Am inteles ca exista un model de TetraTec mai precis modelul 100 care tine cam 100 de galoane - tu ai la 450 l cam 118 galoane. Am sa ma uit dupa masa sa vad daca exista si la ce scor.

Mai e de actualitate???

Am uitat sa mentionez ca are debitul de aer reglabil. Pretul ei in magazin e de 270.000 lei - tinanad cont ca este noua si vreau sa scap de ea ca imi ocupa locul degeaba, o las la 210.000.

offtopic dar precizare necesara.
La capacul din plexiglass, daca respectivul plexic are grosimea de 2 si lungimea mai mare, flambeaza precum stindardul piratilor in vant. Altfel e extrem de usor de facut.
Capacul din parchet e mai migalos, tinand con ca o placa are latimea de 19,8 cm si iese cam mare - trebuie multa dibacie la taiatul drept pe lungime.
Cu rigipsul am facut pentru niste scartani un suport de afisat preturi - magar. Si desi am folosit rigips verde vopsit dupa prima ploaie, gipsul dintre hartii a devenit extrem de casant si paaa.
Pricum, sunt extrem de interesat sa vad ce protectie adopta pentru rigips si ce anduranta are capacul.

:palarie: Pompa aer Aquael oxyboost 150, pentru acvariu de 50-150 l, nou nouta (de doua zile). Pret redus fata de magazin, adica discount acceptabil, adica mai putin banuti! Va rog sa nu va inghesuiti si sa formati o coada civilizata. :jumpers: :jumpers:

Le-am vazut si eu in Animax acum cateva zile. Nu stiu daca tocmai cu 30-35% mai scumpe tinand cont ca cea mai mica, pentru o galeata de 50l era aproape 40 de lei. Oricum forma e din Star Trek.

O intrebare intrebatoare: ce pompa de aer are cel mai mic zgomot? Ma refer dintre cele de pe piata? Nu de alta dar am avut un resun care dupa 1 luna si jumatate a inceput sa scoata un zgomot super meserias - gen cursele de masini de pe chei. In disperare de cauza am mers la un magazin Mare la ifose dar mic la servire si am aflat ca acea garantie se refera la... Nu stiau nici ei prea bine (deh, importatorul, o firma dintr-o zona cu mult gaz nu le-a spus mare lucru) dar au baiguit ceva despre detalii constructie. Mari oameni mari caractere!!! (inca o firma de mare angajament pe care, conform contabilitatii, am trecut-o pe lista neagra a "furnizorilor incerti" - suna mai frumos "clienti dubiosi" - dar nu ma apuc sa le fac reclama) Am trecut pe prietenii polonezi - aquael. Dezamagire din nou.
Asa ca intrebare intrebatoare: ce pompa are zgomotul cel mai mic?

Mutlumesc, rog un administrator sa inchida acest topic. Multam fain!

Articol tradus dupa originalul de pe site-ul: NetMax's Aquaria Site

Exista numeroase metode si principii de populare a unui acvariu:
Unele sunt stiintifice folosind recomandari standard industriale, calcul pe baza suprafetei, capacitatea biologica si filtrarea mecanica.
Alte metode se refera la caracteristicile fizicce si comportamentale incluzandu-se aici: regimul alimentar, zonele de hranire, zona de innot, compatibilitatea, necesitati teritoriale si ordine de card, nivele de agresiune, suprapunerea speciilor sau limitarea speciilor.
Alti factori pot include nevoile de reproducere, rata cresterii, marimea.
Ca in orice domeniu, cu cat cunoasteti mai multe despre acesti factori, cu atat mai repede si mai usor este sa estimati nivelul de stocare al unui acvariu. Acvariastii experimentati isi dau seama din prima privire iar noi, restul, trebuie sa facem un pic de cercetare si de planificare. La sfarsitul analizei, vom afla ca este mai placut un acvariu mare cu pesti mai multi dar din mai putine specii, implicand mai putina munca, decat un acvariu mic si inghesuit.

