Nu mai inteleg nimic. Ultimul Matrix pe care l-am adaugat in filtru, la spalare, era jumatate la suprafata apei.
Imi amintesc ca era chiar enervant, pentru ca atunci cind incercam sa scurg apa imi ajungeau granulele in chiuveta.
Iar piatra ponce pe care o folosesc la bonsai plutea tot cam asa, peste jumatate din ea, cind am spalat-o. Data viitoare
cind o schimb chiar fac o poza. Cred ca de multe ori ce primim in punga nu e chiar ce platim.

Succes! Asteptam poze de calitate ... ca de obicei!

La mine inca mai sunt alge (GSA si verzi) dar vad ca chinezii si japonezii fac burta mare
In rest chiar nu-mi vine sa cred cit de frumos creste moss-ul. A avut o perioada de stagnare si apoi
a izbucnit deodata. Saptamina viitoare trebuie sa-i fac breton din nou!

Prima floare de Bucephalandra!

Incearca o varianta care la mine merge bine : Tropica Plant Growth + Ferropol + Kalium Potasiu (in doze saptaminale sau fractionata zilnic, cum ai timp).
O alta varianta pe care o aplic la acvariul de 400 de litri este Masterline I+II, Ferropol, Kalium Potasiu, cite 1/3 din dozele saptaminale.

Curata frunzele de la baza, afectate sau degradate. Pe plantele prea inalte, eu le-as scoate, as separa treimea inferioara, as curata dou-trei etaje de frunze
si le-as replanta. Cam asa procedez cu Ludwigia, Limnophila, Hygrophyla, chiar si cu Pogostemon. La replantare, o parte din ele, cele care vin in spate si
pe laterale (daca le replantezi in forma de tufa), le las putin mai inalte decit cele din fata sau din lateral, pentru a a da o forma tufei.

Cred ca am inteles regula. Multumesc. Asadar este legata de limitele adaptative ale pestilor.
Este de interes aceasta discutie pentru mine. In A400 am un mix de neoni albastri, obisnuiti
si neoni verzi. Nu am fost atent initial dar apoi am citit despre cerintele fiecarei varietati si
am constatat ca neonii verzi prefera un pH mai scazut (la limita de sus) de 6,5 fata de ceilalti care
tolereaza o marja mai mare. Am determinat azi pH-ul si, pe timp de lumina este la 6,6. (in scadere fata de 6,8).
Am crescut in timp, treptat, doza de CO2 pina la 220 b/min in acest moment. Se pare ca aici ar trebui sa ramin.
Mai fac citeva determinari si vad care este solutia cea mai buna.

Liv wrote:Nu.

In acest caz ...

Am si eu, dar mi-a trecut. Sint prea multe variabile de care ar trebui sa tii cont. E mult mai simplu sa faci o modificare si sa urmaresti plantele. Variatiile de pH in natura sint mult mai mari decit le avem in bazinele noastre. Culmea e ca si variatiile de temperatura sint mari (in aer e adevarat). Variatii de 10 grade Celsius zi-noapte in zona ecuatoriala se pare ca sint normale. Citeodata sint chiar mai mari.

... aceasta abordare este de bun simt!

Liv wrote:Citeste si PS.

Am citit (nu era acolo cind am scris). Perfect de acord cu tine. Daca vrem sa facem farmacie, putem. Insa, merita?

Am substanta pentru calibrarea la valoarea de referinta 7 si il calibrez inainte de fiecare determinare.

Am citit acest topic si mi-am pus o singura intrebare : daca Matrix este "o roca naturala, cu o mare porozitate" atunci piatra ponce nu este acelasi lucru?
La ultima aditie de Matrix in filtru, dupa ce l-am spalat bine, l-am introdus in filtru insa apoi a trebuit sa redeschid filtrul pentru ca nu am potrivit bine
buretii (Eheim 2211). Surpriza : dupa manipulare, a trebuit sa mai spal o data Matrix-ul; am ramas cu praf pe miini! Sau ... era Matrix ce cumparasem eu?

Am vazut si poza de la #14. Nu ai nevoie sa il tii in mina. Ori se vinde piatra ponce la pret de Matrix, ori cineva ia o teapa mare! Matrix ESTE o piatra
de cariere, ca si piatra ponce. Diferentele cred ca sunt date de un mix diferit de marketing, cei 4 P : Pret - Produs - Piata - Promovare. Seachem stie bine.

Piatra ponce nu se macina decit la primele manipulari, pentru ca atunci se "finiseaza" si genereaza praf datorita formatiunilor superficiale care sunt
foarte friabile. Ulterior, piatra devine destul de rezistenta. Piatra ponce pluteste cel putin pina la umplerea cu apa a golurilor din structura ei. Dar am
am vazut si Matrix plutind la fel de bine. Stiu foarte bine cum se comporta piatra ponce pentru ca o folosesc ca substrat de baza la ghivecii pentru bonsai.

