nu te incurca mestere cu nimic. Ma intreb cand vom intelege cu totii care e rostul la intaritoarele astea.

2 intaritoare lungitudinale si una transversala si dormi linistit.

oameni buni, ar trebui sa intelegeti ca fiecare isi face capac din ce considera de cuviinta. Asta e si motivul pentru care lumea nu se bate in a da raspunsuri la topicul asta .

Ganditi-va ca gipscartonul se foloseste la compartimentari interioare, se foloseste la bai. Daca s-ar umfla cum spuneti sau ar mucegai ar da multe firme faliment, dar se pare ca afacerea merge brici. Nu mai criticati materialul, in cel mai rau caz criticati sistemul constructiv pe care il implica diferitele materiale.

Un clasament al materialelor dupa modul de imbinare a pieselor, ar fi urmatorul, dupa parerea mea:
1. Plasticul (PVC-ul) = se lipeste cu adeziv, nu trebuie decat taiate piesele la dimensiuni. Se foloseste orice shmak pe care il gasiti si e rezistent (cel mai bun ramane adezivul de PVC, pentru tevile sub presiune, ceva mai scump)
2. PAL-ul = imbinare prin ericssoane aplicate direct pe cant sau profile din tabla in forma de "L" prinse cu suruburi simple, holz-suruburi, etc. sau chiar lipire cu clei
3. Gipscarton-ul = se gasesc o multime de profile de imbinare pentru el. Cautati pe net. Gasiti si proprietatile lui.
4. Parchet laminat = l-am folosit, dar greu de imbinat, eventual cu profile "L" si suruburi.

Plexiglass-ul si sticla nu le mai pun. Nu sunt solutii stralucite, dupa parerea mea.

Mosule poate ca ar trebui sa stii altceva. Ideea cu grosimea de 10mm la sticla nu iti este respinsa din motivul ca ar putea ceda; nu fac trimiteri la posturi de-ale mele cu proprietatile sticlei pentru ca sunteti baieti mari si gasiti si singuri :-) . Si nici nu cred ca ar fi nevoie sa cititi despre proprietatile sticlei, pentru ca logica este alta: 15mm iti sunt de trebuinta pentru a avea o suprafata cat mai mare de lipire. Penultimul meu acvariu avea 130cm si era din sticla de 10mm. Puneamun tub de neon pe el sa-i verific burta si nu avea deloc asa ceva; altceva ma ingrozea pe mine si anume cele 4 fasiute de silicon de cate 1cm care tineau 450 litri de apa.

Ar fi bine sa incerci grosimea lui MA. Daca nu, iti pot garanta ca merge si cu 10 dar habar nu ai ce inseamna 50 de galeti de apa. Fa-l de 10, dar lasa-l la 55 inaltime. 5cm liber la buza superioara + 10cm substrat vei avea util 40cm inaltimea colanei de apa. Eu zic ca nu-ti ajunge.

acum ai inteles?

Incearca sa iei contact cu schizotron. Poate omul e amabil si te ajuta cu un raspuns.

Merci g.g. am sunat. Sa vedem cum se descurca oamenii dupa ce le trimit pozele.

Nu mai dureaza mult pana va fi gata. A mai ramas o singura problema la el, placarea cu sticla a suportului. Dau o bere celui care imi aduce o firma sa-mi placheze meserias (se pare ca firmele de la noi se baga numai la proiecte de anvergura).

Din pacate nu am mai facut poze, ca nu am timp, dar acolo totul este la locul lui, mai putin pestii. Sala e gata, filtrele la fel, proba cu apa s-a facut si nu s-a umflat parchetul (nici n-avea cum, Lucian...se stie :-) )

Astept si eu cu nerabdare finalul. Veti vedea si afla tot . Putina rabdare.

Mestere, daca il faci vizibil din ambele parti, de ce nu...un marin? Presupun ca g.g. te poate ajuta acum cu un kit de marine, la un pret satisfacator. Si rezolvi urmatoarele probleme:
- plante crescute in exces = umblat des la bazin, apa pe jos, etc.
- vizibilitate redusa = datorita plantelor care vor creste si pe care nu le poti aseza decat in vreun fel, pe mijloc.