Detalii...
Metodele stiintifice de mai jos (standardele industriei dupa volum, suprafata, capacitate biologica si filtrare mecanica) au nevoie de formule matematice cu un factor corector pentru dimensiune. Factorul corector este necesar pentru ca “amprenta” biologica a unui peste creste mai repede decat lungimea acestuia. Spre exemplu un peste de 20 de inci va manca mai mult decat 20 de pesti de 1 inci. Chiar si un peste de 4 inci manaca mai mult decat doi de 2 inci (si tinem cont ca ceea ce mananca trebuie filtrat) asa ca este nevoie de o metoda de a corela marimea si lungimea in formule. O metoda pentru comparatia biomasei este de a se folosi un cub cu lungimea ca latura (bineinteles cu un factor datorat formei corpului). Astfel 125 de Tetra Cardinal de 2 inci (125x2x2x2 = 1000) ar putea fi echivalent biologic cu un Oscar de 10 inci (1x10x10x10 = 1000). Stiintific, masa (amprenta biologica) este unul dintre cele mai importante aspecte luate in calcul intrucat coreleaza atat mancarea consumata cat si consumul de oxigen.

Standardul Industrial
Capacitatea de stocare de bazeaza pe relatia inci – galon. Pentru carasi aurii, oscari si alti pesti mari se folosesc 3 galoane de apa la un inci (coada nu este luata in calcul) (2,54 cm la 12 litrii de apa). Pentru ceilalti pesti tropicali de marime mica sau medie se foloseste un inci la galon (2,54 cm la 3,8 litri). Regula se datoreaza standardelor filtrelor folosite care au o relatie asemanatoare cu volumul apei. Desi ar fi fost mai bine ca standardele filtrelor sa fie corelate cu greutatea pestelui sau cantitatea de mancare ingerata de acesta, aceasta ar fi fost mai putin practica, asa ca atunci cand se spune ca un filtru este pentru 20 galoane (75 litri), el este calculat pentru stocarea specifica acestui volum de apa, fara a fi depasita.
Atat Axelrod si Dr. Schultz au specificat:” intr-un acvariu mai lat decat inalt, folositi un inci de corp de peste la un galon de apa. Folosind o aerare constanta, capacitatea poate fi triplata”, deci, in conditii mai optimale autorii au considerat ca 3 inci la galon este fezabila.
Cu cat aflati mai mult despre pesti cu ata regula asta pare mai lipsita de sens dar este un bun punct de plecare necesar sa scuteasca incepatorii de necazuri. De asemenea isi pierde aplicabilitatea la acvarii mai mari de 70 galoane (265 litri) dar pana atunci acvaristul, poate va stii mai multe despre pesti.

Calculul suprafetei
Calculul suprafetei are la baza rata de re-oxigenare a volumului de apa. Se bazeaza pe ipoteza ca adancimea bazinului nu e mai mare decat latimea acestuia (lucru rar aplicat). Multe formule exista, folosind un factor de corectie pentru marimea pestilor. Pentru factorul de corectie, Innes foloseste un grafic logaritmic pentru a arata relatia intre suprafata necesara si marimea pestilor pentru a le corela cantitativ. Pentru incepatori el foloseste 3 inci patrati (7.6 cm2) pentru Guppy, 18 (45.7 cm2) pentru Xipho si Platy si 20 (50.8 cm2) pentru Tetrazone sau pesti de 3 ½ inci. O alta corelare citita a fost ca pentru un peste sub 2 inci trebuie 6 inci patrati pentru fiecare inci de peste. Pentru un peste de 2-4 inci trebuie 9 inci patrati pentru fiecare inci de peste.. Pentru cei de 5-10 “ trebuie 12 inci patrati pentru fiecare inci de peste.

