Scuze, am uitat de diacritice. Am corectat.

FOTOSINTEZA
Este cel mai important tip de nutritie autotrofa. Este procesul prin care organismele ce contin pigmenti asimilatori pot sintetiza substante organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substante anorganice (apa, saruri min., CO2, HCO3) în prezenta energiei luminoase. Reactia generala a fotosintezei este: apa+saruri minerale +CO2 ?substante organice + O2; reactia chimica specifica fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2. F are loc în 2 faze:

1. Faza de lumina (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care contin molecule de clorofila organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) si fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezinta lungimea de unda a luminii absorbita exprimata în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El actioneaza asemenea unei antene, captând si directionând energia fotonului spre o singura molecula de clorofila, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaza simultan lumina. În faza de lumina au loc urmatoarele4 procese: pigmentii asimilatori capteaza energia luminoasa si o transfera treptat pâna la clorofila a din centrul de reactie al fotosistemelor; clorofila a, sub influenta fotonului, elimina 1 electron, care va fi preluat si transferat printr-un lant de substante cu potential redox (catena transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I si de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substanta la alta se realizeaza cu cedare de energie, care va fi stocata în ATP si NADPH; golul electronic al fotosistemului II determina fotoliza apei si captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normala. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pâna la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat si transferat de la fotosistemul II. Aceasta faza se finalizeaza cu formarea ATP si NADPH (substante macroergice). Aceste substante fac legatura cu faza de întuneric.

2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reactii ciclice, în care intra CO2 si se finalizeaza cu formarea substantelor organice = glucoza. În ac faza, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusa din molecula de glucoza. Înainte de a patrunde în ciclul de reactii, CO2 este acceptat de catre o substanta în functie de care se face clasificarea plantelor în:

- plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substanta sintetizata este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reactii care asigura reducerea CO2 si fixarea lui în moleculele organice se numeste ciclul Calvin;

- plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substanta sintetizata este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch si Slack sau de tip CAM. Studierea reactiilor ciclului Calvin a pus în evidenta formarea initiala a unei substante organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a doua molecule de acid fosfogliceric rezulta o molecula de glucoza. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substante organice. Faza de întuneric beneficiaza de energia furnizata de catre ATP si de H+ si e- furnizati de NADPH. Fotosinteza se poate pune în evidenta prin: 1. evidentierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. evidentierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. evidentierea substantelor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se evidentiaza amidonul).

Factorii care influenteaza fotosinteza:sunt factori interni si factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentratia de CO2, concentratia de O2 si nutritia minerala. Factorii interni: gradul de hidratare al tesuturilor si cantitatea de substante organice continute.

1. Lumina – influenteaza prin intensitate si prin compozitia spectrala. F este optima în lumina cun intesnitatea 50.000-100.000 lucsi. Lumina este necesara ca sursa de enrgie si pt formarea pigmentilor clorofilieni. A) Intensitatea variaza în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de vara (100.000 lucsi) si minima în noptile fara luna; b. compozitia spectrala a luminii: la plantele superioare si la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radiatiile albastre si în cele rosii, spectrul de actiune urmarind spectrul de absorbtie al pigmentilor. La algele brune F are loc cu aproape aceeasi intensitate în adiatiile verzi ca în cele albastre datorita fucoxantinei care absoarbe radiatiile verzi. La algele rosii F decurge cu intensitate max în lungimile de unda din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului ca ficoeritrina are absorbtia max în acest domeniu.

2. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continua limitare a F. Experimental s-a obs faptul ca în cazul în care ceilalti factori externi sunt favorabili, marirea c% de CO2 pâna la 2-5% provoaca o intensificare a F. Concetratiile de peste 5% provoaca diminuarea intensitati F pt ca CO2 devine toxic.

3. Influenta sarurilor – pozitiva au sarurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determina deshidratarea celulelor si inhibarea F.

