Day 35:
Change up to 30 % of the water.
Check the technique (is the pump running, does the switch on/off clock work, is the CO2 running?).
Add the fertilizer; we still recommend only ½ a dose.
If you see no signs of algae problems, you can start removing the supporting plants to provide space and light to the other plants in the aquarium.


Ziua 35 :

Am schimbat 25% din apa (10 litri). Toate echipamentele sunt OK, mai putin robinetul de la Sistemul Tropica pentru CO2 care devine un cosmar daca il misti cit de putin.
In fine. Am adaugat fertilizator, in doza recomandata. Nu am scos plantele de suport pentru ca nu au crescut prea mult.

Remarcabil este, in continuare, faptul ca nici un fel de alge nu se dezvolta. Mai jos citeva detalii de pe pietre si plante, pentru sustinerea acestei afirmatii.
Animalutele o duc bine, crevetii se inmultesc, toata lumea este activa si sanatoasa.

Liv wrote:Vad ca una din diferentele intre C3, C4 si CAM se refera la umiditate. C3 e folosit in climat umed, C4 in climat uscat si CAM in climat foarte uscat (practic in desert). Doar C3 ar putea fi folosit in climatul care il asiguram emers (submers oricum nu prea se poate spune ca e vorba de climat umed sau uscat).

Gresesc? Daca nu, de ce discutam despre C3, C4 si CAM?

Nu gresesti, ai perfecta dreptate. Era un exemplu de clasificare a plantelor emerse ... dar care nu exista (sau eu nu l-am gasit) pentru plantele acvatice, cu mici exceptii.
Singurele referiri se fac la unele ferigi acvatice, care cresc la adincime, in zone slab luminate, si care s-au adaptat pentru deschiderea stomatelor pe timp de intuneric.
Daca am avea o astfel de clasificare, iti imaginezi ca s-ar simplifica multe probleme.

Liv wrote:Tot sapind dupa diverse am ramas cu o intrebare.

Fertilizarea plantelor crescute emers e foarte diferita de a celor crescute submers?

Nu atit de diferita in compozitie cit mai ales in cantitatea si forma de aplicare (radiculara, foliara, mixta). Plantele crescute submers se aprovizioneaza si din substrat si din apa insa
ponderea fiecarui tip de alimentare difera. Vezi Anubias vs Cryptocoryne. Aici lucrurile nu sunt foarte bine documentate. Problema este ca nu exista o clasificare a acestora care sa ne
permita calcularea acurata a fertilizantilor.

Am incercat sa gasesc detalii sau idei fara succes. Teoretic ar trebui mult mai mult fertilizant datorita cantitatii mai mari de CO2 din aer. La culturile hidroponice sau in sol inert (nisip sau bile de argila arsa) se ajunge la 100-200ppm la NPK. Discutiile despre fertilizare (macro si micro) sint asemanatoare cu cele de pe la noi, dar au stabilite destul de clar necesitatile plantelor se pare.

Plantele crescute emers, mai ales cele de interes economic sau ornamentale, se aprovizioneaza in cvasitotalitatea lor din sol, prin aport radicular. Aceste plante sunt foarte bine studiate si sunt clar incadrate in C3, C4 si CAM, in functie de capacitatea si modul lor de a stoca CO2. In aer, CO2 fiind o constanta, fertilizarea aplicata la radacina tine seama de structura solului si calitatea lui; de aici tot felul de amendamente, ingrasaminte complexe, ... De ex. este cunoscut ca plantele suculente de apartament au capacitatea de a purifica aerul pentru ca stomatele lor sunt adaptate unui mediu uscat, astfel incit se deschid pe timpul noptii, cind evapotranspiratia este minima. Ele sunt plante CAM. Fertilizarea lor este exclusiv radiculara si structura solului trebuie sa fie de un anumit tip (nisipos, argilos, etc).

Uite pozele promise.

Prima este cu radacina plantata care a ajuns in acvariul de 45 de litri. A doua este cu Alternanthera. Se vede de unde am indepartat frunzele afectate iar celelalte s-au curatat bine.
Numai ca pentru o astfel de metoda de carantina trebuie ceva timp, macar 3 zile insa nu mai mult de o saptamina, pentru ca apoi rezervele plantei se epuizeaza.

Cind am facut reset la "The Warship of the Stones", am desfiintat acvariul initial iar radacina, cu toate plantele pe ea, le-am pus intr-o galeata cu apa de la robinet.
Nu pentru ca asa am vrut ci din cauza ca mi-a intirziat livrarea acvariului. Asa ca Fissidens, Bucephalandra, Anubias, toate au stat intr-o galeata, cu putina lumina
(numai ce venea de la o fereastra din tavan, la baia de la etaj) timp de 8 zile! Le-am schimbat apa o data la doua zile. In acvariul nou in care le-am plantat, nu am
probleme cu algele, desi plantele veneau dintr-un mediu plin de alge verzi, GSA, BBA ... ma rog, cite putin din fiecare. Asta m-a facut sa cred ca este cea mai buna
metoda de mutare a plantelor, fara riscul mutarii algelor sau a melcilor.