O alta propunere facuta de Dr. Cliff W. Emmens foloseste urmatorul tabel:
Lungimea peste (cm)...Peste/1000 cm2 suprafata............cm2 per peste
......1....................................400......................................2.5
......2....................................110......................................9
......3....................................50........................................20
......4....................................25........................................40
......5....................................12........................................80
......6....................................8..........................................125
......8....................................5..........................................200
......10..................................2..........................................500
......12..................................1..........................................750
......15..................................1..........................................1100

Din carte “Acvaristul avansat”, cred ca Dr. Ghadially a concluzionat metoda suprafetei foarte bine “Nu exista un calcul precis al suprafetei per inci sau gram de peste. Sunt prea multe variabile implicate. In plus, o suprafata necesara unei specii sau marimi de pesti la un moment dat poate deveni inadecvata pentru alta specie sau poate stopa cresterea la capacitatea maxima.”
Exista mai multi factori care intra in calculul suprafetei. Temperatura apei are un efect direct asupra capacitatii de retentie a oxigenului (apa rece retine mai mult oxigen). Difuzia oxigenului este un alt factor. Fara filtre sau aerare, doar suprafata este bine oxigenata. Folosind filtrare moderna se face o turbulenta care traverseaza suprafata si intra in bazin asa incat reoxigenarea nu mai este o problema decat in bazinele suprapopulate. Oricum, in cazul unei pene de curent, pestele va termina provizia de oxigen existenta in apa si va fi dependent doar de rata de asimilare a oxigenului la suprafata. In cazul in care locuiti intr-o zona cu pene dese de curent, ar trebui sa aveti mai putini pesti sau generatoare de curent.
Un alt factor de luat in seama este ca nu toti pesti au aceasi dependenta de oxigen. Charachidae-le mari vor suferi mai repede de lipsa de oxigen decat Anabantidae-le care au organele labirintice de respirat. Cativa catfish au capacitati auxiliare de respiratie in timp ce altii nu au si vor suferi intrucat nivelul de oxigen la fundul bazinului e mai scazut decat la suprafata.

Capacitatea biologica
Este probabil cea mai usor de inteles si cea mai greu de cuantificat pana cand nu apar simptomele. Atingerea limitelor poate fi periculoasa pentru pesti. In trucat pesti nu au toaleta sa isi faca nevoile, echilibrul acvariului pivoteaza in jurul capacitatii sale de a converti reziduurile in forme non-toxice. Plantele au un rol semnificativ in orice acvariu in care rata pesti/plante este in favoare plantelor dar cel mai des sarcina cade in grija filtrelor intrucat acestea au un loc mai mare pentru coloniile de bacterii.
Spre exemplu AquaClear 200 si Penguin 170 sunt cotate, optimist, pentru bazine de 50 galoane. Producatorii calculeaza filtrele in functie de reziduurile solide retinute, capacitatea de recirculare si, cel mai important, capacitatea de stocare a bacteriilor. Astfel AC200 atinge nivelul de bacterii pentru un bazin de 50 galoane prin buretele sau mare in timp ce P170 foloseste o roata biologica (biowheel) pentru a suplini buretele mai mic sa atinga aceeasi capacitate bacteriologica. Concluzia e ca filtrul trebuie sa fie dimensionat functie de cantitatea de mancare din acvariu intrucat mancarea incepe un lant de evenimente (mai multa mancare=mai multe reziduuri=mai multe bacterii-filtru mai mare).
Dupa ce un bazin s-a ciclat (are peste 8 saptamani si este stabil), orice amoniac sau nitrit existent in acvariu va indica faptul ca fitrul a fost curatat defectuos (bacteriile distruse) sau ca acvariul este subfiltrat (filtrele au o capacitate bacteriologica scazuta pentru marimea bazinului) Aceasta poate fi corectata prin micsorarea ratiilor de hrana (scaderea reziduurilor) sau de adaugare de mediul filtrant aditional (alt filtru sau un burete mai mare).
In timp ce un acvariu poate avea prea multe turbulente el nu poate fi supra-filtrat, oricum supra-filtrarea pentru a compensa supra-stocarea este foarte problematica. In timp de o prea mare sarcina cade doar pe o componenta, factorul de siguranta scade si riscul esecului creste. In cazul unui acvariu suprapopulat, aceasta scadere a factorului de siguranta va permite cantitati mici de amoniac sa fie prezente in acvariu chiar daca filtrul functioneaza corect. Daca exista o pana de curent prea mare bacteriile pot muri ceea ce ar lasa bazinul suprapopulat sa se umple de toxine.
In general arr trebui suprafiltrat, folosindu-se nu doar un filtru. Fiecare filtru ar trebui dimensionat la 65-100% din cerintele bazinului, astfel incat cel putin un filtru sa poata sustine pentru un scurt timp acvariul.
Intrucat reziduurile sunt fertilizatoare pentru plante, cresterea plantelor va elimina o parte din amoniac, nittriti sau nitrati dar aceasta depinde de numarul plantelor existente.

