Ce e foarte interesant - scriu in topicul tau pentru ca tu ai promovat foarte tare ideea asta cu low light, good filtration - este ca plantele care sint la extremitati in bazinul meu si care teoretic sufera la capitolul lumina nu au nici o treaba acum. Se dezvolta in acelasi ritm cu celelalte .

Ce nu inteleg multi cu low light este ca ......in bazinul lui Bobi fiind iwagumi style se zic asa , plantele nu sunt umbrite de hardcape sau alte plante si lumina ajunge oricum la toate plantele .

Oricum si eu sunt adeptul luminii slabe sau moderat-slaba , sa nu ma intelegeti gresit

Si acest bazin arata foarte bine

Cred ca multi dintre voi cunoasteti bazinul colegului Bogdan Borta, amenajat la sediul nevertebrate.ro. Acel bazin nu mai exista acum, dar nu despre asta e vorba, ci despre faptul ca vreau sa va povestesc cat de mult influenteaza lumina sanatatea plantelor. Initiativa colegilor a fost sa desfaca bazinul si sa doneze plantele, dar cum unele dintre plante aveau pe ele alge si cum setupul isi traise apogeul au stins complet lampa de deasupra acvariului. Bazinul nu a primit decat lumina ambientala 2 (doua) saptamini. Cand au desfacut bazinul, sa vezi surpriza: plantele complet curate, fara alge.....concluziile le trageti singuri. Adica eu personal nu vad nici o graba, nu trebuie sa bag viteza sa creasca plantele repede, pentru ca exceptandu-l pe colegul Istratie, care a afirmat ca el vinde plante pentru a avea o afacere, nici unul dintre noi nu cred ca isi plateste facturile din banii obtinuti din vanzarea plantelor. Sincer, mi se pare mult mai safe sa merg incet, dar sa stiu ca sansele de a face un accident scad direct proportional cu viteza de deplasare.

nu sunt cunoscator dar stiu ca in natura,fieceplanta sau vietuitoare ,are ritmul lor de dezvoltare...grabind-ul ...e calar ca se schimba ceva in interiorul corpului sau al plantei cat si faptul ca sunt sanse mari sa apara factori exteriori care nu au fost luati in calcul

Accelerarea procesului de fotosinteza, perlarea, este raspunsul plantei la un factor de stres exterior (lumina), care cu cat este mai puternica cu atat ritmul de crestere este mai accelerat dar si riscul aparitiei problemelor este mai mare. Am facut o analogie cu muschii unui culturist, care atunci cand ridica greutati, celula muschiului se divide, deci se inmulteste. Acelasi lucru se intampla si la plante, sub actiunea unei radiatii electromagnetice, lumina, celula plantei se rupe, se divide. Prin aceasta ruptura se elibereaza oxigenul, perlarea, dar si amoniac. Ceea ce nu este un lucru de dorit..

bobiciupe wrote:Accelerarea procesului de fotosinteza, perlarea, este raspunsul plantei la un factor de stres exterior (lumina), care cu cat este mai puternica cu atat ritmul de crestere este mai accelerat dar si riscul aparitiei problemelor este mai mare. Am facut o analogie cu muschii unui culturist, care atunci cand ridica greutati, celula muschiului se divide, deci se inmulteste. Acelasi lucru se intampla si la plante, sub actiunea unei radiatii electromagnetice, lumina, celula plantei se rupe, se divide. Prin aceasta ruptura se elibereaza oxigenul, perlarea, dar si amoniac. Ceea ce nu este un lucru de dorit..

Scuze ca intervin, Bobi, dar observatiile tale sunt corecte insa analogiile si explicatiile tale sunt gresite. Stimularea proceselor fotochimice din timpul fotosintezei forteaza, intr-adevar, planta sa creasca dar nu cum crezi tu ci prin stimularea formarii de substante energetice, necesare fazei de sinteza (procesele nefotochimice). Stimularea este de natura radiatiei luminoase, nu electromagnetice (asta este altceva) prin care, in celula plantei, fotonii captati de pigmentii clorofilieni, in cursul unui proces din membrana tilacoidala, elibereaza electroni care sustin fotoliza apei : separarea O2 de H+ si, in consecinta, perlarea : eliberarea O2 in apa. Sunt cele doua sisteme fotochimice, in succesiunea lor , sistemul II si I. Riscurile degradarii starii de sanatate a plantelor apare atunci cind stimularea luminoasa nu este insotita de o aditie corespunzatoare de substante necesare fazei de sinteza, adica CO2, micro- si macrominerale care, impreuna cu energia chimica produsa in urma fotosistemului I (ATP si NADPH) conduce la sinteza substantelor organice, initial a glucozei, adica C6H12O6, apoi si a celorlalte substante organice cum sunt lipidele, proteinele, glicoproteinele, etc. In absenta regenerarii ADP si NADP de catre RuBisCo, excesul de H+ va provoca acidifierea continutului celular si degradarea acestuia. Asadar, oxigenul eliminat in cursul asa-numitei perlari, nu este inchis in tesutul vegetal si eliberat prin dezintegrarea acestuia ci este rezultatul unui proces fotochimic.