In plus, prin marin ai acces si la pesti mai deosebiti. Substratul e decorat cu cu pietre vii, E MULT MAI DEOSEBIT. La dimensiunile tale, ai nevoie doar de o roaba de pietre de la mare (poti aranja tot cu g.g. cred) si ceva corali pentru inceput, ca amenajare.

Poate te mai gandesti... eu acum stiu ce vreau pe viitor

@Cory - e bine ca ai venit cu noutati.

E cineva aici printre noi, mai precis Allen_q30, care mi-a trimis un mesaj cu un link care va poate ajuta mult. Din cate am inteles, el lucreaza in domeniu. Link-ul il aveti aici.

Datorita faptului ca m-am lovit de aceasta problema, mai precis, am avut de ales intre cele doua materiale in vederea executarii unui acvariu, am facut rost de ceva documentatie si m-am gandit ca in acelasi spirit cu post-ul "Despre sticla", sa va prezint si plexiglass-ul.

Mai intai, care este diferenta dintre cele doua materiale.
Avantajele plexiglass-ului fata de sticla:
- este mult mai rezistent
- la grosimea de 3mm este cu 50% mai usor decat sticla
- protectie UV mult mai buna (si mai ieftin decat sticla cu protectie UV)
- mult mai usor de transportat decat sticla
- mai usor de prelucrat, cu mai putine riscuri de ranire
- transparenta excelenta (mai putin de 1% in 10 ani
- planeitate perfecta
- rezistenta sporita la impact
- prin folosirea unor adezivi speciali, se obtine o lipitura transparenta
Dezavantajele plexiglass-ului:
- este mult mai scump decat sticla
- se zgaraie foarte usor daca nu este manipulat cum trebuie
- din anumite puncte de vedere, mai greu de curatat decat sticla.

In continuare, cat se poate de detaliat, aveti expuse proprietatile remarcabile ale acestui material (valorile sunt tipice la 23 de grade Celsius si 50% umiditate relativa):

Proprietatile mecanice




Proprietatile acustice




Proprietatile optice

(cei care au venit la cateva intalniri la Obor au putut vedea o bara de 2cm grosime a carei transparenta pe mine unul m-a lasat mut. Eu unul nu am vazut sticla in comert, nici macar de 10mm, la fel de clara).



Proprietatile termice




Proprietatile electrice




Comportamentul la umiditate



Probabil va intrebati ce este acel Marlon FSX… o placa compacta din policarbonat cu o rezistenta inalta la impact si foc, de asemenea cu o claritate deosebita. In unele cazuri prezinta protectie UV pe ambele fete, fiind un material folosit de multe ori in locuri publice, in locuri cu un grad ridicat al vandalismului (vezi si statiile de troleibuz din Bucuresti si nu numai).