Filtrarea mecanica
Nu este in mod normal un factor restrictiv dar avem nevoie de filtre pentru a scoate reziduurile solide care se pot scoate spaland filtrul sau lasandu-le acolo unde se vor descompune in reziduuri organice dizolvate. Daca aveti multe ornamente (pietre, buturugi, etc) si o slaba circulatie a apei in bazin, reziduurile solide vor adauga reziduuri organice dizolvate in bazin. Astfel pentru a preintampina cresterea nivelului toxic al acvariului sunt necesare schimburi mai frecvente si mai mari de apa.
Trasaturile fizice si comportamentale (dieta, zone de hranire, zone de innot, etc) arata ca sunt niste limite in care putem amesteca pestii din specii diferite cu trasaturi diferite. Probabil acesta reprezinta cel mai bun set de principii care limiteaza stocare (fara a le elimina pe celelalte).

Dieta
Desi nu este considerat un factor limitator al stocarii, dieta influenteaza compatibilitatea intre pesti. In timp ce majoritatea sunt omnivori, multi nu vor putea digera cantitati mari de hrana bogata in proteine intrucat intestinele lor lungi sunt adaptate unei digestii mai lente asociata hranei vegetale. In plus, cand se amesteca ierbivorele cu carnivorele, meniul trebuie adus la nivelul ierbivorelor constrangand cresterea carnivorelor. Aceasta este specifica amestecului de cichlide africane. Umflatura Malawi (Malawi bloat) este o boala devastatoare provocata de consumul de catre ierbivore a mancarurilor neadecvate.

Zonele de hranire
Un alt aspect ce trebuie considerat este zona de hranire. Pestii care se hranesc agresiv la suprafata ii vor face pe cei pasivi sa sufere de inanitie si eventual sa moara. Aceasta e usor de demonstra cu un card de Zebre si cativa corydoras. Zebrele au o frenezie a mancarii ce seamana cu cea a Piranhiilor si scufundarea fulgilor printre zebrele flamanda pana la corydorasii in asteptare va fi destul de anevoiasa (se vor folosi granule).

Zonele de innot
Zona de activitate si metabolism guverneaza nivelul bazinului care va fi umplut. Ca o trasatura generala un tank suprapopulat dar distribuit pe fiecare nivel decat cu toti pestii inghesuiti pe un singur nivel. Cand populati un acvariu de comunitati amestecate incercati sa stabiliti cati pesti vor fi pe fiecare nivel.
Un acvariu poate fi populat cu pesti rapizi sau la fel de bine populat cu pesti lenti dar amestecul celor doua tipuri poate fi problematica. Alergatura continua poate fi generatoare de stress pentru cativa daca nu pentru toti locuitorii acvariului. Astfel ori se populeaza lejer sau se mentine doar un tip de pesti.

