tile wrote:[am nevoie de help

Si eu .

Ar fi o chestie de bun simt sa detaliezi un pic . Primul post al tau pe forum e prea ciudat pentru noi .

Dalles wrote:

MARELE ALB wrote:Chestia aia pufoasa de pe buturuga din mijloc e dementiala . Ce-i? Cladophora aegagropila?

Exact.

Acuma spune si cum ai facut bulinele alea plimbarete sa creasca asa pppaaa lemn. Stiu c-ai mai zis-o undeva, da' sa-mi moara neuronu' daca mai gasesc. Ai legat pur si simplu o bulina din aia si apoi s-a intins? Mai spune-ne si de cit timp a avut nevoie.


P.S. Buturuga aia cu par e una din cele mai frumoase chestii care le-am vazut pppaaa forum !

Chestia aia pufoasa de pe buturuga din mijloc e dementiala . Ce-i? Cladophora aegagropila?

Daca o sa lasi Micranthemumu' ala sa se intinda o sa fie si mai demential !

g.g wrote:acvariu de 3 m x 0,7 m x 0,5 m din sticla de 10 mm, dar cu fund dublu 10 + 10 mm. E plin ochi.

Cu siguranta nu e din sticla romaneasca plina cu "ochiuri" de aer , onduleuri si tensiuni interne de crapa singura si culmea penalului - la un capat are 10 mm si la celalalt 9 mm .


On-topic: La o lungime de 2,4 metri n-as risca o inaltime de 55 cm daca folosesti sticla romaneasca. E penala rau. Cu totu' altfel se pune problema la o sticla de calitate.
Nu ai loc sa faci lungimea un pic mai mare de 2,4 metri? Sa nu te enervezi cind pui in prelungire tuburile de neon de 1,2 metri (asa cum am patit eu cu sarcofagu', da' asa era sticla )

Am bagat mai demult un e-mail la DeltaGlass si mi-au spus ca expediaza sticla. Da' costu' transportului depasea posibilitatile mele.

Anubias wrote:ce inseamna "microelemente"? Sunt cumva nutrienti, sau alte dracii?

Se gasesc in fertilizanti. Sint necesare plantelor in cantitati foarte mici.

Imi permit un citat de pe forumu' vechi. L-am gasit salvat undeva pe computatoru' meu. Din pacate nu mai stiu al cui era postu' :

MACRONUTRIENTI 

Carbon C
Azot N
Potasiu K
Calciu Ca
Fosfor P 
Magneziu Mg 0.05-0.7% 
Sulf S 0.05-1.5% 

MICRONUTRIENTI 

Minerale Concentratie aprox. in ppm 

Fier F
Clor Cl
Mangan Mn
Zinc Zn
Cupru Cu
Bor B
Molibden Mo

I. Rolul fiziologic MACRONUTRIENTI 
Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si. 

1. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si in fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , inlaturind actiunea lor vatamatoare, in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, virful vegetativ uscindu-se, radacinile raminind scurte, groase, cu virfurile uscate. Excesul de calciu in plante determina imbatrinirea prematura, iar excesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze. 

2. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme. 

2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra in compozitia unor coenzime. El indepiilineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosforul favorizeaza de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare. Fosforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. In lipsa lui, plantele ramin mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-inchis, pina la albastru-verde, luind de multe ori o culoare rosie sau purpurie. 

3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participind in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimulind numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotului de catre plante, prelucrind nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzeme care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care virfurile vegetative, cambiul si periciclul. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune. 



5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organici cu sulf, ca cistina. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se ingalbenesc si apare o imbatrinire prematura. 

6. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-inchis pe lamina cloriara. 

7. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine. El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+ , sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. Insuficienta sodiului se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice. 

8. Clorul este un element prezent in toate plantele. El se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi etc. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor. 

II. Rolul fiziologic MICRONUTRIENTI. 
Microelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. Ele intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu. 

1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participind in metabolismul plantei, ca anion si formind esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe. 

2. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii. 

3. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului in plante variaza de la urme, pina la 46 p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin decolorarea pina la o noanta alba a frunzelor tinere. 

4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspindit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. 

Anubias wrote:

MARELE ALB wrote:P.S. @Anubias: Poate ne pui o pila sa-i bata pe cehi !