4. Temperatura – În general, F începe la un nivel usor inferior valorii de 0 C, creste în intensitate odata cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dupa care, prin marirea în continuare a temperautrii F descreste rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exista mari variatii între diferite specii, variatii care se datoreaza mediului în care traiesc plantele respective. intensitatea otpima a F difera. La plantele de origine nordica, F este optima la 25-30 C, la cele de origine sudica la 35-40 C.

5. Substantele minerale - afecteaza atât direct cât si indirect procesul de F. Fosfatii sunt direct implicati în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforilarile substantelor intermediare care participa la ciclurile reductive ale F. Azotatii si sulfatatii au numai actiune indirecta în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul participarii sale în molecula de clorofila si indirect la sinteza substantelor proteice, care formeaza cu clorofila complexe mai mult sau mai putin labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfurati (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reactiile de oxideoreducere. Potasiul desi nu participa ca element constitutiv al substantelor organice si nici nu intra în molecula unei enzime, manifesta totusi o actiune directa asupra F. Carenta de K intensifica respiratia si reduce F.

NO2 azi ...

payti : nu, nu m-a dus mintea la asa ceva dar o sa fac si o astfel de determinare, inainte sa a se aprinde lumina.
skija : acesta este pH-metrul pe care il folosesc. Bineinteles ca am vrut sa fac acum niste determinari si ... s-a terminat
bateria! Miine cumpar una noua (nu gasesc in apropiere, sunt din cele patrate, de 9v) si revin cu poze.

M-a mincat in ... si am inceput citeva discutii legate de fotosinteza, de aditia de CO2, fertilizare, etc. Am citit opiniile voastre (nu numai pe acest topic, s-au mai intins si pe alte topic-uri) legate de o intrebare destul de dificila: este nevoie de CO2 pe timpul cit lumina este oprita? Aici am primit acelasi raspuns, in cvasitotalitatea cazurilor : nu este nevoie pentru ca pe timp de intuneric plantele nu fac fotosinteza. Un singur coleg (imi cer mii de scuze dar nu-mi mai amintesc pe ce topic si mai ales cine mi-a dat replica) a spus ca pe timpul noptii plantele au totusi nevoie de CO2, e drept ca mai putin ca pe timpul luminii, pentru sinteza substantelor organice de tip self (a nu se citi ca pe timp de iluminare acest proces nu are loc). Mi-am amintit cite ceva din ce am invatat la agrotehnica si despre colegi de la horticultura care faceau experiente de imbogatire a solariilor cu CO2, de perioade de umbrire alternate cu intensitati luminoase mai mari si temperatura controlata pentru a se obtine o anumita suma de grade si a unei anumite succesiuni lumina/intuneric pentru utilizarea mai buna a CO2 si fertilizantilor dar ... e cam mult de atunci.

Nu m-am documentat bine si cred ca acesta a fost motivul unor comentarii incomplete. Asa ca l-am sunat pe un prieten din facultate si i-am pasat intrebarea. Evident, dupa 10 minute l-am oprit, ca nu mai intelegeam nimic. L-am rugat sa-mi indice ceva bibliografie. Mi-a dat un link si astfel am ajuns la mai multe texte insa cel de mai jos pare destul de coincis si nu prea academic. Am rugamintea sa il cititi (ma rog, cei interesati) si sa-mi spuneti ce intelegeti din el. Doar de dragul discutie. Va rog sa aveti o abordare proactiva, nu ma intereseaza alte polemici.


FOTOSINTEZA

Este cel mai important tip de nutri?ie autotrof?. Este procesul prin care organismele ce con?in pigmen?i asimilatori pot sintetiza substan?e organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substan?e anorganice (ap?, s?ruri min., CO2, HCO3) în prezen?a energiei luminoase. Reac?ia general? a fotosintezei este: ap?+s?ruri minerale +CO2 ?substan?e organice + O2; reac?ia chimic? specific? fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2.