Compatibilitate
Un exemplu de incompatibilitate ar fi niste cichlide mari americane cu niste cichlide mari africane. Spre exemplu un Jack Dempsey si o Frontosa nu par a fi incompatibile, avand dieta similara si un bazin destul de mare. Frontosa isi decoloreaza culorile pentru a arata agresiune in timp ce Jack Dempsey isi inchide culorile. Astfel ei nu au un limbaj comun, fiecare comunicand agresiunea sau supunerea in modalitati diferite putand genera conflicte datorita confuziei.
Multe incompatibilitati sunt vizibile cum ar fi ciupitorii de aripioare (tetrazonele, cateva tetre, zebre, jandarmi), pesti temperamentali (multe Anabantidae si cateva Cichlide au o astfel de reputatie) precum si personalitatile formate (cu varsta, unii pesti dezvolta o intoleranta fata de ceilalti).

Necesitati teritoriale
Aproape toti pestii au necesitati teritoriale sau comportament alfa. La unii este mai aceentuat in timpul imperecherii acest comportament, in timp ce altii isi exercita continuu dominatia teritoriala. Din fericire, in cele mai rele cazuri exista tinte specifice. Rechinii (bala sharks, negrii, coada neagra sau curcubeu) sunt extrem de intoleranti unul fata de celalalt in special in bazine miciavand un grad de acceptare al celorlalti pesti. Betta este un exemplu clasic de peste care considera ca acvariul e teritoriul sau si este gata sa il apere impotriva competitiei (alti betta sau pesti colorati gen guppy). Chiar cand nu sunt la imperechere multe cichlide sau anabantidae au o ordine de grup cu un mascul alfa sau femela alfa.
Unii dintre pestii teritoriali isi focalizeaza activitatile in apararea unui adapost, astfel incat asigurarea de adaposturi in colturi e des folosita. O alta varianta este eliminarea pesterilor astfel eliminandu-se marul discordiei.
Nu exista o cale de mijloc in popularea cu pestii teritoriali. Exista doua extreme care functioneaza. Ori se pastreaza bazinul slab populat incat vor considera ca teritoriile le sunt bine protejate sau se populeaza atat de mult incat nici o zona din acvariu sau dominatie alfa sa nu fie stabila. Tehnica suprapopularii este folosita cu cichlidele mbuna (extrem de agresive si teritoriale) pentru a se mentine o ordine dinamica a cardului. In aceste conditii sunt atati de multi pesti care vor pozitia alfa incat masculul alfa riscand sa isi piarda dominatia daca este slabit sau ranit in lupta sau daca ceilalti pesti il pot ingramadi, nu va fi asa de hotarat sa aiba lupte pe viata si pe moarte ca in cazul in care ar fi avut mai putini competitori.

Agresiune
Mbuna africana este recunoscuta pentru agresiunea lor care isi are originea din faptul ca ele mananca doar algele de pe pietrele pe care le pot apara. Pestii nu sunt agresivi fara o cauza ori datorita perceperii unui risc la adresa dominantei, teritoriului, rezervei de hrana, locului de innot, competitorilor la imperechere. Cichlidele batrane pot fi agresive sau pasive fata de ceilalti pesti, cateodata fara motiv. Cand se populeaza cu pesti agresisi incercati sa ii tineti la acelasi nivel. Melanachromis auratus poate convietui cu alti pesti la fel de agresivi dar introducerea de pesti pasnici va rezulta intr-un macel. Tetrazonele, majoritatea rechinilor, leporinus, gourami mari si o serie de cichlide pot intra in categoria de agresiune medie. Majoritatea cichlideleor din lumea noua, mbuna si piranha pot intra in categoria agresiunii ridicate in timp ce multi pesti mici, sunt in general, pasnici. In general marimea are o influenta ridicata asupra nivelului de agresiune.
Suprapunerea speciilor
Cand se amesteca specii diferite de pesti, fiecare va ocupa o parte a bazinului. Daca nivelurile nu se suprapun atunci comportamental, lipsa de interactiune ii va face invizibili unii fata de altii. Daca aveti Rummy nose, Fantome negre, neon tetra si rasbora arlechin atunci bazinul se va inghesui rapid. Acesti pesti folosesc aceeasi zona de mijloc si cu forme diferite ale corpurilor nu isi vor imparti zonele personale. Daca amestecul este format din pesti cu forme apropiate atunci avand o forma comuna ii va face sa isi imparta spatiul, acvariul fiind mai putin inghesuit.
In general este bine sa se foloseasca un numar limitat de specii. Daca sunt prea multe, spatiul existent se va consuma repede. Mai multi pesti din specii mai putine vor oferi un comportament mai interesant.

