Postarea a fost oarecum of-topic, in lumina ultimelor comentarii legati de factorii care influenteaza cesterea plantelor.
Dar ai dreptate, poate am exagerat. Nu are legatura cu fertilizarea plantelor. S-a vrut doar un exemplu de abordare a problemei.

Iata o alta opinie. Chiar sunt interesat de comentariile voastre. Mai jos, un extras din referatul de fundamentare a unei teze de doctorat.

"FOTOSINTEZA
Este cel mai important tip de nutritie autotrofa. Este procesul prin care organismele ce contin pigmenti asimilatori pot sintetiza substante organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substante anorganice (apa, saruri min., CO2, HCO3) în prezenta energiei luminoase. Reactia generala a fotosintezei este: apa+saruri minerale +CO2 ?substante organice + O2; reactia chimica specifica fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2. Fotosinteza (F) are loc în 2 faze: 1. Faza de lumina (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care contin molecule de clorofila organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) si fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezinta lungimea de unda a luminii absorbita exprimata în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El actioneaza asemenea unei antene, captând si directionând energia fotonului spre o singura molecula de clorofila, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaza simultan lumina. În faza de lumina au loc urmatoarele4 procese: pigmentii asimilatori capteaza energia luminoasa si o transfera treptat pâna la clorofila a din centrul de reactie al fotosistemelor; clorofila a, sub influenta fotonului, elimina 1 electron, care va fi preluat si transferat printr-un lant de substante cu potential redox (catena transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I si de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substanta la alta se realizeaza cu cedare de energie, care va fi stocata în ATP si NADPH; golul electronic al fotosistemului II determina fotoliza apei si captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normala. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pâna la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat si transferat de la fotosistemul II. Aceasta faza se finalizeaza cu formarea ATP si NADPH (substante macroergice). Aceste substante fac legatura cu faza de întuneric. 2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reactii ciclice, în care intra CO2 si se finalizeaza cu formarea substantelor organice = glucoza. În aceasta faza, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusa din molecula de glucoza. Înainte de a patrunde în ciclul de reactii, CO2 este acceptat de catre o substanta în functie de care se face clasificarea plantelor în: plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substanta sintetizata este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reactii care asigura reducerea CO2 si fixarea lui în moleculele organice se numeste ciclul Calvin; plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substanta sintetizata este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch si Slack sau de tip CAM. Studierea reactiilor ciclului Calvin a pus în evidenta formarea initiala a unei substante organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a doua molecule de acid fosfogliceric rezulta o molecula de glucoza. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substante organice. Faza de întuneric beneficiaza de energia furnizata de catre ATP si de H+ si e- furnizati de NADPH. Fotosinteza se poate pune în evidenta prin: 1. evidentierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. evidentierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. evidentierea substantelor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se evidentiaza amidonul). Factorii care influenteaza fotosinteza:sunt factori interni si factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentratia de CO2, concentratia de O2 si nutritia minerala. Factorii interni: gradul de hidratare al tesuturilor si cantitatea de substante organice continute. 1. Lumina – influenteaza prin intensitate si prin compozitia spectrala. F este optima în lumina cun intesnitatea 50.000-100.000 lucsi. Lumina este necesara ca sursa de enrgie si pt formarea pigmentilor clorofilieni. A) Intensitatea variaza în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de vara (100.000 lucsi) si minima în noptile fara luna; b. compozitia spectrala a luminii: la plantele superioare si la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radiatiile albastre si în cele rosii, spectrul de actiune urmarind spectrul de absorbtie al pigmentilor. La algele brune F are loc cu aproape aceeasi intensitate în adiatiile verzi ca în cele albastre datorita fucoxantinei care absoarbe radiatiile verzi. La algele rosii F decurge cu intensitate max în lungimile de unda din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului ca ficoeritrina are absorbtia max în acest domeniu. 2.. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continua limitare a F. Experimental s-a obs faptul ca în cazul în care ceilalti factori externi sunt favorabili, marirea c% de CO2 pâna la 2-5% provoaca o intensificare a F. Concetratiile de peste 5% provoaca diminuarea intensitati F pt ca CO2 devine toxic. 3. Influenta sarurilor – pozitiva au sarurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determina deshidratarea celulelor si inhibarea F. 4. Temperatura – În general, F începe la un nivel usor inferior valorii de 0 C, creste în intensitate odata cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dupa care, prin marirea în continuare a temperautrii F descreste rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exista mari variatii între diferite specii, variatii care se datoreaza mediului în care traiesc plantele respective. intensitatea otpima a F difera. La plantele de origine nordica, F este optima la 25-30 C, la cele de origine sudica la 35-40 C. 5. Substantele minerale - afecteaza atât direct cât si indirect procesul de F. Fosfatii sunt direct implicati în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforilarile substantelor intermediare care participa la ciclurile reductive ale F. Azotatii si sulfatatii au numai actiune indirecta în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul participarii sale în molecula de clorofila si indirect la sinteza substantelor proteice, care formeaza cu clorofila complexe mai mult sau mai putin labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfurati (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reactiile de oxideoreducere. Potasiul desi nu participa ca element constitutiv al substantelor organice si nici nu intra în molecula unei enzime, manifesta totusi o actiune directa asupra F. Carenta de K intensifica respiratia si reduce F."

