpul noptii. In lipsa unul controller, priza programabila inchide si deschide butelia prin electrovalva

merge si separat cu priza programabila

Jimmi poti prinde anubias de crengi sau moss. Anubiasul il prinzi jos ca nu-i place lumina multa, si mosul sus ca eventual sa-l umbreasca

hai sa o luam pe rand, un sistem co2 trebuie sa contina:

butelie
reductor( de preferinta cu 2 manometre)
electrovalva
numarator de bule
supapa unisens
furtun co2

dupa puterea financiara mai adaugi:

computer
sonda ph
solutii calibrare sonda ph

si ca finalizare difuzor ceramic, sau alta modalitate de dizolvare co2

daca ai computer nu mai ai nevoie de test permanent co2, daca nu ai folosesti pentru siguranta un test permanent co2

Si cam atat

Am vazut ca e specificat :FARA ELECTROD. Asta inseamna ca te va mai costa 2-300 lei sonda PH. In plus butelia de 500grame e mica si in Timisoara sunt probleme cu incarcarea buteliior mari, dar baraminte cele mici. In concluzie va trebui sa cumperi si o butelie mai mare care sa te scuteasca de mersul des la umplere. Sfatul meu e sa incerci sa iei un sistem SH , sau sa cauti ceva complet dar si ca butelie mai mare

Procedeaza ca la carte. Lasa ambele filtre sa mearga concomitent. Sprijina capacul pe ceva mai sus si lasa filtrele sa-si faca datoria. Ar fi bine sa folosesti si bacterii vii( fiole) pe care le pui in filtrul nou pe care il umpli cu apa din acvariu(nu cu apa proaspata). Poti sa pui pe coltul acvariului in diagonala niste betisoare pe care poti sprijini capacul actual( nu e foarte estetic, dar cu siguranta este cel mai bine)

la un paharel parca si decojirea merge mai bine

sunt mai multe modalitati de ancorare. Pune si tu o poza cu ea. Si ce daca are apa in ea, e grea sau usoara? Eventual pune-o in cada si vezi cum se comporta

In primul rand salutare si bine ai venit! In al doilea rand te felicit pentru reusita: acum cativa ani incercam si eu sa plantez niste tetrazone si nu mi-a iesit. Cu SAE a mers mai bine dar s-au prapadit cred ca de la lumina...De atunci m-am lasat pagubas de speciile astea si plantez altceva Scuza-ma nu m-am putut abtine

de la mine. Am comandat cateva din afara. Mai am daca te intereseaza

Anubias fixat pe lemn de cactus. Aseara am bagat niste anubias in acvariu si ma tot gandeam de ce sa-l ancorez, cand mi-am adus aminte ca mai am cateva bucati de lemn de cactus. Ancorarea s-a facut foarte usor: am rupt cateva bucatele din lemn si am bagat rizomii inauntru. In felul asta guta cu care am fixat definitiv anubiasul nu l-a taiat de loc. Mai mult, lemnul de cactus fiind gaurit la interior si cu multe ferestre prin el faciliteaza o ancorare foarte buna, da posibilitatea rizomilor sa iasa prin toate orificiile si in acelasi timp asigura fluxul de apa de care este nevoie. Acum lemnul l-am proptit un pic de alta buturuga pana isi ia apa( 1zi 2 sau 3) si apoi il fixez in alte pozitii, unde nu va mai fi nevoie sa fie la randul lui ancorat

poate imi dai amanunte. Eu am gasit undeva si le-am pus, dar imi ingusteaza debitul

dar daca au aparut planariile, e posibil sa fi pus prea multa mancare pentru ciclare

ce adaptor ai folosit la 18-26?

si dac o legi la ochi si ii arati un 400mm gata facut? ( top secret: pe a mea o paste un 750l si nici nu stie, dar am grija odata la 2 zile sa ii spun cate un pic, asa ca sa se obisnuiasca cu ideea. Pe urma cand o sa-l vada o sa fie impacata "ca deja stia")