Limitarea speciei
Pestii de card isi gasesc siguranta in grupuri mari asa ca este greu sa suprapopulat un acvariu cu o singura specie. Daca filtrarea este adecvata atunci 10 inci de peste per galon se poate atinge. Un exemplu ar fi 600 de neoni intr-un bazin de 60 galoane. In afara de tetra, brachidanio si rasbora care merg in card alti pesti vor dori sa convietuiasca impreuna cum ar fi loaches (botia), corydoras, guppy, platy si multi puntius. Ca un exemplu de limitare a speciei: intr-un bazin de 50 galoane pot fi 18 pesti din trei specii sau 24 din 2 specii sau un total de 40 dintr-o specie.

O alta serie de factori care nu au influenta imediata:

Nevoia de imperechere
Orice in acvariul normal este impropriu imperecherii. Selectia partenerilor se rezuma la cine este in bazin, locul de imperechere e unde se poate, intimitatea nu exista si siguranta inseamna a profita la maximum de situatie. In ciuda acestor realitati, nevoia de imperechere este prea puternica pentru ca pestii sa-i reziste. Este remarcabil ca pestii se pot adapta la circumstante care nu s-ar petrece niciodata in natura. Spatiul este problema cea mai stringenta si orice peste cu comportament parental va trebui sa isi protejeze puii ingramadind ceilalti cohabitanti. Imperecherea se manifesta intr-o multitudine de feluri functie de specie.
Viviparii, la maturitatea sexuala vor alerga femelele (trebuie sa fie mai multe femele decat masculi pentru reducerea stressului). Daca nu exista femele atunci masculii se vor hartui intre ei devenind o problema pentru alti pesti, in special molliile mari si xipho.
Exista o variatie cu cei care imprastie icrele. Masculii speciilor mici pot fi insistenti in timp ce speciile mari vor inghesui femele in colturile bazinului. Aici este bine sa existe mai multi masculi cand pestii se tin in grupuri mai mari de 5.
Constructorii de cuiburi intra intr-un ritual de imperechere pentru a stabili compatibilitatea. Daca nu sunt compatibili atunci trebuie separati. La acesti pesti un parinte va avea grija de pui asa ca celalalt se inlatura de obicei. Ceilalti pesti sunt izgoniti dar de obicei acesti pesti nu se vor reproduce intr-un acvariu de comunitati.
Purtatorii in gura ai puilor se vor inmulti repede si se vor intoarce la treaba. Sunt de obicei pesti agresivi si selectia partenerilor, stabilirea ordinii de card si mentinerea pozitiei alfa poate fi dificila.
Reproducatorii care folosesc frunze sau substrat sunt parentali. Masculul alfa trebuie stabilit prin batai de intensitati diferite. Selectia partenerilor continua si o zona este asigurata. Partenerii respinsi pot muri daca sunt pastrati in acvariu. Zona poate fi mica (30 cm) in jurul cuibului dar in general este destul de mare caz in care ceilalti locuitori nu vor mai avea loc, sau in caz extrem, omorandu-se intre ei.
Nu este neobisnuit ca intr-o comunitate stabila sa fie dezechilibrata de lupte pentru stabilirea ordinii de card sau de imperechere. Solutia in acest caz este de a avea mai multe acvarii sau despartitoare in acelasi acvariu.