Nu am inteles de ce sunt neceare scuze. Toate comentariile au fost in spiritul topic-ului.
Cit despre Dorin si Dan, ma bucur ca participa la discutie. Au opinii foarte pertinente si le multumesc pentru asta.

payti wrote:Eu nu am spus nimic, totul este luat din primele 2 pagini ale topicului! Doar am vrut sa se vada pornirea. Prima parte este citat din tine, Silviu Man

Am inteles, bineinteles! De aceea m-am referit numai la ce consider ca nu a iesit cum am planuit. Si nu e singurul ...

Gabi C wrote:Greu lucru-mi ceri Maria Ta .....
Una peste alta ma bate gindu daca la vara ajung in Maramu sa-mi vad neamurile sa trec si pe la tine si sa-mi fac alt bazin ( un open top ceva) . Tre sa scap ina aintii de fixu cu evaporarea apei , umezeala igrasie . Asta am acu in cap legat de open top .
Mi-as face un bazin 75x43x40 si na sa mi-l faci tu nemuritorule.
Poate as apela si la Rodo sa-mi faca o lampa contra cost bineinteles ( daca o vrea si are timp )

Fissidens creste, creste, creste .... Fa tu copacii, ca avem cu ce sa-i decoram!

@adrian : Nu m-am asteptat la o astfel de ... explozie vegetativa a moss-ului. Anubias ar fi potrivit dar Pangolino, nu ceva cu frunze mari. Ma mai gindesc. Multumesc
@payti : Nu a iesit pictura pe sticla, a trebuit sa ma adaptez situatiei. Am o prietena pictorita care a facut citeva incercari si nu au iesit ce voiam eu. Asa ca am abandonat ideea si
am insistat pe plantare. Copacul din dreapta, practic a iesit din pictura si a intrat in decor.

adrian09 wrote:no nenea Silviu... hai ca a ajuns cat concediu ai avut....la treaba ca daca nu ... la zid cu tine

Dap numai concediu n-am avut. Insa promit ca imediat ma adun de pe drumuri, ii fac un semireset!

scorpionul wrote:nu gandi prea mult ca vine iar toamna. Treci la fapte ca de idei nu duci lipsa

Porcu wrote:Imi place originalitatea acvariului . Cu putine ajustari de finete cred ca poate arata mai bine .

Multumesc frumos! Da, ma gindesc la citeva ajustari, dar pe rind, cite una la fiecare schimb de apa.

