Am avut si eu un "telescopic' da era roscat. Nu ma pricep la aceste varietati, glumeam si eu.
Insa citind pe topic, m-am documentat nitel si am gasit un text care poate te ajuta.
Vezi fraza bolduita, poate la asta se referea paradoxx!

"While most Black Moors stay black in all sorts of environments, some may change color with age, fading to gray.
They can also revert to a metallic orange when kept in warmer water. Though these fish once were available with
a beautiful veil tail, the specimens available today have a broad tail, a ribbon tail, or a butterfly tail."

Sursa : http://animal-world.com/encyclo/fresh/goldfish/BlackMoor.php

LE : la o lectura completa, sunt citeva chestii interesante (pe care poate le stii, alea despre acuitatea vizual si abilitatea de a se hrani).

adrian09 wrote:

paradoxx wrote: de aia si intrebai pe Artur,deoarece stiu ca multi "Black moor" sunt asa doar in primele 4-5 luni,pe urma incep sa devina pestisorii aurii din poveste

....

nenea paradox... se intimpla paradoxul...BLAK MOOR ai mei nu si-au schimbat culoarea si nici nu dau semne ca s-ar gandi la asta

Pai ... de aia s-au inventat spray-urile cu vopsea!

Asta e un fel de "Intilnire de gradul III"!

Numai o carenta severa si de lunga durata intr-un element esential poate produce o depletie grava a produsilor de biosinteza din stroma plantelor.
O intirziere de citeva ore in administrarea fertilizantilor nu poate sa blocheze procesele fotochimce de o astfel de maniera.

Nu cred ca asta ar fi problema. Mai curind ai avut o cadere la CO2 si a fost doar o coincidenta cu aminarea fertilizarii.
Fertilizantii intra in procesul metabolismului plastic al plantelor. Oxigenul care produce fenomenul de perlare este legat
de sursa de CO2 si de procesul de fotosinteza primara. Adica 6 CO2 + 6 H2O + lumina = C6H12O6 + 6 O2

O simpla remarca, daca imi permiti : Tripartita cam sufera acolo unde e. Cind frunzele incep sa se "bolteasca" si marginile se aduna dedesupt e un semn foarte rau.
Cred ca ii trebuie mai multa lumina.

Frumoase dihanii! Sa-ti traiasca!

CO2 ca element de nutritie a plantelor este tratat separat, fie in cadrul fotosintezei, fie cind se vorbeste despre acidul carbonic, etc. De aceea informatia, in ceea ce ne intereseaza aici, este fragmentata si dispersata in diferite articole. Nefiind un subiect de interes larg, cind dai cautare nu te limita la prima pagina care este afisata de net. Mergi la paginile urmatoare, vei avea surpriza sa gasesti chestii foarte interesante dar nu foarte des accesate.

Citeste mai sus. Sunt substante care se produc numai in perioada de reactii fotochimice (dadeam exemplul gliceridelor).

Nu, aici gresesti. Utilizarea CO2 difera intre zi si noapte. Daca acceptam ca in perioada nefotochimica se produce glucoza, cantitatea de C necesar este mai mic decit cel pentru sinteza celorlalte substante. Numai pentru sinteza aminoacizilor esentiali (in general monocarboxilici) se utilizeaza de 3-4-5 ori mai mult C decit pentru sinteza glucozei, diferentiat cu structura proteinelor sintetizate, care este foarte variabila, de la soia la porumb, de la arbori la vegetatia joasa. Cea mai rapida sinteza in celula vegetala este cea a proteinelor, principala substanta cu rol plastic si enzimatic si care asigura de fapt cresterea plantei si functionarea sistemelor enzimatice din structura celulei vii.

Cu siguranta sunt multe articole noi si mult mai documentate. Numai sa fie si accesibile. In legatura cu vechimea informatiei ... unele sunt de neclintit.
Stii cind a fost descoperit modul de transmitere genetica a caracterelor? Si mai ales, de catre cine? ... si nimeni nu a putut sa adauge nimic in plus pina
in prezent.

PS Sunt de acord cu remarca legata de experimentare. Numai sa fie si posibil.