In legatura cu muschii culturistilor ... Tesutul muscular striat are cea mai scazuta rata de innoire a proteinei proprii, asadar si de inmultire a celulelor, respectiv 40-45 de zile (comparativ cu ritmul de innoire al substantelor plastice din muscoasa intestinala, de cca. 72 de ore). Asadar, turnover-ul substantelor plastice din muschi se desfasoara pe o perioada relativ mare de timp. Cresterea masei musculare la culturisti nu se realizeaza atit prin diviziune celulara ci mai ales prin cresterea in volum a fibrei musculare consectiv unui efort sustinut si aplicat. Fiind plurinucleata, celula musculara striata nu are nevoie de o inmultire frecventa dar se poate dezvolta in timp si in ritmul stimularii ei prin exercitiu de tip contractare-relaxare. Efectele dezvoltarii tesutului muscular sunt reversibile, in absenta exercitiiului, singurul tesut care ramine sa mentina forma muschilor fiind cel care formeaza fasciile intramusculare, adica cele care delimiteaza fibrele musculara si care permite ca acestea sa isi modifice diferit forma in momentul contractiei si sa permita motilitatea musculara.

Silviu Man wrote:

bobiciupe wrote:Accelerarea procesului de fotosinteza, perlarea, este raspunsul plantei la un factor de stres exterior (lumina), care cu cat este mai puternica cu atat ritmul de crestere este mai accelerat dar si riscul aparitiei problemelor este mai mare. Am facut o analogie cu muschii unui culturist, care atunci cand ridica greutati, celula muschiului se divide, deci se inmulteste. Acelasi lucru se intampla si la plante, sub actiunea unei radiatii electromagnetice, lumina, celula plantei se rupe, se divide. Prin aceasta ruptura se elibereaza oxigenul, perlarea, dar si amoniac. Ceea ce nu este un lucru de dorit..

Scuze ca intervin, Bobi, dar observatiile tale sunt corecte insa analogiile si explicatiile tale sunt gresite. Stimularea proceselor fotochimice din timpul fotosintezei forteaza, intr-adevar, planta sa creasca dar nu cum crezi tu ci prin stimularea formarii de substante energetice, necesare fazei de sinteza (procesele nefotochimice). Stimularea este de natura radiatiei luminoase, nu electromagnetice (asta este altceva) prin care, in celula plantei, fotonii captati de pigmentii clorofilieni, in cursul unui proces din membrana tilacoidala, elibereaza electroni care sustin fotoliza apei : separarea O2 de H+ si, in consecinta, perlarea : eliberarea O2 in apa. Sunt cele doua sisteme fotochimice, in succesiunea lor , sistemul II si I. Riscurile degradarii starii de sanatate a plantelor apare atunci cind stimularea luminoasa nu este insotita de o aditie corespunzatoare de substante necesare fazei de sinteza, adica CO2, micro- si macrominerale care, impreuna cu energia chimica produsa in urma fotosistemului I (ATP si NADPH) conduce la sinteza substantelor organice, initial a glucozei, adica C6H12O6, apoi si a celorlalte substante organice cum sunt lipidele, proteinele, glicoproteinele, etc. In absenta regenerarii ADP si NADP de catre RuBisCo, excesul de H+ va provoca acidifierea continutului celular si degradarea acestuia. Asadar, oxigenul eliminat in cursul asa-numitei perlari, nu este inchis in tesutul vegetal si eliberat prin dezintegrarea acestuia ci este rezultatul unui proces fotochimic.