Daca producatorul lampii are dreptate, lumina este suficienta.
Si fertilizantii sunt in doze corecte, ai calculat corect raportat la volumul util de apa.
Am o singura intrebare : ce filtrare ai?

Reset! Urmeaza un reset! Gradinita va fi rearanjata iar din nano vor dispare cea mai mare parte dintre plante si vor fi inlocuite cu un Bonsai din radacini si Anubias Nana Bonsai.

payti wrote:De ce nu compari acvariul cu poza initiala si sa readuci totul spre ce ai vrut initial?

Pai chiar asta sunt pe cale sa fac. Imi caut o zi libera si ... probabil ca o sa ma pricopsesc iar cu o galeata de plante, la cit am de tuns

In ordinea cerintelor plantelor, dupa efectul limitativ asupra cresterii acestora, indiferent daca sunt crescute emers sau submers, avem :

1. Apa (aici stam bine, insa poate fi o discutie legata de compozitia apei)
2. Lumina (fara de care nu exista fotosinteza decit in cazuri foarte izolate)
3. Temperatura (plantele cresc bine intr-o plaja curinsa intre 15 si 35 de grade; in afara acesteia, la extreme, cresterea se diminueaza pina dispare)
4. CO2 (fara de care nu poate fi realizat procesul de biosinteza din cadrul fotosintezei decit iarasi in cazuri foarte special)
5. Minerale (a se citi fertilizare)

Asa cum am scris de ... nu mai stiu cite ori :
- degeaba fertilizam daca nu avem CO2.
- degeaba fertilizam si introducem CO2 daca nu asiguram un confort termic plantelor
- degeaba fertilizam, introducem CO2, asiguram o temperatura constanta daca nu avem lumina corespunzatoare ca intensitate si durata
- evident, fara apa nu avem nimic.

Asadar, aceleasi conditionalitati ca in orice sistem complex, de orice natura. Tratate separat, se poate crea senzatia ca unul dintre noi considera mai important un factor, altul alt factor.
Daca sunt interesat de fertilizare, nu inseamna ca fertilizarea singura este cheia succesului. La fel daca vorbim de lumina, CO2, ... Insa fiecare dintre elemente poate fi optimizat.

Gabi C wrote:Mi se pare util articolo tau. Mai ales ca e bazat pe o experienta de citiva ani .

+1

Luni. Poze.
Liniste si pace. Unele plante au inceput sa piarda frunzele vechi.
Am aminat din nou tunderea lor, vad ca cresc binisor frunzele noi.

Materialul filtrant se pune in filtru, nu te ajuta daca il pui in apa dar nici nu strica. Ciclarea se refera la acvariu in ansamblul lui, nu la filtru sau medii filtrante. Mai bine da rost de niste bacterii pe care sa le pui in filtrul la pornire, daca nu ai deja.

JustCoCo wrote:Silviu Man, am vazut ca ai intrat si pe grupuri....
Ai un acvariu foarte frumos si "limpede" !

Da, imi mai dau si eu cu parerea. Da' parca tot aici e mai bine.
Multumesc de apreciere!

Liv wrote:Mie mi se pare ca scara balanseaza/compenseaza tot ansamblul. E unicul element vag ordonat dupa ce mos-ul a ascuns casuta. Initial atrage privirea scurt timp.

Poate reusesti sa ascunzi cumva prefiltrul. E prea rotund ca sa faca parte din ansamblu.

Multumesc pentru sfaturi. Casuta va fi "redecorata" curind cu coral moss. Intr-adevar, este ascunsa, nu m-am astepta sa creazca as acel moss
(desi e o surpriza placuta, acumam material pentru alte acvarii). Bonsai-ul din mijloc are chiar rolul de a acoperi prefiltrul. Astept sa creasca
Fissidens-ul si il pozitionez astfel incit sa acopere dracia de plastic (dealtfel, foarte utila).

Foarte interesant! Ma abonez, poate iesi ceva deosebit. Succes!