Rata de crestere
Nu este neobisnuit ca acelasi grup de pesti sa aiba rate de crestere diferite. O cauza este cea genetica. In plus, pestii mai agresivi cresc mai mari fiind cei care mananca mai mult. La fel, se poate datora varietatii dietei (pestii care consuma alge, plante) vor avea o rata mai mare de crestere. Bolile si parazitii pot reduce rata cresterii.
Cateodata la un stagiu critic al dezvoltarii juvenile, mesele vor cauza cresteri rapide, cum ar fi oscarul care mananca mai mult. In timp ce la majoritatea pestilor diferenta de crestere nu va face ca pestii mai mici sa devina mancare (oscarii sunt o exceptie), dar pestele mai mic va decadea in ordinea cardului si va fi ostracizat de resttul. Discusii sunt un exemplu bun de pesti care ostracizati fiind, nu li se vor permite sa manance si fara interventie pestii pot muri.

Marimea
Cel mai usor de explicat, observat si aplicat, acest principiu spune daca un peste va incapea in gura altuia e foarte probabil sa se intample aceasta. Exista pesti mari vegetarieni care nu se dau in laturi de la o masa bogata in proteine cum ar fi un peste mai mic. Sanitarii (fosili) nu prea manaca pesti vii dar situatia se schimba cand sunt in gura altui peste intrucat innotatoarele vor intepa gura rapitorului. Fara sa poata inghiti sanitarul, rapitorul va muri de foame. Cateodata, sanitarul va supravietui dar este indicat sa fie extras din gura celuilalt peste pentru a fi salvati amandoi.
Pestii mici si mari pot ajunge la echilibru daca sunt crescuti impreuna. Acest fapt este vazut in cazul scalarilor crescuti cu neonii. In natura scalarii sunt carnivori si neonii sunt masa lor favorita. Dar aceste tipuri de echilibru nu prea rezista. Adaugarea unui neon nou va face scalarul mai agresiv si dupa ce neonul e consumat in cateva zile va veni si randul celorlalti.

Sar'mana, multam de urare

Din nefericire sunt legat de niste dimensiuni ale suportului Cum zic americanii "Se la vi tujur parshiva" Oricum am decis ca sa ii fac un wet/dry filter inclus in acvariu - cred ca e varianta cea mai eleganta (la revedere tevi, cabluri, filtre care se scurg pe perete) Accentul care il pun e pe pesti in detrimentul plantelor - imi plac acvariile olandeze dar... Astfel plantele care le am - niste valisneria un pic de echinodorus si niste buruiana de balta romaneasca (stiu ca are un nume, o una din cele mai comune plante care creste ca disperata) sunt arhisuficiente, ma gandesc sa le suplimentez cu maximum inca un echinodorus si o alta frunza plata sa aiba tinerii unde sa se ascunda - in special gouramita cand nu are chef de avansurile seniorului.
@Dolly spatiu am destul dar suntem atat eu cat si soata adeptii stilului minimalist, ceva gen "less is better" si un acvariu prea mare incarca prea mult sufrageria. Si, sincer nici nu m-as simti prea comfortabil cu juma de tona de apa deasupra vecinilor mei - niste "bomboane" de oameni. Poate cand vom construi casa am sa rezerv un spatiu mai mare pentru pesti. Oricum in perioada aia ma gandesc la ceva gen iaz in curte, acvariu in sera sau sufragerie, eventual unul marin. Dar astea sunt proiecte... Vise neicusorule!

Ma gandeam pe la vreo 200 si un pic de litrii, nu de alta dar nu imi rezista suportul la mai mult. Sper ca net sa am cel putin 200l (scazand substrat, volum sticla) - oricum incercam sa il fac de vreo 60 - 65 in inaltime ca sa am macar un 55 -60 coloana utila de apa. Normal ca la coloana asta trebuie intarituri chiar daca e sticla de 10.