Adezivi folositi la lipirea plexiglass-ului
Aici lucrurile se complica putin, fata de ce stiti voi referitor la lipirea acvariilor din sticla. De retinut este faptul ca are o mare importanta ce tip de plexiglass aveti: GS (varianta turnata) sau XT (varianta extrudata). Datorita structurii moleculare diferite (GS prezinta lanturi moleculare mari, iar XT lanturi moleculare scurte)si comportamentul la lipire al celor doua materiale este diferit.
Adezivii folositi la lipirea plexiglass-ului sunt de mai multe tipuri:
- adezivi reactivi pe baza de polimetilacrilat sau metilmetacrilat (PMMA/MMA), adezivi de polimerizare activati de radiatie UV sau de catalizatori. Au o vascozitate mare (umplu golurile) si prin aceasta sunt recomandati la lipirea pe suprafete mari. Produc imbinari foarte puternice si rezistente la intemperii.
- adezivi reactivi pe baza de poliuretan (de poliaditie) cu doua componente. Pot fi folositi si pentru lipirea plexiglass-ului cu alte materiale (sticla, otel, aluminiu). Produc o lipitura transparenta, puternica.
- adezivi pe baza de solvent, ce actioneaza direct asupra partilor de lipit. Solventul component se evapora si difuzeaza in material. Imbinarea obtinuta este mai putin rezistenta decat cea cu adezivi de polimerizare, dar totusi este suficient de puternica.
Ultima generatie de adezivi pe baza de solventi, nu contin diclorometan si sunt mai putin toxici; pentru a creste vascozitatea adezivilor pe baza de solvent, se adauga o anumita cantitate de polimer (cca.20%), obtinandu-se asa-numitii adezivi-solutie.
Nu in ultimul rand, as dori sa vorbim si despre lipirea acestui material cu siliconul folosit la acvarii. Din cate am observat eu, acesta nu ataca plexiglass-ul (dar oricine ma poate combate, daca are dovezile aferente). Totusi, in cazul unui acvariu din plexiglass, as merge pe ideea adezivilor mai sus amintiti. As putea foarte bine sa va dau cateva specificatii si despre adezivii acestia, insa puteti si singuri sa cautati pe internet detalii tehnice. In mare, trebuie retinut urmatorul lucru: acesti adezivi (care se prezinta sub forma lichida, cu o vascozitate apropiata de cea a siropului de zahar), actioneaza asupra stratului de molecule de la suprafata materialului. Se poate spune ca materialul este ca si “topit”. Insa, prin polimerizare, se reface structura moleculara a plexiglass-ului si lipitura (dupa o finisare atenta) devinepractic invizibila. Materialul apare ca si turnat! Ca sa nu mai vorbim de lipitura a doua suprafete mari (am avut o mostra in mana, rezultata din lipirea a doua foi de 2cm gri\osime fiecare -> placa rezultata avea 4cm, dar aparea ca un bloc compact, transparenta la dimensiunile astea fiind chiar mai buna decat la o sticla cristal de 1cm!). Cam care ar fi dezavantajul insa: legatura este rigida. Nu elastica, cum e in cazul siliconului. Totusi, daca forte prea mari actioneaza asupra peretilor unui acvariu facut din plexiglass, va pot asigura ca fisura nu va aparea neaparat in zona lipiturii. Mi s-a facut o demonstratie, cu doua placi lipite intre ele (una cu cantul pe suprafata celeilalte, ca la peretii acvariului) si am vazut cum la o forta prea mare, acestea s-au rupt alatoriu, ca sa zic asa, dar nu s-au desprins din lipitura. De aici rezulta adevarata problema: peretele din fata al unui acvariu foarte lug se poate rupe in zona de lipitura, deoarece, spre deosebire de silicon, aici este rigid. Ceea ce duce la necesitatea unor transversale lipite si in apropierea peretilor laterali (va dati seama de ce: pentru a se prelua curbura suferita de partea frontala) – lucru de care mi-am dat seama dintr-o discutie cu Lucian, la Obor.

Pregatirea pentru lipire
Se urmeaza urmatoarele etape:
- procesare (taiere,gaurire, etc.)
- pregatirea suprafetelor (in special plexiglass-ul GS necesita tratarea suprafetei cu hartie abraziva umeda; curatarea se poate face cu jet de aer deionizat sau apa calda cu detergent. Degresarea, se face cu solutii speciale, NU cu dizolvant de unghii sau alcool, deoarece il poate ataca!)
- detensionarea materialului (daca a fost supus la prelucrari mecanice sau indoiri la cald)
- protejarea cu banda adeziva a partilor din apropierea zonei de lipire
- lipirea
- indepartarea adezivului in exces si a bavurilor
- detensionarea post-lipire.

Detensionarea dupa procesare mecanica este foarte importanta pentru evitarea aparitiei crapaturilor si pentru obtinerea unor lipituri transparente si foarte rezistente.

Tehnici de lipire
Adezivul patrunde in imbinare prin actiune capilara, dupa cum se poate vedea in fig. 1 si 2, apoi partile trebuie tinute impreuna cu o presiune cat mai mare, de preferat cel putin 100gr/cmp (cand este posibil). Pentru a evita formarea bulelor, suprafetele trebuie netezite cat mai mult posibil, iar presiunea trebuie pastrata pe toata perioada de uscare. Daca suprafetele sunt perfect netede, (ex. Prin polimerizare cu diamant), este necesara introducerea unor distantiere de 0.3mm pentru ca efectul capilar sa se poata produce (fig.2).