In legatura cu muschii culturistilor ... Tesutul muscular striat are cea mai scazuta rata de innoire a proteinei proprii, asadar si de inmultire a celulelor, respectiv 40-45 de zile (comparativ cu ritmul de innoire al substantelor plastice din muscoasa intestinala, de cca. 72 de ore). Asadar, turnover-ul substantelor plastice din muschi se desfasoara pe o perioada relativ mare de timp. Cresterea masei musculare la culturisti nu se realizeaza atit prin diviziune celulara ci mai ales prin cresterea in volum a fibrei musculare consectiv unui efort sustinut si aplicat. Fiind plurinucleata, celula musculara striata nu are nevoie de o inmultire frecventa dar se poate dezvolta in timp si in ritmul stimularii ei prin exercitiu de tip contractare-relaxare. Efectele dezvoltarii tesutului muscular sunt reversibile, in absenta exercitiiului, singurul tesut care ramine sa mentina forma muschilor fiind cel care formeaza fasciile intramusculare, adica cele care delimiteaza fibrele musculara si care permite ca acestea sa isi modifice diferit forma in momentul contractiei si sa permita motilitatea musculara.

prea lunga explicatia. nu am citit-o

bobiciupe wrote:

Silviu Man wrote:

bobiciupe wrote:Accelerarea procesului de fotosinteza, perlarea, este raspunsul plantei la un factor de stres exterior (lumina), care cu cat este mai puternica cu atat ritmul de crestere este mai accelerat dar si riscul aparitiei problemelor este mai mare. Am facut o analogie cu muschii unui culturist, care atunci cand ridica greutati, celula muschiului se divide, deci se inmulteste. Acelasi lucru se intampla si la plante, sub actiunea unei radiatii electromagnetice, lumina, celula plantei se rupe, se divide. Prin aceasta ruptura se elibereaza oxigenul, perlarea, dar si amoniac. Ceea ce nu este un lucru de dorit..

Scuze ca intervin, Bobi, dar observatiile tale sunt corecte insa analogiile si explicatiile tale sunt gresite. Stimularea proceselor fotochimice din timpul fotosintezei forteaza, intr-adevar, planta sa creasca dar nu cum crezi tu ci prin stimularea formarii de substante energetice, necesare fazei de sinteza (procesele nefotochimice). Stimularea este de natura radiatiei luminoase, nu electromagnetice (asta este altceva) prin care, in celula plantei, fotonii captati de pigmentii clorofilieni, in cursul unui proces din membrana tilacoidala, elibereaza electroni care sustin fotoliza apei : separarea O2 de H+ si, in consecinta, perlarea : eliberarea O2 in apa. Sunt cele doua sisteme fotochimice, in succesiunea lor , sistemul II si I. Riscurile degradarii starii de sanatate a plantelor apare atunci cind stimularea luminoasa nu este insotita de o aditie corespunzatoare de substante necesare fazei de sinteza, adica CO2, micro- si macrominerale care, impreuna cu energia chimica produsa in urma fotosistemului I (ATP si NADPH) conduce la sinteza substantelor organice, initial a glucozei, adica C6H12O6, apoi si a celorlalte substante organice cum sunt lipidele, proteinele, glicoproteinele, etc. In absenta regenerarii ADP si NADP de catre RuBisCo, excesul de H+ va provoca acidifierea continutului celular si degradarea acestuia. Asadar, oxigenul eliminat in cursul asa-numitei perlari, nu este inchis in tesutul vegetal si eliberat prin dezintegrarea acestuia ci este rezultatul unui proces fotochimic.

In legatura cu muschii culturistilor ... Tesutul muscular striat are cea mai scazuta rata de innoire a proteinei proprii, asadar si de inmultire a celulelor, respectiv 40-45 de zile (comparativ cu ritmul de innoire al substantelor plastice din muscoasa intestinala, de cca. 72 de ore). Asadar, turnover-ul substantelor plastice din muschi se desfasoara pe o perioada relativ mare de timp. Cresterea masei musculare la culturisti nu se realizeaza atit prin diviziune celulara ci mai ales prin cresterea in volum a fibrei musculare consectiv unui efort sustinut si aplicat. Fiind plurinucleata, celula musculara striata nu are nevoie de o inmultire frecventa dar se poate dezvolta in timp si in ritmul stimularii ei prin exercitiu de tip contractare-relaxare. Efectele dezvoltarii tesutului muscular sunt reversibile, in absenta exercitiiului, singurul tesut care ramine sa mentina forma muschilor fiind cel care formeaza fasciile intramusculare, adica cele care delimiteaza fibrele musculara si care permite ca acestea sa isi modifice diferit forma in momentul contractiei si sa permita motilitatea musculara.

prea lunga explicatia. nu am citit-o

Pacat! Dar poate o citesc alti colegi ...

