[Logo www.acvariu.ro]

Acvariu.ro - forum - Cea dintai comunitate a acvaristilor
  [Search] Search   [Recent Topics] Recent Topics   [Hottest Topics] Hottest Topics   [Top Downloads] Top Downloads   [Members] Member Listing   [Groups] acvariu.ro 
[Register] Register / 
[Login] Login 
Populare, compatibilitate, suprastocare  XML
Forum Index » Coltul incepatorului (apa dulce)
Author Message
Cory
Member
[Avatar]

Joined: 06/06/2005 09:56:14
Messages: 178
Location: Bucuresti "pantelimoa' siti"
IP:
Offline

Articol tradus dupa originalul de pe site-ul: NetMax's Aquaria Site

Exista numeroase metode si principii de populare a unui acvariu:
Unele sunt stiintifice folosind recomandari standard industriale, calcul pe baza suprafetei, capacitatea biologica si filtrarea mecanica.
Alte metode se refera la caracteristicile fizicce si comportamentale incluzandu-se aici: regimul alimentar, zonele de hranire, zona de innot, compatibilitatea, necesitati teritoriale si ordine de card, nivele de agresiune, suprapunerea speciilor sau limitarea speciilor.
Alti factori pot include nevoile de reproducere, rata cresterii, marimea.
Ca in orice domeniu, cu cat cunoasteti mai multe despre acesti factori, cu atat mai repede si mai usor este sa estimati nivelul de stocare al unui acvariu. Acvariastii experimentati isi dau seama din prima privire iar noi, restul, trebuie sa facem un pic de cercetare si de planificare. La sfarsitul analizei, vom afla ca este mai placut un acvariu mare cu pesti mai multi dar din mai putine specii, implicand mai putina munca, decat un acvariu mic si inghesuit.

Detalii...
Metodele stiintifice de mai jos (standardele industriei dupa volum, suprafata, capacitate biologica si filtrare mecanica) au nevoie de formule matematice cu un factor corector pentru dimensiune. Factorul corector este necesar pentru ca “amprenta” biologica a unui peste creste mai repede decat lungimea acestuia. Spre exemplu un peste de 20 de inci va manca mai mult decat 20 de pesti de 1 inci. Chiar si un peste de 4 inci manaca mai mult decat doi de 2 inci (si tinem cont ca ceea ce mananca trebuie filtrat) asa ca este nevoie de o metoda de a corela marimea si lungimea in formule. O metoda pentru comparatia biomasei este de a se folosi un cub cu lungimea ca latura (bineinteles cu un factor datorat formei corpului). Astfel 125 de Tetra Cardinal de 2 inci (125x2x2x2 = 1000) ar putea fi echivalent biologic cu un Oscar de 10 inci (1x10x10x10 = 1000). Stiintific, masa (amprenta biologica) este unul dintre cele mai importante aspecte luate in calcul intrucat coreleaza atat mancarea consumata cat si consumul de oxigen.

Standardul Industrial
Capacitatea de stocare de bazeaza pe relatia inci – galon. Pentru carasi aurii, oscari si alti pesti mari se folosesc 3 galoane de apa la un inci (coada nu este luata in calcul) (2,54 cm la 12 litrii de apa). Pentru ceilalti pesti tropicali de marime mica sau medie se foloseste un inci la galon (2,54 cm la 3,8 litri). Regula se datoreaza standardelor filtrelor folosite care au o relatie asemanatoare cu volumul apei. Desi ar fi fost mai bine ca standardele filtrelor sa fie corelate cu greutatea pestelui sau cantitatea de mancare ingerata de acesta, aceasta ar fi fost mai putin practica, asa ca atunci cand se spune ca un filtru este pentru 20 galoane (75 litri), el este calculat pentru stocarea specifica acestui volum de apa, fara a fi depasita.
Atat Axelrod si Dr. Schultz au specificat:” intr-un acvariu mai lat decat inalt, folositi un inci de corp de peste la un galon de apa. Folosind o aerare constanta, capacitatea poate fi triplata”, deci, in conditii mai optimale autorii au considerat ca 3 inci la galon este fezabila.
Cu cat aflati mai mult despre pesti cu ata regula asta pare mai lipsita de sens dar este un bun punct de plecare necesar sa scuteasca incepatorii de necazuri. De asemenea isi pierde aplicabilitatea la acvarii mai mari de 70 galoane (265 litri) dar pana atunci acvaristul, poate va stii mai multe despre pesti.