F are loc în 2 faze:

1. Faza de lumin? (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care con?in molecule de clorofil? organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) ?i fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezint? lungimea de und? a luminii absorbit? exprimat? în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El ac?ioneaz? asemenea unei antene, captând ?i direc?ionând energia fotonului spre o singur? molecul? de clorofil?, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaz? simultan lumin?. În faza de lumin? au loc urm?toarele4 procese: pigmen?ii asimilatori capteaz? energia luminoas? ?i o transfer? treptat pân? la clorofila a din centrul de reac?ie al fotosistemelor; clorofila a, sub influen?a fotonului, elimin? 1 electron, care va fi preluat ?i transferat printr-un lan? de substan?e cu poten?ial redox (caten? transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I ?i de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substan?? la alta se realizeaz? cu cedare de energie, care va fi stocat? în ATP ?i NADPH; golul electronic al fotosistemului II determin? fotoliza apei ?i captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normal?. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pân? la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat ?i transferat de la fotosistemul II. Aceast? faz? se finalizeaz? cu formarea ATP ?i NADPH (substan?e macroergice). Aceste substan?e fac leg?tura cu faza de întuneric.

2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reac?ii ciclice, în care intr? CO2 ?i se finalizeaz? cu formarea substan?elor organice = glucoz?. În ac faz?, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redus? din molecula de glucoz?. Înainte de a p?trunde în ciclul de reac?ii, CO2 este acceptat de c?tre o substan?? în func?ie de care se face clasificarea plantelor în: plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substan?? sintetizat? este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reac?ii care asigur? reducerea CO2 ?i fixarea lui în moleculele organice se nume?te ciclul Calvin; plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substan?? sintetizat? este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch ?i Slack sau de tip CAM. Studierea reac?iilor ciclului Calvin a pus în eviden?? formarea ini?ial? a unei substan?e organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a dou? molecule de acid fosfogliceric rezult? o molecul? de glucoz?. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substan?e organice. Faza de întuneric beneficiaz? de energia furnizat? de c?tre ATP ?i de H+ ?i e- furniza?i de NADPH. Fotosinteza se poate pune în eviden?? prin: 1. eviden?ierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. eviden?ierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. eviden?ierea substan?elor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se eviden?iaz? amidonul).

Factorii care influen?eaz? fotosinteza:sunt factori interni ?i factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentra?ia de CO2, concentra?ia de O2 ?i nutri?ia mineral?. Factorii interni: gradul de hidratare al ?esuturilor ?i cantitatea de substan?e organice con?inute.

1. Lumina – influen?eaz? prin intensitate ?i prin compozi?ia spectral?. F este optim? în lumin? cun intesnitatea 50.000-100.000 luc?i. Lumina este necesar? ca surs? de enrgie ?i pt formarea pigmen?ilor clorofilieni. A) Intensitatea variaz? în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de var? (100.000 luc?i) ?i minim? în nop?ile f?r? lun?; b. compozi?ia spectral? a luminii: la plantele superioare ?i la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radia?iile albastre ?i în cele ro?ii, spectrul de ac?iune urm?rind spectrul de absorb?ie al pigmen?ilor. La algele brune F are loc cu aproape aceea?i intensitate în adia?iile verzi ca în cele albastre datorit? fucoxantinei care absoarbe radia?iile verzi. La algele ro?ii F decurge cu intensitate max în lungimile de und? din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului c? ficoeritrina are absorb?ia max în acest domeniu.

2. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continu? limitare a F. Experimental s-a obs faptul c? în cazul în care ceilal?i factori externi sunt favorabili, m?rirea c% de CO2 pân? la 2-5% provoac? o intensificare a F. Concetra?iile de peste 5% provoac? diminuarea intensit??i F pt c? CO2 devine toxic.

3. Influen?a s?rurilor – pozitiv? au s?rurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determin? deshidratarea celulelor ?i inhibarea F.