Adezivii solutie acopera mai bine neregularitatile, dar nu mai prezinta efectul de capilaritate, din cauza vascozitatii mai mari. Adezivii de polimerizare se utilizeaza cu totul altfel. Ei au nevoie de un spatiu suficient pentru aplicare. Pentru reducerea riscului de formare a bulelor, se recomanda adaugarea la adeziv a unui reactor in proportie de 0.1 pana la 0.3%. De asemenea, pentru ca adezivul se contracta cu 15-20%, acesta se pune in exces la locul imbinarii.
Mai jos aveti un model de lipire in T, unde partile trebuie fixate ferm pe toata durata lipirii si a intaririi. In special miscarea partii superioare duce la formarea bulelor, dupa cum stiti.

.

Spatiul dintre parti poate fi pregatit la fel ca la lipirea cap la cap (fig.1) sau poate fi in forma de V (fig.2). In ambele cazuri, spatiul maxim dintre parti nu trebuie sa depaseasca 3mm. Unghiul de frezare a partii superioare este dependent de grosimea placii si variaza de la 30 de grade pentru 3mm pana la 1.5 grade pentru 70mm.
Figura de mai jos arata modul de aplicare a adezivului pentru lipirea pe suprafata mare (ca principiu, asa ar trebui sa se procedeze si la lipirea pe cant, pe cat posibil). Dificultatea cea mai mare consta in evitarea formarii bulelor. De aceea, placa superioara se aplica incepand cu o margine, incet, pentru a permite aerului sa evadeze catre partea deschisa.



Pentru lipirea blocurilor, in pozitie orizontala sau verticala, plasarea distantierelor se face in felul urmator:




Materialul de mai sus a fost facut prin amabilitatea unei tipe dragute de la firma MonsMedius din Bucuresti, care m-a ajutat cu niste detalii tehnice. Preturile in mare pentru aceste materiale, sunt urmatoarele (sunt preturile de acum cateva luni de zile, per metru patrat):
Plexiglass XT Incolor
5mm ~ 27 euro
6mm ~ 33 euro
8mm ~ 45 euro
10mm ~ 55 euro
12mm ~ 65 euro
15mm ~ 95 euro
20mm ~ 125 euro
Plexiglass GS Incolor
5mm ~ 30 euro
6mm ~ 35 euro
8mm ~ 50 euro
10mm ~ 60 euro.

Adezivii se comercializeaza sub forma de tuburi de 100g (preturi in jur de 5-10 euro) sau flacoane de 1-1.2kg (cu preturi intre 20 si 50 de euro).


Sper sa va dea de gandit acest material. Eu unul astept cu nerabdare aparitia pe piata a unei folii transparente autoadezive sau altceva, care sa fereasca plexiglass-ul de zgarieturi. Eventual, un plexiglass tratat superficial la suprafata, deci mult mai dur si ferit de aceste incidente neplacute?

E mult. Vi l-am promis. Lectura placuta, poate pe unii dintre voi va vor face sa alegeti si aceasta varianta de acvariu.

1. Daca nu vrei mare, atunci lasa inaltimea 50 (...60 ar fi fost mai bine)
2. Latimea gandeste-te peste 60. Ar fi bine sa mergi cu 80, ca sa trantesti in acvariu bolovani si buturugi deosebite, adica mai mari, nu din Obor, ci direct din natura.
3. Nu inteleg ce e cu rama aia de cornier. NU MAI AI NEVOIE de cornier, daca il faci pe tot din sticla. Ai putea folosi cornier doar in cazul in care alegi varianta doar cu peretele din fata din sticla, restul ciment. Ca sa creezi un locas in care sa intre geamul si sa adere siliconul...
4. Geam de 19 neaparat, daca e tot din sticla. Daca e doar fata din sticla, poate isi mai dau si altii cu parerea, dar nici nu ma gandesc sa-mi fac, eu unul, un acvariu de dimensiunile astea, cu sticla de 12

Vezi ca pentru filtrare, daca faci un filtru wet&dry extern, dimensiunile acestuia vor fi considerabile. Adica va ajunge la un 1.5-2 metri. Ai loc de asa ceva?

Dark4ce wrote:pentru degresat nu se mai poate folosi si dizolvantul pentru lac de unghii?eu zic ca se evapora relativ repede si tot

Acelasi lucru folosesc si eu. Nu de alta, dar il am mereu in casa :-) . Cu alcoolul este mai greu, nu sufar de nici un fel lichide de-astea in casa.

offtopik
Cu...bere o merge?

