| Message |
|
|
|
Nu.
|
 |
|
|
|
Pai daca ai si spalat Aquabasis-ul si apoi l-ai amestecat cu Manado e clar. Trebuie sa restartezi
setupul, sa scoti tot si sa arunci substratul si sa pui unul nou. In ordinea asta, fara sa il speli:
Aquabasis jos, peste el Manado de 3-4 cm. Si nu o sa miroasa nimic.
Si da. trebuie sa ciclezi acvariul din nou.
Si vezi ca exista niste substante, care se pun peste Aquabasis, pentru activare, atunci cand
startezi acvariul, nu imi aduc aminte cum se numesc, gasesti pe site la JBL.
|
 |
|
|
euro2me wrote:
Liv wrote:Nu - cit timp vietatile se inmultesc si mai ajung si la altii.
Liv, eu cred ca inmultirea "nici nu scuza, nici nu acuza"
adica:
pe de o parte, nu e un semn de bunastare; si iepurii se inmultesc in custi de 1 m2, da' asta nu inseamna ca se simt bine; si detinutii se mai inmulteau in lagare, femei violate etc.
pe de alta parte, la marine (dar si la apa dulce) nu absenta reproducerii e problema, ci lipsa spatiului si chinurile prin care trec pestii intr-un mediu artificial ai carui parametri sunt, in cea mai mare parte a timpului, mult departe de cei naturali (sunt ca niste cobai pentru bombe chimice, scapa cine poate).
|
 |
|
|
|
|
 |
|
|
|
Ce ai spalat, Aquabasis-ul?
Nu mai folosi diacritice si incearca sa te exprimi coerent daca se poate...
|
 |
|
|
Bine ai venit, te asteptam la sectiunea marine...
|
 |
|
|
|
|
 |
|
|
Singura varianta ca sa afli de ce au aparut petele gri este sa faci o analiza chimica ca sa afli ce este pe piatra.
Nu cred ca e cazul si nici ieftin/facil nu este.  Sigur exista ceva in compozitia pietrei care intra in reactie
chimica cu altceva din apa. Dar mai mult e greu de spus sau ghicit, iar eu nu sint chimist
|
 |
|
|
Hai nu te plange, bazinul e superb, ai avut rabdare
|
 |
|
|
|
Incearca sa o hranesti targetat cu seringa...
|
 |
|
|
|
Cu silicon, dar acolo ramane, nu il mai scoti.
|
 |
|
|
Antecume wrote:Mi-am comandat si eu un 'oltcit'.
Care-i problema la Tetra? Ce se strica? Garniturile, carcasa filtru, tevi, toate?
Din cate stiam garniturile erau problema. Poate au rezolvat-o intre timp...
|
 |
|
|
Alexandru2017 wrote:Nu am acvariu asa mare si nu am nevoie de lumina asa puternica poftim lumina lectie:2 - LUMINA.
Toate acvariile din comert sunt dotate cu o lumina insuficienta pentru un acvariu plantat si pentu a crea un colt cat mai natural in casa ai nevoie de mai multe tuburi.Lumina detine un rol extrem de important in dezvoltarea plantelor si in bunastraea pestilor.
Lumina este necesara plantelor de acvariu pentru realizarea fotosintezei. In cadrul acestui proces plantele se hranesc cu Co2 din apa si elibereaza O2 atat de necesar respiratiei pestilor. Deasemenea plantele concurand pe aceeasi sursa de hrana ca si algele, inhiba dezvoltarea acestora, daca au suficienta lumina pentru a se dezvolta. Plantele de acvariu necesita mai multa lumina decat celelalte deoarece mediul acvatic absoarbe o parte din radiatiile luminoase. Bineinteles exista mai multe categorii de plante in functie de cantitatea de lumina pe care o agreeaza: sunt plante care suporta o iluminare intensa, altele care se adapteaza la intensitati diferite sau plante "de fund” care se multumesc cu o lumina slaba. Lumina are deosebita importanta si vizionarea cat mai buna a continutului acvariului, atat din punct de vedere estetic cat si prin faptul ca ajuta acvaristul sa observe usor orice eveniment apare in cadrul acvariului.
La ora actuala, circula doua teorii, printre specialistii in acvaristica. Prima se refera la lumina repartizata pe suprafata de apa. A doua ia in calcul volumul acvariului.