Inca stau si ma gindesc daca nu cumva cea mai buna metoda de a determina calitatea unui astfel de produs este aceea de a fi adaugat treptat in apa si
de urmarit cit din el pluteste inainte de a se scufunda. Cred ca astfel se determina exact calitatea urmarita de noi la un mediu filtrant : o retea fina de canale
care sa furnizeze o suprafata cit mai mare pentru popularea cu bacterii. Pai ... daca un material pluteste mai mult timp, inseamna ca are un volum mai mare de
spatii goale in structura care se umplu mai greu cu apa, datorita dimensiunilor mici si ramificatiilor complexe. Daca se duce repede la fund ... e prea compacta.
Regula ar trebui sa fie valabila si pentru bilutele sintetice.

Am inteles din prima dar probabil nu m-am exprimat eu clar.
Reformulez :

Daca am pH initial 7,2 sau 7,1 se aplica aceeasi regula? Dar daca sursa de apa are 8,3 (cum are un prieten la apa dintr-un put forat la 150 de m)?
Acesta era sensul intrebarii. Sau te referi doar la metoda in sine, aceea a scaderii graduale a pH-ului, pentru evitarea stress-ului provocat de schimbarea brusca
a acestui parametru, tintind valoarea minima care este in zona sigura sau de confort a vietuitoarelor?

Foarte interesant. Ai idee si cam care ar fi diferenta de pH care sa nu afecteze vietuitoarele.

teddy2k wrote:Am vazut pe UKAPS discutii legate de asta si concluzia a fost ca cel mai bine e ca lumina sa fie factorul limitator( sau doaga cea mai scurta, in exemplul tau), nu nutrientii.

Da, am citit si eu. Numai ca este o abordare din perspectiva evitarii dezvoltarii algelor, pentru ca algele au o fotodependenta foarte mare comparativ cu plantele, fiind organisme simple si neavind structuri vegetale pentru depozitarea CO2.

Nu cred. Defineste "nivel" si "constant". Cred ca si in cazul CO2 se aplica principiul butoiului cu doage de diferite inaltimi, numai ca in acest caz doagele reprezinta
cerintele diferite ale plantelor din acvariu.

payti wrote:Variatie de doar 0,19. Mi se parea foarte mica ca sa iti faci probleme... Se pare ca ori nu prea consuma plantele ori aditia puternica de CO2 compenseaza rapid consumul.
Oricum, se poate trage o concluzie clara: Noaptea plantele consuma cel mai putin CO2.

Eu cred ca mai curind s-a format un echilibru intre cerintele plantelor si aditia de CO2.

skija wrote:Normal ca va creste , dar conteaza si cat

Cat ai ph la apa de la retea sau ozmoza ? Nu stiu de care bagi

Am numai apa de osmoza cu pH 7,4 (media pentru aproape 20 de determinari).

Pai este clar ca pH-ul va creste consecutiv unei concentratii mai mici de acid carbonic, nu?

Asta am inteles, dar in conditia aditionarii de CO2 ... cit timp?

Da, am mentinut 9 b/min constant, cu OUT-ul orientat catre emisia de bule de CO2.

Din ce scrii tu (si te cred) ajungem inapoi la dicutia legata de cit timp sa aditionezi CO2.
Eu de acolo inteleg 24 de ore, corect?

Liv wrote: Nici firmele mari gen Tropica sau Dennerle nu cred ca au posibilitatea de a masura exact ce se intimpla intr-o frunza. Oricum tin cercetarile facute doar pt. ele.

Eu cred ca Tropica si Dennerle au date foarte clare despre cerintele fiziologice ale plantelor crescute emers si apoi submers.
Sunt de acord cu a doua afirmatie.

La pantele de cultura se stie, pentru majoritatea lor, in ce categorie se incadreaza : C3, C4 sau CAM. Insa acolo sunt interese financiare si de aici
necesitatea sa ai un departament R&D dezvoltat si dotat. Pentru restul plantelor, mai ales cele ornamentale, de ce si pentru ce s-ar investi bani
in cercetare? Ia sa se descopere o planta subacvatica din care se poate extrage ceva valoros, sa vezi cite informatii gasesti. Cum e cazul algelor
de tip Torula sau a bacteriilor care fermentaza amidonul pentru producerea acidului glutamic/glutamatului de sodiu, de exemplu. Sau a bacteriilor
si mucegaiurilor care se folosesc pentru producerea enzimelor sau a aminoacizilor. Si mai sunt multe pe lista ...