Dureaza cam 7 zile maturizarea siliconului. Un acvariu de dimensiuni mari sta la uscat cam 2 saptamani. Daca totusi e nevoie urgent sa treci pestii inapoi, lasa-l macar 5-6 zile la intarit.

Uita-te putin aici sa vezi ce inseamna un acvariu de 3m lungime, spre deosebire de al tau, e "liber" in camera. E o sala de protocol amenajata de mine (scuze, sunt arhitect :-) si am si hobby-ul asta).

Proiectul e facut de mine, lipitura e facuta cu Dorin Hanganu, un profesionist in ale acvaristicii care nu e membru aici. Dimensiunile acvariului prezentat in link-ul ala sunt 2500x800x600 mm (beneficiarul a renuntat la 50cm lungime din cauza apasarilor pe grinda).

Sfatul meu: chiar daca il faci incastrat in perete, tot este nevoie de sticla pe taoate partile. O idee ar fi sa faci un acvariu normal si sa il bagi in locasul pe care il ai tu disponibil. Sau daca nu, construirea pe acel loc a unei cuve iar fata o bagi prin interior, lipita cu silicon (marimea geamului fiind mai mare decat gaura pentru partea din fata, fixarea lui se face prin presiunea exercitata de apa).

Daca ai nevoie de ajutor, ma refer aici nu numai la acvaristica ci si la amenajare interioara a zonei de care vorbesti, putem sa luam legatura. Nu te costa nimic, e placerea mea cu atat mai mult cu cat tine de acvaristica.

PS - AM sa-ti spun la cat a ajuns acvariul din pozele mele, ca sa stii la ce te astepti. Un acvariu PROFESIONAL cum e asta, dotat cu absolut TOT ce ii trebuie, a costat 8000 de euro (oamenii au avut si de unde). Nu vei ajunge la pretul asta cred, insa tot te va costa ceva aparatura pentru el. Nu de alta, dar la dimensiunile lui, din experienta iti spun, nu il poti tine sub control cu filtrele din Obor.

Numai bine

Mey Koala, priza mecanica nu trebuie zilnic setata?

Omu' zice ca sta plecat 12 zile, vin rudele alea sigur sa intoarca arcul? :-)

Geam curb
SPECTRUM INDUSTRIES SRL
Str. Scitu Magureanu nr. 12A Sector 1
Tel. 021.460.35.65 - 460.35.05
www.spectrum-industries.ro
www.alrotec.ro

Dimensiunile maxime pe care le au la geamurile curbe sunt 2400x3200 mm foaia.
Geamurile pot fi si curbe laminatecu folie intercalara la dimensiunile maxime ale foii de 2900x1500.
Hcoarda=1m.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------

Treaba cu eliminarea butonului de edit, cu tot respectul, o consider o prostie. Se pare ca e a doua oara cand un idiot reuseste sa buseasca forumul, de data asta neintentionat, prin stergerea posturilor lui

Edit la postul de mai sus: Pretul geamului curb este de 60 euro fara TVA. Nu include si pretul fabricarii matritei pentru alte raze de curbare (dupa cum am spus Hcoarda standard=1m).


edited by koala : ... am lipit 2 posturi succesive ale parintelui Susai ... si da, ai dreptate cu butonul de "Edit" - insa se lucreaza la treaba asta ...

A. Proprietatile chimice
Principalul constituent al sticlei este SiO2 (silice). Acesta are o temperatura de topire in jurul a 1700 gradeC, moment in care se prezinta sub forma unui sirop gros. Molecula de baza din silice are forma unei piramide (tetraedru) cu atomul de siliciu in centru legat simetric la 4 atomi de oxigen in colturi – formula SiO4. Prin topirea rapida a acestei molecule, se formeaza o retea aleatorie a tetraedrelor imbinate in colturi, ce va da nastere unei substante amorfe cunoscuta si sub denumirea de silice sticloasa.
Reactiile de baza in fabricarea sticlei sunt:
Na2CO3 + SiO2 =>(1500 gradeC) Na2SiO3 + CO2 (se evapora)
Na2SiO3 + xSiO2 => (catalizator Na2SO4) (Na2O)(SiO2)(x+1)
Din motive practice si economice, cel mai inalt punct de topire si vascozitate a silicei este redus prin adaugarea in flux a oxidului de sodiu, atomii de sodiu-oxigen patrunzand in reteaua de siliciu-oxigen, conform valentelor lor. Acesti atomi se numesc “realizatori de retea”. Alti constituenti majori ai sticlei sunt calciul (Ca) si magneziul (Mg), denumiti si “modificatori de retea”, scopul lor fiind acela de a face structura mai complexa astfel incat atunci cand are loc topirea componentelor, sa ingreuneze aranjarea atomilor in structuri ce duc la aparitia cristalizarii.
Compozitia chimica aproximativa a sticlei este urmatoarea: silice (SiO2 – 70-74%), soda (Na2O – 12-15%), var (CaO – 8-10%), oxid de magneziu (MgO – 3.5-4.5%), oxid de potasiu (K2O – 0.3-0.8%), alumina (Al2O3 – 0.0-2.0%), oxid de fier (Fe2O3 – 0.08-0.11%). Aici aveti si modelul structurii sticlei