Eu am Matrix in doua filtre si sunt multumit de el. Poti incerca si Eheim Pro, e OK si el. De ADA nu stiu nimic, poate sunt alti colegi care il folosesc.

Si asta ... Lumina furnizeaza energia sub forma de fotoni. Urmeaza cele doua fotosisteme care se finalizeaza cu formarea unei enzime (NADPH) si ATP (prin combinarea adenozindifosfatului cu o molecula de fosfor rezultind adenozintrifosfatul). De aici importanta P in fertilizarea plantelor; in absenta lui tot lantul energetic al plantelor este perturbat. Repet, procesele de biosinteza din celula vegetala nu suporta o separatie neta. Nici substantele rezultate (plastice, respectiv energetice) nu sunt separate perfect; planta poate utiliza unele sau altele in functie de necesitati.

Ce incerc sa lamuresc clar este diferenta dintre tipurile de plante care utilizeaza CO2 diferit : unele il fixeaza in forme chimice apoi il elibereaza treptat pentru sinteza substantelor in faza de intuneric, altele au receptori dedicati pentru CO2 folosit ca sursa de C pentru sinteza substantei organice. In toate cazurile, prezenta unei anumite cantitati de CO2 in faza de intuneric a fost dovedita ca fiind benefica. In plus, alternarea perioadelor de intuneric cu cele de lunmina, in conditia unei concentratii constante de CO2, a demonstrat ca imbunatateste randamentul fotosintezei. Incadrarea plantelor este insa destul de putin documentata, mai ales in cazul plantelor acvatice. Clara este doar incadrarea algelor si bacteriilor autotrofe. In rest, e brambureala mare. Totusi, mare parte din plantele de acvariu sunt plante emerse adaptate vietii submerse, asa ca ...

Uite aici un articol interesant.

http://www.bio.unibuc.ro/pdf/licenta_2014/biologie/Botanica_Fiziologia_frunzei.pdf

Ti-am raspuns mai sus dar poate nu am fost clar. Substantele sintetizate de plante sunt de doua tipuri : plastice (cu rol in formarea tesutului vegetal) si energetice (care intretin fiziologia plantei). Unele sunt sintetizate in perioada de reactii fotochimice (de exemplu gligeridele, aminoacizii) insa precursorii sunt hexozele (glucoza si fructoza). O alta substanta este celuloza (plus variantele ei : hemiceluloza, pectina) care nu este altceva decit un poliglucid, identic cu amidonul din punct de vedere al unitatilor morfo-functionale chimice, format dintr-un lant de molecule de D-glucoza, numai ca legatura dintre acestea este de alt tip; in cazul amidonului este de tip 2-4 in timp ce la celuloza (daca imi amintesc bine) este de tip 1-4. In rezultat, unul este solubil, celalalt este insolubil. Reactiile nefotochimice se refera strict la producerea glucozei. Fiziologia celulei vegetale este, evident, mult mai compleza : au loc procese mitocondriale (in esenta, generatoare de energei), ribozomale (legate mai ales de substantele cu rol plastic), citoplasmatice, membranare, cloroplastice, etc. In discutia noastra ne intereseaza aspectul practic al aditiei de CO2 : in faza de lumina, pentru intretinerea fotosintezei si (eventual) in faza de intuneric, cind au loc alte reactii chimice.

Mie nu mi-e clar in faza de lumina a fotosintezei unde intervine CO2. Eu inteleg ca acum are loc descompunerea apei, migrarea hidrogenului, cu formarea NADPH si eliminarea oxigenului. CO2 pare sa intervina in faza de intuneric. Ori nu inteleg eu bine, ori ceva pare sa lipseasca din descrierea procesului. ATP-ul cum se formeaza?