Am doua Alternanthera Lila scoase din A400. Erau pline de alge verzi filiforme si ceva BBA. Le-am "scaldat" in apa oxigenata si apoi le-am pus intr-o cana de 1 litru
cu apa de osmoza in care am pus 10 picaturi de Easy Carbo. Stau de 6 zile in intuneric, cu exceptia a doua ore pe zi in care au lumina din tavan. Miine le fac o poza
si o postez aici, pentru ca apoi le replantez. E un mic experiment pe care il fac in perspectiva mutarii unor plante (pacat ca nu am facut si o poza inainte) inspirat de
experienta descrisa mai sus. Imi spui ce parere ai dupa ce vezi poza.

rodoselada wrote:Hai ca nu mai am rabdare.

Pai ti-am mai raspuns o data la aceasta remarca, cind cu discutia despre cine te mai poate ajunge din urma : nu simti suflarea in ceafa?

De ce vrei sa le decontaminezi? Vrei sa indepartezi algele, melcii comunitari, ...?

Consoleaza-te cu ideea ca nu esti singurul

Martie, 2018

In acvariul de 112 litri pare ca nu se intimpla nimic spectaculos : este matur dar limitat in evolutie, aglomerat si ... divers!
Ma gindeam ca, fiind primul meu acvariu plantat, sa-l pastrez asa, fara modificari. Insa si-a implinit menirea, am invatat multe
tot mutind plante prin el, adaugind animalute, in fine ... lumina, CO2, fertilizare.

Asa ca m-am gindit la un reset putin mai ... rasucit!

The Dawn of Life

Acvariu : Diversa 80, concav.

Aici intervine “rasucirea”. Voi detalia mai jos insa vreau sa mentionez aici ca acvariul va fi ... invers! Partea din fata, cea concava,
va sta in spate. Capacul si suportul dedicat dispar asa incit va deveni un acvariu deschis. Urmaresc sa obtin in spate o zona pentru
un aranjament special.

Filtru : JBL e901, care functioneaza si acum, echipat cu trei medii pentru filtrare (MicroMec, Matrix, Siporax) si prefiltru intern Eheim
(care probabil va dispare si voi folosi unul extern).

Lumina : aici inca mai caut. Avind in vedere plantarea (detaliata mai jos) nu voi avea nevoie (si nici nu vreau sa am) mai mult de 0,5 w/litru.
Oricum, o lampa cu doua neoane T5, eventual suspendata.

CO2 : categoric un sistem cu butelie reincarcabila, nu m-am decis inca de care (aici am nevoie de bunavointa voastra) insa ma gindesc
la injectia de CO2 sa fie profesionala (aici am notat toate comentariile voastre de pe alte topic-uri si cred ca stiu de ce am nevoie).

In rest, incalzitor, termometru, skimmer, ... chestii obisnuite, pe care le am deja in acvariu.

De unde mi-a venit ideea?
De aici :



Asadar, aranjamentul va avea in zona din spate si oarecum central, un relief inspirat din filmuletul de mai sus : o zona joasa, cu nisip,
delimitata de pietre, ca o mica oaza secata, in care va sta un obiect de felul obeliscului din film, din granit negru, slefuit. Aranjamentul
va ocupa partea din zona concava a acvariului (de aici ideea de a-l rasuci). In fata vor fi doua semiarcade din radacini, bine plantate,
care pleaca din cele doua laterale si se unesc la partea superioara formind o arcada inchisa dar si (cel putin asta urmaresc) o zona frontala
umbrita. Lumina plasata usor in spate, va face ca, in fundal, aranjamentul din pietre, nisip si obelisc sa fie intens luminat, in timp ce partea
din fata va fi umbrita. In teorie, ar trebui sa obtin un efect interesant (sa vedem daca nu ma ucide practica). O parte din plante vor ajunge
chiar la limita de sus a apei, poate si putin deasupra.

Plante : Evident, multe Bucephalandra, Anubias de diferite varietati, mult moss, citeva plante stem in laterale, Tripartita, Helferi, etc.
(aici iarasi multumesc in avans pentru sfaturi). Vegetatia de pe cele doua arcade trebuie sa fie luxurianta, sugerind evolutia vietii dar si diversitatea ei.

Pietre : ?
... oricum, ceva de culoare maro, roscate, bej ... cam aici, dupa cum se vad si in filmulet.

Substrat : ADA sand, fara substrat fertil; nu va vi nici o planta pe substrat, in afara de citeva stem-uri.

Start-up : Tropica 90 Days.

Fauna : Amano, RCS, Red Sakura, Red Cristal, Black Cristal, Spiral Horn si, probabil, neoni albastri si verzi (20-25).

Ca sursa de inspiratie am studiat foarte atent realizarile colegilor nostri, specialisti in radacini plantate (sa-i mai numesc oare?)
Gabi, Alex, Bogdan, Rodoselada, Skija, ... dintre cele mai recente pe care eu am avut placerea sa le studiez si, pe ici pe colo, sa le si comentez.