B. Proprietatile fizice

Greutatea (in functie de grosime, pentru geam float):
2mm = 5 kg/mp
3mm = 7.5 kg/mp
4mm = 10 kg/mp
5mm = 12.5 kg/mp
6mm = 15 kg/mp
8mm = 20 kg/mp
10mm = 25 kg/mp
12mm = 30 kg/mp
15mm = 37.5 kg/mp
19mm = 47.5 kg/mp

Transmisia luminii – reflexia – absorbtie UV – coeficient de reducere a umbrei
(in functie de grosime, pentru geam float, in procente):
3mm = 90 – 8 – 27 - 1
4mm = 89 – 8 – 33 – 0.97
5mm = 89 – 8 – 35 – 0.92
6mm = 88 – 8 – 38 – 0.88
8mm = 87 – 8 – 43 – 0.82
10mm = 86 – 7 – 46 – 0.80
12mm = 84 – 7 – 52 – 0.74
15mm = 82 – 7 – 56 – 0.70
19mm = 81 – 7 – 60 – 0.68

Acustica (PSR = Perceived Sound Reduction – procentajul prin care urechea umana detecteaza o scadere a presiunii sunetului sau zgomotului. O scadere cu 10dB a nivelului presiunii sunetului este in general perceputa ca avand jumatate din presiunea initiala a sunetului. PSR-ul reprezinta un procent in functie de valoarea 0 a sticlei de 3mm, luata ca etalon. Exemplu – sticla de 4mm izoleaza acustic cu 10% mai mult decat sticla de 3mm. Procentele, in functie de grosimea sticlei, sunt urmatoarele:
3mm – 0
4mm – 10
5mm – 15
6mm – 25
8mm – 35
10mm – 40
12mm – 50
15mm – 55
19mm – 57

Proprietati generale
- rezistenta la compresiune (cub de 25mm) = 248 Mpa (deci pentru a sparge un metru cub de sticla e nevoie de o incarcatura de 10t)
- rezistenta la intindere (sticla inmuiata) = 19.3-28.4 Mpa
- rezistenta la intindere (sticla intarita) = 175 Mpa
- coeficient liniar de intindere (la o temperatura a camerei de 350 gradeC) = 0.000009 pentru fiecare 1 gradC in plus
- rezistenta la indoire = prin flexarea sticlei aceasta prezinta o fata de compresie si una de extensie; rezistenta la rupere prin indoire este de 40 MPa pentru sticla polizata moale si 120-200 MPa pentru sticla intarita
- duritatea (pe scara Mohs) = 6.0
- densitatea = 2500 kg/mc
- elasticitatea (modulul lui Young) = 6.9 x 10.000.000.000 Pa = 69 GPa

D. Tipuri de sticla

Sticla intarita – sticla flat (dreapta) sau curbata tratata prin incalzire pentru a induce inalta compresie a suprafetelor sau muchiilor. Sticla complet intarita se sparghe sub forma unor bucati mici mai mult sau mai putin cubice. Acest tip de sticla este de 4-5 ori mai rezistent decat sticla inmuiata de aceeasi grosime, cand este supusa la o presiune statica uniforma. Denumita si sticla securizata.

Sticla inmuiata – sticla racita gradat in procesul de fabricatie, operatie de inmuiere ce reduce presiunile, incordarile reziduale ce pot aparea in procesul de racire. Sticla ce se gaseste in mod normal pe piata, cel mai utilizat tip.