Eu am citit !
Nu este o explicatie lunga, pare lunga celor care nu sunt familiarizati cu termeni stiintifici ( si eu fac parte din aceasta categorie ), dar de altfel destul de pertinenta.
Termenul de comparatie, dezvoltare planta - marire masa musculara, este nepotrivit, dar cu un singur punct comun " hrana ".
Ce este mai interesant,este ca un blackout de doua saptamani implicit duce la curatarea bazinului de toate algele din lume in acelasi timp in care si plantele au de suferit un regres, dar nu are nici o legatura cu dezvoltarea si cresterea plantelor in functie de intensitate luminoasa si timpul de iluminare.

Silviu, eu nu sunt botanist, nici la propriu, nici la figurat. Majoritatea cuvintelor folosite de tine imi sunt straine, si cred ca sunt straine pentru 99% dintre utiliztatorii acestui forum. Analogiile mele sunt mult mai corecte, pentru scopul acestui forum, decat ale tale referitoare la meniul vacilor de lapte din Belgia, personajele SF ale lui Isacc Asimov sau nu mai stiu ce alte tampenii ti-au trecut tie prin cap in urma cu ceva timp. Explicatiile tale stiintifice nu folosesc nimanui care intra aici, eu nu spun ca sunt incorecte, pentru ca nu am pregatirea necesara pentru a te contrazice, dar INTELEGE te rog ca nu intereseaza pe nici un utilizator al acestui forum ce aia membrana tilacoidala, procese nefotochimice, C6H12O6, glicoproteina, rubisco si alte asemenea aberatii. Eu stiu cum trebuie sa fac sa am un acvariu sanatos, e tot ce ma intereseaza pe mine si cred si pe cei 99% dintre colegii de care ti-am vorbit. Ideea e sa incercam sa mentinem treaba simpla, ca daca vine un incepator si citeste asemenea termeni fuge mancand pamantul. Nu uita ca Gabi a reinviat acest topic, dandu-mi oarecum dreptate la faza cu cantitatea de lumina. El saracu are probleme cu cyanobacteria si voi specialistii nu ati stiut sa il consiliati vreme de sute de posturi. Eu nu stiu cum arata cyanobacteria pentru ca nu i-am vazut fata niciodata, am avut alte probleme pe care nimeni din aceasta tara, si de pe toate forumurile romanesti nu a fost in stare sa m-i le explice. Am cautat solutiile printre straini, si acum ca am reteta care functioneaza indiferent de conditii, sunt dispus sa o impartasesc tuturor cui vrea sa asculte. De problema stiintifica te las pe tine sa te ocupi. O seara buna!

Problema e ca nu vor sa inteleaga , ca co2 -ul si lumina sunt critice ...eu am incetat sa mai scriu despre acest subiect, desi le-am demonstrat la multi pe mesaje private

Teorie stiu toti .....ca citesc pe net tot felul.....practica in schimb .....

skija wrote:Problema e ca nu vor sa inteleaga , ca co2 -ul si lumina sunt critice ...eu am incetat sa mai scriu despre acest subiect, desi le-am demonstrat la multi pe mesaje private

Teorie stiu toti .....ca citesc pe net tot felul.....practica in schimb .....

Daca ar fi sa-l citez pe Balazs, as pune filtrul pe primul loc. Dar cu siguranta si cele mentionate de tine sunt mult mai importante pentru scopul acestei comunitati decat ce mananca vacile de lapte la o ferma in Belgia. Pritenii stiu de ce.

Filtrarea este alt subiect ) nu vreau sa dau apa la moara acum

skija: ca sa ne aducem aminte:

https://www.youtube.com/watch?v=kPzA5q8j0Sk

Asa mult e de atunci ...aproape 2 ani jumate

Oricum daca mergeti in Budapesta sa va opriti la Greenaqua , o sa vedeti acvarii care o sa va raspunda la multe intrebari .....inclusiv filtrarea , lumina si co2

skija wrote:Problema e ca nu vor sa inteleaga , ca co2 -ul si lumina sunt critice ...