Crede-ma ca incerc. Apar probleme cand apare raspunsul: "OK, daca o sa putem sa ii batem pe cehi, de ce sa nu va batem si pe voi?"

Cum de ce? Pentru ca noi sintem mai buni decit cehii !
Sa-i bata ei pe cehi , apoi mai vedem noi .......

shyck wrote:vreau sa intreb daca pot folosi pentru fetele laterale geam de 4mm?, fetele laterale fiind de 25/40

Poti folosi geamu' de 4 mm pentru laterale daca dublezi lipitura cu fisii din sticla tot de 4 mm si late de vreo 1,5-2 cm. Daca lipesti corect, va tine. S-ar pute sa tina si fara fisiile alea, da' n-as risca.

Nu ma pot abtine sa nu-ti sugerez si eu o latime mai mare ;) . Daca ai loc e pacat sa-l faci numa' de 25 cm.

Nu trebuia sa deschizi un topic nou. Posteaza detaliile in continuare la topicu' celalat (pentru asta foloseste butonu' "postreply") si pe urma il stergem pe asta.

Discus_men wrote:pesti (25 la numar )

Nu uita sa spui ce pesti si cit de mari sint. Si ce alge ai acolo.


P.S. Inchid topicu' asta.

Sak wrote:...treaba devina un paradox...o parte din ea inglabeneste si alta se dezvolta Imi da peste cap ipotezele (cum ca ar fi de la apa/lumina insuficienta)

Nu-i nici un paradox. E o lipsa a unui element nutritiv pe care planta e capabila sa-l transporte. Il ia din frunzele batrine si-l duce in cele tinere (presupun ca lumina e suficienta - asa ai spus). Despre care element e vorba, -u' stie. Cind vom avea teste sa masuram tot ce vrem, o sa vorbim in cunostinta de cauza. Pina atunci ghicim.

Sak wrote:Am gasit la un magazin de electrice un "suport" pentru 1 (un) neon la 125.000 (ROL ) *plug and play* (adica bagi neonul, faci un stecher pentru cele 2 fire , bagi in priza si enjoy ) care presupun ca e balast...

Cred ca stiu despre ce e vorba: suportu' ala are in el si un balast electronic. La pretu' ala sint aproape sigur ca e ceva de proasta calitate. Adica balastu' ala electronic nu aprinde tubu' la capacitate maxima . Am si eu o "jucarie" din asta si nu merita banii. Eu nu l-as lua.
Mai bine foloseste un balast clasic (din ala greu ca o caramida ) sau, daca vrei unu' electronic, ia unu' de firma - unde gasesti, asta nu mai stiu.

Ninna wrote:Crapatura de care am pomenit e chiar foarte mica, nu avanseaza decat vreo 3mm dinspre margine si are forma de semicerc.

Daca inceputu' si sfirsitu' crapaturii se "termina" pe margine o poti "unge" cu silicon. O poza ar fi super !

Ninna wrote:In viitor, cu ceva diplomatie si modificari prin camera, poate o sa ma "extind" la un acvariu adevarat.

Indicatii pretioase poti obtine de la maestrul koala . E un adevarat geniu la rezolvarea problemelor de genu' asta !

johnny6600 wrote:inaltimea nu depaseste 30 de cm si va avea intaritoare pe lateralele lungi

Un acvariu de 100 litri "obisnuit" ar avea dimensiunile cam asa: L=70 cm, h=40 cm, l=40 cm. Intr-adevar bomba cu ceas la sticla de 4 mm.
Pentru ca la acvariul tau inaltimea e doar 30 cm (vreo 27 apa), presiunea scade foarte mult (p=roxgxh). Din cite imi amintesc , vroiai sa-l faci mai lat (parca 40 cm) decit inalt (de dragu' profunzimii). Lungimea ar fi in cazu' asta de vreo 80-85 cm. Parca si fundu' ziceai ca-i mai gros. Poti sa-l faci linistit daca pui intaritoare meseriase (longitudinale si una transversala) ;) . Sticla se presupune a fi fara crapaturi . Daca e float, si mai bine .

Netzu wrote:Se pare ca Americanilor le este frica de bolile transmisibile din acvarii!!!