Sticla laminata – produs constand din doua sau mai multe foi de sticla lipite permanent intre ele printr-un strat de plastic sau rasina (de obicei considerata ca facand parte din clasa A de siguranta).

Alte tipuri – izolanta termic, opaca, rezistenta la razele X, cu insertii, etc, neimportante din punct de vedere acvaristic.


E. Sticla in acvaristica

In galeria mea am niste tabele de calcul care sper sa va ajute, pe toti cei care aveti nelamuriri in ceea ce priveste relatia volum - grosime geam.

1. Modul in care se exercita presiunea apei asupra peretilor unui acvariu
2. Grosimea peretilor in functie de dimensiunile acvariului A
3. Grosimea peretilor in functie de dimensiunile acvariului B
4. Grosimea fundului in functie de dimensiunile acvariului

Cu ajutorul ui Dorin, am sa va prezint mai jos un super material despre sticla in acvaristica. Autorul lui este Warren Stillwell deci nu ne apartine noua personal. Pentru carcotasi, sper sa aveti in vedere scopul nobil al acestui articol, faptul ca nu cred ca d-l Stillwell ar avea ceva impotriva ca cei de aici sa foloseasca aceasta documentatie

Natura sticlei
Sticla este un material foarte casant. Ea se va indoi foarte putin, insa nu are aceeasi capacitate de deformare ca majoritatea materialelor. Se deformeaza pana la un anumit punct si apoi cedeaza, se sparge. In calculul grosimilor necesare se tine cont tocmai de acest factor de deformare. Sticla prezinta de asemenea si diferite grade de duritate.
Sticla nu rezista mult sub actiunea unei forte de tensiune, este elastica pana in punctul de rupere si nu are ductilitate. Nu se poate deforma in permanenta si nu da nici un semn ca cedeaza in cazul in care se inlatura greutatea ce a apasat asupra ei. Una din importantele caracteristici ale sticlei, este aceea de a putea prelua o tensiune de doua ori mai mare decat maximul suportat, pe perioade scurte de timp, in unele cazuri cum ar fi lovirea acvariului cu mana destul de tare. Caracteristica ce salveaza de multe ori spargerea acvariilor in urma unei ciocniri accidentale.
Variatiile duritatii sticlei datorate limitarilor procesului de fabricatie implica folosirea unor factori de siguranta atunci cand se ia in calcul grosimea. Cel mai adesea se utilizeaza un factor de 3.8. Factor ce inlatura orice pericol datorat de exemplu unei sticle de proasta calitate sau alterata (zgarieturi, crapaturi, bule de aer in suprafata sticlei, etc.). De asemenea, cand se lipeste acvariul, liantul folosit (cel mai adesea silicon) trebuie sa aiba o grosime de minim 0.5-1mm pentru a permite acoperirea neregularitatilor de-a lungul muchiilor. Dupa taiere, sticla nu are muchiile perfect drepte decat in cazul unei polizari. In cazul in care sticla are o calitate excelenta si nu prezinta tensiuni interioare se poate folosi un factor de siguranta mai mic, lucru ce ramane la latitudinea celui ce construieste acvariul.
Sticla dura este cu mult mai rezistenta decat cea normala. In orice caz, ea nu poate fi taiata. Daca se alege varianta de constructie cu sticla dura, mai intai sticla normala se taie la dimensiuni, I se finiseaza muchiile si apoi I se aplica tratamentul de durizare! Rezitenta termica a sticlei se imbunatateste de asemenea, prin durizarea ei. Sticla normala de 6mm se va fisura in cazul in care se introduce in apa la 21 grade Celsius, daca temperatura sticlei este cu 55 grade Celsius mai mare sau mai mica decat cea a apei. Sticla dura in schimb, cedeaza la o diferenta de temperatura de 250 grade Celsius! Ea prezinta de asemenea si o duritate de 5 ori mai mare decat cea normala. Sticla standard insa are un foarte mare avantaj in acvaristica – tendinta ei de cedare nu este spectaculoasa, de obicei o crapatura verticala sau orizontala, pe cand cea durizata se sparge sub forma de mici bucatele, aidoma parbrizului unei masini.
Sticla are si un coeficient de intindere mai mic decat alte metale. Este un lucru bine de stiut, in cazul in care se foloseste un schelet de metal in structura acvariului (ex. fier cornier). Atunci, acvariul va fi construit si tinut la o temperatura similara cu cea din timpul functionarii. Lungimea acvariului decide si cata elasticitate va fi necesar sa se induca prin folosirea adezivului. Siliconul este cel mai des utilizat azi. Grosimea stratului de silicon trebuie adaptata la lungimea lipiturii, o regula general acceptata fiind de 2-3mm pentru fiecare metru de imbinare, ce permite siliconului sa preia fortele de intindere dintre sticla si metal.