Din cate imi aduc aminte din perioada in care ma ocupam de firme luminoase, Plexirom avea preturile mai jos decat Mons Medius. In plus ei sigur indoaie plexiglasul nu de alta dar fac si mobila. I-am vizita acum vreo cativa ani la sediul din Chitila (inca nu se mutasera) si aveau o calitate buna a lucrarilor.
Din cate imi aduc aminte mai erau unii care aduceau Stiplex dar care, datorita unui lapsus, nu ii mai stiu.
Oricum tin minte ca intotdeauna am fost sfatuit sa il evit pe cel romanesc care, desi e mai ieftin, prezinta neuniformitate la turnare/extrudare (la fel ca si sticla romaneasca).
Apropo, stiu ca e off topic dar stiti de ce din sticla romaneasca nu se faceau geamuri termopan?? Corect, din cauza neuniformitatii rezultand trosc pleosc la dilatari/contractari ale amestecului de gaze dintrre geamuri.

E superb!! Sa il stapanesti sanatos! E.... mare rau, parca ai adus oceanul in casa. Auzi, daca vin si eu cu pestii mei pot sa ii las sa se joace un pic in acvariul asta ca n-am bani sa ii duc la mare anul asta.
Felicitari inca o data!

Vazut si printat. Nu de alta dar il am si pe ala (alea de fapt in engleza despre azot si NTS) si nu cred ca strica inca unul. Thanks!

pai eu ma gandeam sa grabesc ciclarea folosind substratul vechi al paharului actual, buretele de la chestia care face bubbles (imi place la nebunie o faza din Finding Nemo cand un peste disperat statea la panda in dreptul unui "cufar" responsabil cu aerarea si striga Buuubblesss )si folosind chestia care la baza era resun si acum e "Marele Negru care face zgomot si atat" precum si plantele. Si cred ca am depus ceva bacterii mai ales ca o sa folosesc si plantele care le am acum (bineinteles clatite in apa de schimb a acvariului si nu in apa cu clor de la chiuveta).
Cred ca daca fac toate astea si mai tin si ceva timp (25 - 30 de secunde daca ar fi dupa rabdarea mea si cel putin 4 zile dupa cum ma gandesc) acvariul la vreo 29 - 30 de grade (fara pesti in el) obtin o recolta buna de bacterii care papa nitriti, nitrati si alte yuck-uri.
Daca mai tin seama ca herghelia (tetrazone, ternetzi, gourami, cory, brachidanio malabricus si xipho) pe care o am e destul de rezistenta - cel putin am inteles ca brachidanio malabricus sunt precum soldatul sovietic care rezista dupa ce trece tancul peste el (hmmm, parca ala era Schwartenberger Van Damme Brucea Uilis) cred ca am sanse sa nu ii pierd. Nu de alta dar tetrazonele... stai ca asta e offtopic si merge la ciprinidae

Ce "iubesc" eu ciclarea asta!!! De ce nu o fi invatat pestii ceva util de la oameni - sa se duca la toaleta si sa traga apa!?! Ba, chiar ar face foarte bine sa ia galetusele sa isi schimbe singuri apa, sa fie si ei mai voluntari, mai implicati in hobby-ul asta!!! Hmm, poftim educatie...

Sper ca nu se va considera reclama la adresa Mons Medius.
Chiar am trecut zilele astea pe la Mons Medius si am aflat ca preturile sunt de 51.10/40,90/30.70 euro/mp pentru Plexiglas XT incolor de 10/8/6 mm. In cazul in care se doreste debitarea se mai achita un 5-10% din valoarea Plexiglas-ului. Din cate am inteles nu fac si indoiri de plexiglas dar stiu din experienta ca pe suprafete mici se poate indoi cu un feohn industrial.
Am inteles ca in cazul in care se zgarie, se poate rezolva cu polish de masina, din acela pentru zgarieturi fine.
Pentru lipituri mi-a fost recomandat un Acrifix 192 care e cam vreo 5 euro flaconul de 100g.

O problema de incepator. Cum se face upgrade de acvariu in varianta cea mai sigura pentru pesti, desigur? Se tine seama de faptul ca omul are rabdare si tutun.

Am vazut zilele trecute niste botia de vanzare si am fost extrem de incantat de comportamentul lor. Chiar ma bate gandul sa incetatenesc vreo cativa in galetile mele. Asa ca as vrea sa stiu daca aveti vreunul experienta cu acesti pesti. Multumesc.