O mare parte din ei cred in extraterestri, ca pamintul e plat si soarele (88) se invirte in juru' nostru ........ imi amintesc de cineva care-mi explica cit e de toxic untul ....... asta in timp ce fuma cu pofta .
Cred ca sint lucruri mult mai periculoase pe care nu le bagam in seama.


On topic: a fost un topic destul de consistent si interesant pe forumu' vechi - nu-l mai gasesc .

Sak wrote:Nu, nu folosesc CO2...nici nu stiu cum as putea face rost de asa ceva

Cauta pe forum si gasesti cu siguranta informatii.
O sticla de 2 litri, pui in ea o palma de zahar, drojdie cit 2 boabe de fasole si apa pina la trei sferturi. Pui un dop gaurit in care bagi un furtun si gata CO2-u'. Mai trebuie sa-l dizolvi in apa . Asta e inceputu'. Pasu' urmator poate fi instalatia profi .

Sak wrote:Nutrienti...nu prea am incredere...daca nu sunt bine facuti (prea mult N sau P) pot afecta si pestii si chiar nu vreau sa pateasca ceva

Daca sint facuti de un producator serios nu afecteaza pestii, nu au N sau P.

lazarginel wrote:Pentru inceput incearca ceva autohton

Omu' nostru e din Finlanda . Poate gaseste ceva si p-acolo !



P.S. @Anubias: Poate ne pui o pila sa-i bata pe cehi !

furnici wrote:faza cu CO2 u' să stii ca este destul de benefica, dar pentru borcanul tau de 30 de litri - no offense! - nu cred că e nevoie ....... intră pe vechiul forum

Io cred ca e nevoie si pentru "borcan" de CO2 .
Ca tot ai zis de vechiu' forum : borcan cu CO2 .

VelociRaptor wrote:astazi parca ritmul in care ieseau bulele din plante a fost mult mai mic. Exista o explicatie?

Presupun ca prima data cind ai dat drumu' la lumina suplimentara, in apa era o concentratie mai mare de CO2 (si de micro elemente). Pentru ca plantele nu le asimilau la maxim. Acuma presupun ca odata cu cresterea intensitatii luminoase, a crescut activitatea plantelor si a disparut CO2-u' din apa (si o parte din microelemente).

VelociRaptor wrote:Tocmai mi-am mai bagat in capacul de la acvariu inca doua tuburi de cate 18W si acum am 96W in 160 l brut. La vreo 2 ore dupa ce am aprins toate tuburile, acvariul a inceput sa "fiarba", mai ales echinodorusii, dar chiar si anubiasul a "transpirat" dupa vreo 5 ore.

Uite ca nu deliram cind indemnam lumea sa bage lumina ?

VelociRaptor wrote:Asa ca ma bucur enorm ca plantele mele nepretentioase au inceput sa mai asimileze saracele ceva! Urmeaza sa imi procurez un sistem CO2 dar sa mai vad cu banii.

Acuma ca ai lumina mai multa, atentie cu algele: daca plantele nu asimileaza tot, algele pot apare. Fa CO2-u' . Macar sticla cu drojdie in asteptatea solutiei profi .

mausmann wrote:Alga nu a disparut, pandeste.

Asa zic si io . In concluzie pindeste-o si tu :ninja: .

Am citit ca se pot obtine rezultate bune cu Baktopur Direct.

E posibil sa se vindece cu Cloramfenicol 80 mg/litru.

Esential e sa incepi tratamentu' repede.

ashavodaz wrote:imi este frica de co2 in acvariu, din simplul motiv ca am citit (tot pe aici, cred ca era dolly, sincer nu mai stiu...) ca daca sunt scapate mai multe bule

Daca bagi prea mult pot muri pestii. Da' de ce sa scapi mai multe bule? Faci treaba cu atentie. Incearca la inceput sticla cu drojdie si daca pui drojdie (nu din aia granule) cit 1-2 bobe de fasole nu produce prea mult CO2.

Daca vrei sa nu risti, poti lasa CO2-u' sa iasa intr-un pahar in prima zi, sa fii foarte sigur ca nu-i prea mult.

Magda wrote:Eu nu inteleg MA cum la tine nu se dezvolta. :o La mine crestea ca nebuna si in acvariul de 50 de l.

Io nu pricep nici atita de ce ma tortureaza de vreo 2 ani . Pina sa faca o floare din asta mai am de asteptat .