Consideratii privind design-ul acvariului
Urmatoarele calcule vizeaza sticla folosita pe cele patru laturi ale unui acvariu, de-a lungul perimetrului. IN mod normal, toate acvariile prezinta imbinari suspuse unor forte de presiune, forte de forfecare sau ambele. Este metoda de constructie care foloseste la maxim puterea de aderenta a siliconului si totodata cea mai…slaba prindere, cand se vorbeste de imbinare prin silicon. Acvariile cu schelet metalic au siliconul supus permanent compresiei, de aceea el nu trebuie sa prezinte deosebite proprietati de aderenta, cat mai mult de etansare.
NOTA : Pentru calculele urmatoare se ia in considerare inaltimea coloanei de apa ca fiind egala cu inaltimea acvariului.

Termeni folositi:



Raportul dintre lungimea si inaltimea acvariului afecteaza rezistenta sticlei. Tabelul de mai jos da valori numerice constantelor alfa si beta ce vor fi luate in considerare bazandu-ne pe raportul L/H.



Cand raportul este mai mic de 0.5, folositi valorile alfa si beta pentru 0.5
Cand raportul este mai mare de 3, folositi valorile alfa si beta pentru 3
Nota: Pentru fetele acvariului folositi raportul L/H iar pentru fundul acvariului folositi raportul L/l !
Presiunea apei (p) este direct proportionala cu Inaltimea (H) x forta gravitationala, deci aproximativ 10 (9.81 pentru cei care vor sa fie exact).
Exemplu pentru fetele acvariului – daca L = 3m si H = 1m rezulta ca L/H = 1. In tabelul de mai sus, pentru valoarea 1 a raportului corespund in colana L/H valorile pentru alfa si beta 0.0220 si 0.1600
Incovoierea (B) este egala cu raportul dintre rezistenta la intindere a sticlei si factorul de siguranta


Calcule pentru fetele acvariului:

(Se iau din tabel valorile corespunzatoare raportului L/H !)
Exemplu:
Lungimea acvariului = 3.000mm
Inaltimea acvariului = 950mm
Factorul de siguranta = 3.8
L/H > 3, deci beta = 0.37 si alfa = 0.067
p = 950 x 10 = 9500 N/mp

Grosimea fetelor:
t = 25.06mm
Deformarea = 0.48mm
(Pentru idioti – deformarea reprezinta “burta” de care va plangeti unii dintre voi, bine? )

Calcule pentru fundul acvariului:
Aici e o mica diferenta cand se calculeaza grosimea sticlei. Beta corespunde acum coloanei L/l, H fiind totusi folosit pentru a calcula presiunea. Fiti siguri ca folositi valorile beta si alfa corespunzatoare fundului de acvariu!

(Se iau din tabel valorile corespunzatoare raportului L/l !)
Exemplu:
Lungimea acvariului = 3.000mm
Latimea acvariului = 900mm
Inaltimea acvariului = 950mm
Factorul de siguranta = 3.8
L/W > 3, deci beta = 0.7134 si alfa = 0.1335
p = 950 x 10 = 9500 N/mp

Grosimea fundului:
t = 34.8mm
Deformarea = 0.355mm

Exemple de masuri standard de acvarii


Cam asta este ce am gasit mai important despre sticla. Sper ca in curand sa urmeze si ceva despre silicon.

Eu stiu de "Kissing Gourami", nu de leeri. Oricum, daca nu ma insel, la aceasta specie (de gurami), nu s-a putut explica acest comportament, dat fiind ca se "pupa" nu numai in timpul imperecherii ci tot timpul.

Asta e ceea ce stiu eu . Poate are altcineva o interpretare logica.