Asadar, martie-aprilie 2018; mi-am rezervat timp sa ma documentez si ... sa primesc sfaturile, comentariile si circotelile voastre!

M-am jucat putin cu aparatul foto!
Erau acolo niste butoane, niste rotite, niste luminite, ... pe care incerc sa le inteleg!
Asadar, primele incercari :











Si una pe care nu stiu cum am reusit s-o fac !!!

Da, ne-am intors in era ... sclavagismului!

Multumesc, ocean!
Ideea este ca in dreapta sa fie un spatiu din care sa rasara pietrele treptat iar acolos sa ramina un spatiu larg, deschis,
care sa puna in valoare aranjamentul din stinga.
... sau cel putin asta am dorit sa fac!

Multumesc, Cosmin!

Spalat bine cu apa simpla, de preferinta fierbinete, eventual scufundat apoi intr-o solutie de apa oxigenata si tinut acolo macar citeva ore.
Daca are depozite de mizerie, frecata bine cu o perie de plastic. Asta pentru pietre. Radacinile trebuie tinute mai mult timp in apa,
macar doua saptamini, ca sa iasa tot pigmentul din ele. Daca este cazul, curatata bine de stratul superficial care se decojeste.
Daca provin din alte acvarii, neaparat fierte si tratate cu apa oxigenata.

Sa mai vorbeasca cineva de rau despre Physa Marmorata !!!
In poza de mai jos, toata partea de sus era acoperita de alge verzi paroase.
Lucreaza metodic baietii, pe sectoare!

Mai bine da o fuga pina la nevertebrate si cauta acolo 2-3 pietre cu personalitate (Dragon Stone de ex.) si, cu citiva lei, ai un decor natural si frumos.
Sau te plimbi putin prin jurul Clujului si gasesti citeva pietre cu forme frumoase si culoare naturala.

Kitsch!
E din cu totul alt film (daca ne intrebi pe noi ).

In cele din urma, este un concurs. Un concurs are reguli. Regulile trebuie respectate. Cei care apreciaza asta sunt aceeasi.
In mod logic, sansele ar trebui sa fie egale. Numai daca ...

"All animals are equal but some animals are more equal than others."
(George Orwell, "Animal farm")

Teoretic, la acest nivel, nu ar trebui sa se puna problema. Dar si Eurovision functioneaza la fel. Asa ca ...

Citeva poze, la fapt de seara.





Citeva vedete ale acvariului ...











... si o "bortoasa" care nu se lasa prinsa in colimator!

Nu este off-topic.
Relatia dintre temperatura si viteza de crestere a plantelor este direct proportionala datorita influentei temperaturii asupra proceselor de difuziune si osmoza.
Procesele de difuziune si de osmoza permit plantelor sa se hraneasca si sa-si pastreze forma si orientarea catre lumina datorita fenomenului de turgescenta a
tesutului vegetal. Daca la plantele terestre, apa si prezenta ei in solutii hipotonice sau hipertonice, este factorul determinant al absorbtiei ei de catre plante iar
temperatura este asociata mai mult cu fenomenele de respiratie si evapotranspiratie, care regleaza turgescenta organelor vegetale, la plantele acvatice temperatura este
cel mai important factor pentru ca aici se aplica preponderent legea Gay-Lussac, care spune ca presiunea osmotica este direct proportionala cu temperatura.
Absorbtia nutrientilor, ca de altfel si a gazelor, este direct proportionala ca intensitate cu capacitatea plantei de a-si pastra o anumita turgescenta, implicit fermitate.
Se considera ca viteza de crestere a plantelor creste cu fiecare 10 grade, in intervalul 5-35 de grade C. In afara acestui interval de temperatura, procesele
stagneaza, respectiv afecteaza fiziologia plantelor. Exceptie fac plantele de tipul celor suculent, de desert si a plantelor acvatice care cresc la adincime. Plantele suculente
au capacitatea de a depozita apa in organe, mentinindu-si astfel turgescenta si deschizindu-si stomatele pe timp de noapte, cind evita pierderile masive de apa si astfel
isi pastreaza turgescenta tesuturilor. O alta adaptare este cea a binecunoscutei plante de apartament, Asparagus, foarte rezistenta la seceta datorita unor organite radiculare,
in forma unor polipi, unde depoziteaza apa in forma de solutie coloidala. Plantele care cresc la mare adincime, in conditii de lumina si temperatura reduse, au capacitatea sa
absoarba gaze si substante pe timp de intuneric. Plantele acvatice crescute in conditii normale de iluminare, nu au nevoie sa dezvolte astfel de mecanisme decit cind sunt
crescute emers; chiar si atunci, procesul este limitat. In rest, depind in cea mai mare parte de temperatura si lumina, in anumite intervale ale fiecaruia dintre acesti factori.
Se pare ca, pentru plantele tropicale (cum sunt majoritatea plantelor acvatice) intervalul de temperatura de 20-24 de grade este optim pentru o dezvoltare normala. Evident,
nu intimplator acesta este si intervalul de confort pentru majoritatea nevertebratelor si pestilor tropicali.