Baieti eu cred ca sinteti prea inversunati . Tine zic eu intr-o masura Bobi de modul de " prezentare " al lucrurilor .
Eu sint dispus sa iau de la voi lucrurile utile care le prezentati. Ca dovada am si redeschis topicul . Ca mine cred ca sint destui care sint interesati de abordarea ta Bobi .
Seara faina !

skija wrote:Filtrarea este alt subiect ) nu vreau sa dau apa la moara acum

Skija, sunt destul de batrin ca sa pot sa adulmec o "momeala". Da' hai sa-ti fac pe plac.
Uite aici un articol despre care si eu, cu mai bine de un an in urma, am comentat ca "este foarte bun dar putin cam prea academic".
A trebuit sa recunosc ca am gresit si sa-i cer scuze, prin viu grai, intre doua beri, autorului. Nu degeaba este "lipit" acolo, sus.

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page

Lectura placuta si o seara frumoasa!

Silviu Man wrote:

skija wrote:Filtrarea este alt subiect ) nu vreau sa dau apa la moara acum

Skija, sunt destul de batrin ca sa pot sa adulmec o "momeala". Da' hai sa-ti fac pe plac.
Uite aici un articol despre care si eu, cu mai bine de un an in urma, am comentat ca "este foarte bun dar putin cam prea academic".
A trebuit sa recunosc ca am gresit si sa-i cer scuze, prin viu grai, intre doua beri, autorului. Nu degeaba este "lipit" acolo, sus.

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page

Lectura placuta si o seara frumoasa!

cunoastem articolul, dar nu cunoastem nici un acvariu al autorului, care se presupune ca ar fi fost construit avand la baza acest articol. deci.....faptul ca e lipit acolo sus, ne dovedeste doar calitatea lipiciului, nimic altceva.
pentru ca tin la cultura ta in domeniu, iti sugerez alt articol, scris de altii din pacate:



http://www.seachem.com/support/forums/forum/general-discussion/2884-matrix-vs-pumice?fref=gc&dti=1227821360670717

vezi postul nr. #2

Corect, articolul trateaza corect tematica. Nu am inteles bine cum Matrix "poate" sa asigure si denitrificarea "chiar la un flux mai mare" al apei, pentru ca acolo nu are cum sa se dezvolte un mediu anaerob. Nu e singurul articol care compara cele doua produse. Problema cu alte materiale de genul rocilor poroase, de origine vulcanica este alta : majoritatea contin bentonita, sepiolita, etc. adica compusi care au capacitatea de a lega nutrientii din apa. De aici rezerva in a folosi foarte multe astfel de medii daca ai un acvariu cu plante care necesita o buna fertilizare.

PS Te rog sa-mi permiti o mica rautate : bentonita si sepiolita se folosesc ca aditivi in hrana ... vacilor si scroafelor din Belgia, pe post de sechestratori de micotoxine! Leaga foarte bine zearalenona, ochratoxina, ... chiar si aflatoxina!

LE : Ca sa vezi ce "timpenii" le-a trecut unora prin cap!

Silviu Man wrote:Corect, articolul trateaza corect tematica. Nu am inteles bine cum Matrix "poate" sa asigure si denitrificarea "chiar la un flux mai mare" al apei, pentru ca acolo nu are cum sa se dezvolte un mediu anaerob. Nu e singurul articol care compara cele doua produse. Problema cu alte materiale de genul rocilor poroase, de origine vulcanica este alta : majoritatea contin bentonita, sepiolita, etc. adica compusi care au capacitatea de a lega nutrientii din apa. De aici rezerva in a folosi foarte multe astfel de medii daca ai un acvariu cu plante care necesita o buna fertilizare.

PS Te rog sa-mi permiti o mica rautate : bentonita si sepiolita se folosesc ca aditivi in hrana ... vacilor si scroafelor din Belgia, pe post de sechestratori de micotoxine! Leaga foarte bine zearalenona, ochratoxina, ... chiar si aflatoxina!

Silviu, tu esti cu sorcova rau!!! sa moara mama.....mah de inteles cum poate matrix sa faca filtrare biologica la debit de 13X pe ora cat am eu, nu am inteles si nici nu ma intereseaza, atata timp cat face ce trebuie nu imi bat capul cu explicatia stiintifica. Daca vrei, poti sa te uiti la interviul cu Bryan Miller de la Seachem, facut de Green Aqua si o sa vezi acolo mai multe....cat despre cultura ta de geolog...total inutila, repet.