Sinteza de substante plastice este permanenta. Proteinele se sintetizeaza foarte rapid, la fel grasimile a caror sinteza este foto-termo dependenta.
In faza a doua se sintetizeaza substante care intretin plantele si se acumuleaza precursori pentru sinteza substantelor de tip self in perioada de lumina.
Glucoza este un precursor pentru foarte multe substante. Caracteristic plantelor complexe este capacitatea lor de a depozita pe de o parte energie
chimica iar pe de alta parte substante cu rol nutritiv sau plastic. Un lucru care la alge (unde ciclul Calvin este dominant) nu se intimpla. De aceea
prin black-out prelungit, plantele supravietuiesc in timp ce mare parte a algelor mor. ATP este o nucleozida (este si componenta a ADN si ARN) si este
produs in plante prin fotofosforilare, iar la animale prin glicoliza sau prin ciclul Krebs (ciclul acidului citric). Practic cele doua procese sunt inversate.
In ambele sazuri este o substanta furnizoare de energie. Citeste aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Krebs

OK, am inteles si iti respect opinia. Daca plantele merg nu are rost sa te complici.
Eu la birou am un sistem cu electrovalva, asa ca merge pe inchis-deschis, nu pot mereu
sa umblu la robinet. Daca ar exista un sistem care sa regleze numarul de bule automat,
... ar fi alta treaba.

Ma bate gindul sa incerc sa tund Ludwigia, sa vad daca se comporta ca in acvariu.
Cele din acvariu, chiar fara CO2, au generat muguri in mai putin de o saptamina.

OK, nu am remarcat postul! Insa scpui ca a stat doua luni in acvariu ... nu e tocmai un dry start dar suna interesant
Si eu am scos un pui de Ludwigia si am pus-o in Wabi Kusa. A mers OK.
Cum a evoluat pina in final? Ai pus-o in acvariu?

skija wrote:

Uite aici http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/20/31471.page postul 27 , stropita cu apa odata pe zi , a stat in borcan vreo juma de an

Aici trebuie sa te contrazic. Leon a fertilizat zilnic cu micro si macro in apa de la baza, spune undeva mai jos (#33).
Chiar eu am pus intrebarea, daca s-a gindit sa bage si putin CO2, crezind ca este un bol inchis ermetic; el insa ventila zilnic.

Eu am reprodus experimentul intr-o Wabi Kusa cu mult gazon (HC) si am folosit un bol inchis ermetic, fara ventiltie,
pe substrat universal (nu aveam nevoie de fertilizanti pentru apa, dar pulverizam plantele cu apa din acvariu) si cu aditite zilnica de CO2.
Vezi ce a iesit ...

skija wrote:CO2 -ul este un subiect lung pe care multi il ignora , dar repet foarte important , poate cel mai important .

Iti mai pot da un exemplu clar ca co2-ul face plantele sa creasca .

In aer este mai mult co2 decat in apa din acvariu , poate de vreo 20 de ori mai mult .

Plantele din acvarii sunt 80% plante emerse in mediul lor natural pe uscat , care cresc in medii foarte umede sau tari tropice

Dry start method este cel mai bun exemplu unde plantele cresc ca nebunele .De ce ? ptr ca au acces la co2 foarte mult . De ce se topesc cand bagi apa ? Ptr ca cei mai neexperimentati nu baga destul co2 cand incep sa bage apa in acvariu si plantele se topesc , alge ...etc etc

La dry start method nu se fertilizeaza cu nimic si plantele cresc ca nebunele , de ce ? ptr ca au co2 la discretie .

Uite aici http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/20/31471.page postul 27 , stropita cu apa odata pe zi , a stat in borcan vreo juma de an

Daca intri pe barrreport o sa vezi ca se discuta doar de co2 pana la un nivel dupa care incep sa discute despre fertilizanti , dar asta este valabil doar ptr experti sa zic asa

Perfect de acord. Dealtfel si in acest extract, la factorii de influenta externi, CO2 urmeaza imediat dupa lumina.

Cit despre dry start, am incercat metoda la acvariul de 400 de litri si, in conditiile in care aveam peste 220 b.min. (pina sa adaug animalute) plantele crescute
emers au crescut in acvariu ca nebunele. Asta inseamna ca au venit cu o rezerva organica semnificativa, consecutiv asigurarii conditiilor optime pentru fotosinteza.

Ma interesa insa ce parere ai despre cele doua faze ale fotosintezei si despre oportunitatea si necesitatea unei minime aditii de CO2 pe timpul perioadei de intuneric,
plecind de la ideea ca daca in acvariu se afla un efectiv mare de pesti, CO2 eliminat de ei ar putea/ar trebui sa fie suficient. Daca insa nu ...?