Din proprie experienta, consider ca prima varianta este buna pentru acvariile a caror coloana de apa nu depaseste 40 de centimetri. Acest lucru inseamna un acvariu a carui inaltime maxima este de 45-50 cm (diferenta o reprezinta grosimea substratului si spatiul fara apa din partea superioara a acvariului). Cea de-a doua varianta se aplica mai rar, numai pentru acvariile speciale, cu inaltime foarte mare, ceruta de anumite specii de pesti (de exemplu, scalari).
Din pacate, cei mai multi acvaristi sunt adeptii celei de a doua teorii care, dupa cum vom vedea, se dovedeste falsa in foarte multe situatii.
Calitatea luminii
Cel mai important lucru este ca orice acvariu cu plante naturale are nevoie de tot spectrul luminii; aceeasi lumina este necesara chiar si pestilor, pentru dezvoltarea lor optima. Iata de ce lumina artificiala buna este cea care se apropie de lumina naturala.
Altfel spus, componentele de culoare ale lampii utilizate trebuie sa formeze o lumina alba, placuta la ochi, dar care sa satisfaca cerintele pestilor si, in special, ale plantelor. Din aceste motive (dar si altele - temperatura si consum de electricitate) becurile cu incandescenta au fost inlocuite cu tuburi fluorescente ("neoane", cum ne-am obisnuit sa le numim).
Nu va voi plictisi cu unele caracteristici (iluminare pe suprafata care se masoara in lux, intensitate care se masoara in candela, flux care se masoara in lumen, lungime de unda care se masoara nanometri). Voi mentiona insa temperatura de culoare care se masoara in grade Kelvin (K), indicele de redare a culorii (IRC) si dominanta de culoare.
? Temperatura de culoare. Lumina zilei are intre 5 500 si 10 000 K, in functie de momentul zilei si anotimp. Este bine ca tubul/tuburile fluorescente utilizate sa se incadreze in aceasta plaja.
Lumina(sursa)
Temperatura de culoare
Bec obisnuit
1.000 - 2.000 K
Tub daylight
3.000 - 6.000 K
Tub trifosforic
10.000 K
Soare - cer variabil
5.500 - 8.000 K
Soare - cer senin
9.000 - 10.000 K
? Indicele de redare a culorii. Este un parametru care poate scoate in evidenta sau diminua culorile pestilor si/sau plantelor. Se considera ca un tub este bun pentru acvariu, daca are un IRC de cel putin 80; cea mai mare valoare ajunge la 98.
? Dominanta de culoare. Din pacate, nici un tub fluorescent nu este perfect. Ochiul uman poate fi pacalit, nu si planta.
Cateva vorbe despre tuburi
O data cu dezvoltarea accesului la informatie, a inceput o adevarata nebunie legata de "piatra filosofala" a utilizarii tuburilor fluorescente, unele lipsite de pragmatism, care duc la costuri ridicate de intretinere a acvariului si inmultirea exagerata a algelor (chinuitoare pentru acvarist). Inainte cu mullti ani, atunci cand stiam doar ca folosim "neoane", nu ne faceam probleme, iar pestii si plantele se dezvoltau in bune conditii. Acum suntem "filosofi"! De aici si teoriile fara numar.
Dupa parerea mea, cele mai bune tuburi fluorescente sunt - repet - cele "daylight" (lumina de zi), cu dominante de culoare albastru si rosu (culori necesare dezvoltarii plantelor), dar nu in exces. Puteti vedea cum arata lumina unui tub de buna calitate, care impaca "si capra, si varza" (in cazul de fata, Osram 12-950; asemanatoare sunt Osram 22-940, Osram 32-930, Osram 72-965, Philips TLD 965, Philips TLD 950, Philips TLD 865, Philips TLD 840, Sylvania HQI 5200K, Sylvania daylightstar, Sylvania grolux etc.)
Unii acvaristi folosesc, pe langa tubul fluorescent cu lumina de zi, si un tub trifosforic (Sylvania aquastar, Triton, Powerglo etc.) sau unul special pentru dezvoltarea plantelor (Philips TLD 89 aquarelle, Osram fluora 77 sau AquaGlo). Dezavantajul completarii iluminarii cu astfel de tuburi este ca algele ne vor da multa bataie de cap. In schimb, plantele vor creste mai repede, iar pestii vor avea culorile mai vii. Depinde ce urmariti! Dumneavoastra, stimati cititori, veti decide!