4. Temperatura – În general, F începe la un nivel u?or inferior valorii de 0 C, cre?te în intensitate odat? cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dup? care, prin m?rirea în continuare a temperautrii F descre?te rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exist? mari varia?ii între diferite specii, varia?ii care se datoreaz? mediului în care tr?iesc plantele respective. intensitatea otpim? a F difer?. La plantele de origine nordic?, F este optim? la 25-30 C, la cele de origine sudic? la 35-40 C.

5. Substan?ele minerale - afecteaz? atât direct cât ?i indirect procesul de F. Fosfa?ii sunt direct implica?i în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforil?rile substan?elor intermediare care particip? la ciclurile reductive ale F. Azota?ii ?i sulfata?ii au numai ac?iune indirect? în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul particip?rii sale în molecula de clorofil? ?i indirect la sinteza substan?elor proteice, care formeaz? cu clorofila complexe mai mult sau mai pu?in labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfura?i (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reac?iile de oxideoreducere. Potasiul de?i nu particip? ca element constitutiv al substan?elor organice ?i nici nu intr? în molecula unei enzime, manifest? totu?i o ac?iune direct? asupra F. Caren?a de K intensific? respira?ia ?i reduce F.

Nici sa nu te gindesti, ar fi pacat. Poate apar si pe aici; acum, ca i-am vazut ... in detaliu, parca imi plac mai mult!

Poate o sa ti se para ciudat dar le ud cu apa de fintina amestecata cu apa din acvariu, de trei ori pe saptamina, in patul de pietris de la baza.

Da, nu am plante care au nevoie de expunere la siare.

La birou (400 litri) am electrovalva lagata la PP si am un program de CO2. Cu sistemul Tropica e mai greu, se deregleaza nenorocirea aia de reglaj. Legat de pH, cred ca mai curind am o problema de uniformitate in dizolvarea CO2. Este o variatie prea mare in doar 40 de litri. Cind vorbesc de interval ma refer la limitele in care am vazut variatia pH-ului, adica 6,8 - 6,9 - 7,0 in cursul unei zile. Poate fi si o eroare de determinare desi am calibrat tot timpul pH metrul.

Am un dispozitiv pentru verificarea pH-ului profesional, pe care il calibrez inainte de fiecare determinare; testele de la JBL le folosesc numai pentru NO2, NO3 ...
pH-ul determinat de 5 ori la interval de cite doua ore, s-a inscris in intervalul specificat. Nici eu nu-mi dau seama de ce am variatii. Problema e ca CO2 merge continuu,
nu am perioada de intuneric fara CO2. Nu il opresc niciodata!

Am respectat indicatiile Tropica (am scris in preambul ca, fiind un experiment Tropica, am mers cit de mult pe solutiile lor). In tabelul sistemului furnizat de Tropica
scrie ce numar de bule trebuie aplicat. Am ales varianta 10 b/min pentru ca este adaptat nivelului de plantare al acvariului. In rest nu stiu sa definesc "suficient" din
intrebarea ta. Am verificat periodic pH-ul si se situeaza undeva la 6,8-7,0. Nu am checker. Folosesc numai apa OI/RO. Crezi ca ar trebui sa cresc aditia de CO2?

Nici eu nu mai iau de mult de bune chestiile pe care le scriu ei pe site. Cred ca ai dreptate, si eu vad metoda ca fiind facuta pentru plante si pentru evitarea algelor.
Nu am vazut nici obisnuita apa cetoasa, nici flocoanele albicioase si nici obisnuita alga maro despre care se spune ca este invitabila pe perioada ciclarii. Acest proiect
a inceput ca o provocare si vreau sa-l duc pina la capat (macar 60 de zile). OK, Tropica isi pozitioneaza recomandarile dupa interesul lor (pina la urma sunt furnizori
de plante nu de creveti) insa, cel putin din perspectiva sanatatii plantelor, metoda pare sa functioneze foarte bine.