Mentiune. Lampile cu tuburi fluorescente trebuie montate intr-un suport trapezoidal (cu baza mare a trapezului in jos), confectionat din tabla, cu lungimea egala cu cea a lampii, daca este posibil si aveti spatiul necesar.
Pentru a ajuta lumina, cel mai simplu este sa vopsim tabla in alb. Si mai bine este daca, pe langa vopsea, se adauga un reflector. In comert exista reflectoare foarte bune, dar si foarte scumpe. Simplu este sa cumparati folie de aluminiu pentru incalzit mancarea (se gaseste la magazinele de menaj), pe care sa o lipiti in interiorul suportului.
Una sau mai multe lampi?
De cate ori va hotarati sa achizitionati/comandati un acvariu, este bine sa alegeti lungimea in functie de dimensiunile lampilor cu tuburi fluorescente. Foarte important este, de asemenea, sa achizitionati numai lampi "standard". Altfel, riscati sa nu gasiti tuburi de schimb, atunci cand se uzeaza (la aproximativ sase luni).
Puteri recomandate si lungimile tuburilor (in paranteze, tuburi cu aceeasi lungime, care se pot folosi pe aceeasi lampa):
15 (16) w - 36 cm;
18 (20) w - 60 cm;
36 (40) w - 120 cm.
Fata de dimensiunile date, lungimea acvariului trebuie sa fie mai mare cu 4-5 cm, astfel incat lumina sa nu se piarda in exterior. De asemenea, partea inferioara a suportului lampii trebuie sa acopere aproximativ 75 la suta din suprafata capacului acvariului.
Recomand sa se foloseasca un tub mai puternic, decat doua sau trei mai mici.
In primul rand, iluminarea cu un tub mai mare ofera mai multa lumina, decat doua sau trei mai mici. In al doilea rand, un tub mai mare are viata mai lunga.
Nota. Cele mai frumoase acvarii pe care le-am vazut, atat in tara, cat si in strainatate, au fost cele lungi, cu profunzime si putin adanci (exemplu - Lxlxh=125 sau 130x35x45 cm). La un magazin, mi-a placut un acvariu de 130x35x35 cm. Era iluminat cu un singur tub de 40 w, iar lumina "scalda" decorul
In tabelul de mai jos, sunt prezentate cateva caracteristici relevante, ale unui tub oarecare.
Watt
Lumen
Lux
8
160
20
15
290
35
20
400
55
25
500
80
30
650
90
40
960
120
Socoteli. Sa presupunem ca avem nevoie de 40 w. Daca folosim doua tuburi a cate 20 w, obtinem 800 lumen sau 110 lux. In cazul unui singur tub de 40 w - 960 lumen si 120 lux. Inseamna ca un singur tub mai mare asigura un flux mai puternic (lumen) si o iluminare mai mare pe suprafata (lux).
Dar daca urmariti o asociere de tuburi (de exemplu, daylight + trifosforic), atunci teoria mea cade. Dumneavoastra decideti!
Cata lumina folosim
Pentru a nu ne complica, vom lua in calcul numai puterea necesara iluminarii acvariului, masurata in watt, deoarece la magazine vi se ofera, de exemplu, tuburi de 20 w, nu de 400 lumen sau 55 lux.
Pentru inceput, va prezint iluminatul general, raportat la volumul de apa:
- lumina puternica sau standard: 0.6-0.9 w/l;
- lumina medie: 0.4-0.5 w/l;
- lumina slaba: 0.2-0.3 w/l;
Iluminarea in functie de suprafata acvariului
Sa vedem ce lumina este necesara, in cazul in care ne raportam la suprafata acvariului (pentru usurinta, luam in calcul cotele exterioare ale vasului, lungime x latime = suprafata in centimetri patrati):
- lumina slaba: aproximativ 10 w/900 cmp (exemplu - pentru un acvariu de 60 cm x 30 cm = 1800 cmp ar fi nevoie de 20w);
- lumina medie: 15 w/900 cmp (exemplu - pentru acelasi acvariu ar fi necesara o lampa cu doua tuburi a cate 15 w);
- lumina puternica sau standard: 20w/900 cmp (exemplu - pentru acelasi acvariu ar fi necesara o lampa cu doua tuburi de cate 20w).