Plantele cresc foarte bine (am trei pui de Ludwigia care au "luat: 10 cm in inaltime, nu mai vorbesc de Polisperma). CO2 il am tot de la Tropica (sistemul nano) si merge
continuu cu 9-10 b/min. Cred ca e suficient avind in vedere ca difuzorul 3 in 1 merge foarte bine (aici chiar am avut o surpriza placuta, scoate bule mici si uniforme).

Crezi ca e ceva ce ar trebui schimbat?

Simbata a atins 21 de zile. Am un filtru Eheim 2211 clasic 150 plin cu Eheim Pro (aprox 1 litru). Periodic pun si un skimmer Eheim.
Schimburile de apa au fost facute exact dupa indicatiile Tropica (vezi mai sus). In plus fata de ce scrie acolo am avut doua schimburi de apa suplimentare.
Pina simbata nu am fertilizat deloc (din nou, conform indicatiilor Tropica's 90 days app). Simbata am introdus 1/2 din Tropica Plant growth. In rest, creveti,
doi SAE si 10 neoni, hraniti cu foarte mare atentie.

PS Pentru detalii vezi #71.

Da, fratele mai mare al lui Spiral. Din pacate nu prea gasesc furnizori locali nici pentru el nici pentru varietatea Olive.
Singurul loc unde cred am vazut ceva asemantor (Red Onion) a fost la Seba dar nu stiu daca ii mai poate aduce.

sefer jesirah wrote: Cu o bormasina, dupa care infigi Microsorum. Nu trebuie sa ajungi pe cealalta parte, doar cat sa-l poti prinde. La fel poti prinde Anubias, Bucephalandre...

Foarte interesanta ideea! Asadar, in gaurile din radacina de Mopani infingi o parte din radacinile plantei, fixind astfel rizomul la suprafata radacinii de Mopani? Restul radacinii plantei o rasfiri in jurul
gaurii. Am inteles bine?

Multumesc frumos, Bogdan!

Un mic update.
Azi am facut o schimbare : Tripartita din spate (care formase o mica jungla) am mutat-o mai in fata iar Helferi va decora partea din spate.
Apa nu s-a limpezit inca (dupa miscarea de plante si un schimb de apa) dar cred ca se vede suficient de bine.

Si azi.
NO2 = 0,2!!!

Am schimbat iarasi 30% din apa. Cred ca urmeaza citeva schimburi mai dese de apa. Deja
situatia cam deviaza de la ruta stabilita de Tropica desi acolo nu se vorbeste deloc despre
calitatea apei pe perioada start-up-ului, chiar nimic! Teoretic, o saptamina nu ar trebui sa mai
fac schimburi de apa insa cind vad valorile NO2 nu cred ca e o idee foarte buna.

Nu observ probleme la vietuitoare, nu am mortalitate si sunt destul de active. Mai vedem
miine si poimiine.

Ceva sfaturi/pareri/opinii ar fi de ajutor. Multumesc!

bobiciupe wrote:Eu nu am pomenit de nici un interviu, ci de o discutie privata pe care am avut-o. Iti fac un printscreen?

Nu-i nevoie Bobi, am gasit mai mule prezentari facute pe acest subiect, inclusiv pe forumul lui.
Ideea era ca si el detaliaza sintagma si face mai multe referiri la fiecare dintre "good".
Vezi ceva gresit in asta? Nu te-am contrazis, doar am subliniat acest aspect, anume ca fiecare
dintre ele suporta o definire. Bun poate inseamna lucruri diferite de la caz la caz.

Alex, ca va fi frumos stim cu siguranta, ca te cunoastem deja.
Insa intrebarea e : cit de frumos?! La sta m-am referit cind vorbeam de
auto-provocare. Ai dreptate, niciodata nu esti destul de pregatit.
Iti tin pumnii si astept ... cu aceeasi (ne)rabdare!

PS Detaliile din faza "dry" sunt fantastice!

Dupa un schimb de apa (50%) facut ieri, azi am analizat din nou NO2.
Iata rezultatul :