Sa definim mai mult acvariul din exemplul dat. Adaugam inaltimea (h) de 40 cm. Rezulta un volum teoretic de 72 litri.
Iluminare standard raportata la volum: 72 l x 0.8 w/l = 57,6 w.
Iluminare standard raportata la suprafata: 40 w.
Concluzie. Puterea consumata s-a redus cu 30 la suta, dar efectul luminii a ramas acelasi! In plus, algele se dezvolta mai putin.
CUM AM FACUT EU!
In urma multor ore de documentatie am bricolat si eu capacul acvariului BOYU EA-80
Producatorul zice cam asa:
Dimensiuni:800Lx400Wx538H(mm)
Volum: 140 L
Lumina: 2 x T8 20W”
Exista o a treia teorie, mai documenteaza-te, care ia in calcul radiatia fotosintetica utila si care se masoara
cu un parmetru. Calculele cu watti pe litri sint relative, uita de ele, de temperatura in grade kelvin, de luxi
si alte asemenea, pentru ca sint relative. PAR - Photosynthetically active radiation iti spune exact despre ce e
vorba, si lumina trebuie masurata pentru aceasta caracteristica. E adevarat ca aceasta teorie provine din
acvaristica marina, coralii in mare majoritate sint animale fotosintetice, dar se poate aplica cu folos si
in plantate. Important este sa cunosti spectrul luminii pe care o ai, in cazul in care nu ai un parmetru,
presupun ca nu ai, sa faci masuratori.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Photosynthetically_active_radiation
Si apropos, lumenii si luxii nu te ajuta cu absolut nimic, amandoua sint unitati de masura a luminii
pe care o percepe ochiul uman, iar ochiul uman percepe in special lumina verde, care nu te ajuta foarte
mult la fotosinteza.
|
 |
|
|
|
Ai facut vreo schimbare in mentenanta inainte de aparitie? Sau in fertilizare? Sau orice alta schimbare?
|
 |
|
|
Scoate piatra, fa schimburile de apa cum vrei, chiar si 50%, nu se decicleaza nimic, nu apa este ciclata
ci filtrul si substratul, si apoi o sa vezi daca piatra e problema. Eu inclin sa cred ca da.
Silviu Man wrote: Un schimb masiv si frecvent de apa iti poate decicla acvariul si/sau iti streseaza inutil pestii.
De unde ai tras concluzia ca schimbul de apa masiv iti decicleaza acvariul? Exista acvaristi, in special cei care au
cichlide, care schimba si cate 80% din apa la un schimb... Nu apa este ciclata, ci filtrul/filtrele si substratul...
Nenea Koala ia povesteste-i lui Silviu cum inotau astronotusii tai cand le schimbai apa
|
 |
|
|
|
Daca e ceva solid inseamna ca piatra are in componenta, la suprafata, ceva care intra in reactie chimica cu altceva din apa.
Pentru ca nu vad ce ar putea altceva sa fie... si e greu de depistat ce anume este. Singura optiune ar fi sa schimbi pietrele.
Nu cred ca rezolvi ceva daca le cureti, mai ales daca se curata greu. Sau le lasi asa daca nu te deranjeaza prea tare...
|
 |
|
|
|
Greu de spus din poza, eu nu ma pot pronunta. Depunerea e solida sau e moale precum o alga?
|
 |
|
|
O poza, de calitate, face cat 1000 de cuvinte....
In plus locul topicului este la categoria Boli/Tratamente.... incercati sa deschideti topicurile acolo unde trebuie...
Vezi aici, gasesti poze, vezi ce seamana cu ce are pestele tau:
http://www.jbl.de/en/online-hospital/pict_diag_groups
|
 |
|
|
|
De unde ai cumparat piatra ponce si ce fel de piatra era, ambalata sau vrac?
Incearca prima data varianta cu scos piatra ponce si doua schimburi de cate 50%
la un interval de 2 zile.
|
 |
|
|
Ehe, facem upgradeuri, sa fie intr-un ceas cu cuc 
|
 |
|
|
|
|