Calculul suprafetei
Calculul suprafetei are la baza rata de re-oxigenare a volumului de apa. Se bazeaza pe ipoteza ca adancimea bazinului nu e mai mare decat latimea acestuia (lucru rar aplicat). Multe formule exista, folosind un factor de corectie pentru marimea pestilor. Pentru factorul de corectie, Innes foloseste un grafic logaritmic pentru a arata relatia intre suprafata necesara si marimea pestilor pentru a le corela cantitativ. Pentru incepatori el foloseste 3 inci patrati (7.6 cm2) pentru Guppy, 18 (45.7 cm2) pentru Xipho si Platy si 20 (50.8 cm2) pentru Tetrazone sau pesti de 3 ½ inci. O alta corelare citita a fost ca pentru un peste sub 2 inci trebuie 6 inci patrati pentru fiecare inci de peste. Pentru un peste de 2-4 inci trebuie 9 inci patrati pentru fiecare inci de peste.. Pentru cei de 5-10 “ trebuie 12 inci patrati pentru fiecare inci de peste.

O alta propunere facuta de Dr. Cliff W. Emmens foloseste urmatorul tabel:
Lungimea peste (cm)...Peste/1000 cm2 suprafata............cm2 per peste
......1....................................400......................................2.5
......2....................................110......................................9
......3....................................50........................................20
......4....................................25........................................40
......5....................................12........................................80
......6....................................8..........................................125
......8....................................5..........................................200
......10..................................2..........................................500
......12..................................1..........................................750
......15..................................1..........................................1100

Din carte “Acvaristul avansat”, cred ca Dr. Ghadially a concluzionat metoda suprafetei foarte bine “Nu exista un calcul precis al suprafetei per inci sau gram de peste. Sunt prea multe variabile implicate. In plus, o suprafata necesara unei specii sau marimi de pesti la un moment dat poate deveni inadecvata pentru alta specie sau poate stopa cresterea la capacitatea maxima.”
Exista mai multi factori care intra in calculul suprafetei. Temperatura apei are un efect direct asupra capacitatii de retentie a oxigenului (apa rece retine mai mult oxigen). Difuzia oxigenului este un alt factor. Fara filtre sau aerare, doar suprafata este bine oxigenata. Folosind filtrare moderna se face o turbulenta care traverseaza suprafata si intra in bazin asa incat reoxigenarea nu mai este o problema decat in bazinele suprapopulate. Oricum, in cazul unei pene de curent, pestele va termina provizia de oxigen existenta in apa si va fi dependent doar de rata de asimilare a oxigenului la suprafata. In cazul in care locuiti intr-o zona cu pene dese de curent, ar trebui sa aveti mai putini pesti sau generatoare de curent.
Un alt factor de luat in seama este ca nu toti pesti au aceasi dependenta de oxigen. Charachidae-le mari vor suferi mai repede de lipsa de oxigen decat Anabantidae-le care au organele labirintice de respirat. Cativa catfish au capacitati auxiliare de respiratie in timp ce altii nu au si vor suferi intrucat nivelul de oxigen la fundul bazinului e mai scazut decat la suprafata.

Capacitatea biologica
Este probabil cea mai usor de inteles si cea mai greu de cuantificat pana cand nu apar simptomele. Atingerea limitelor poate fi periculoasa pentru pesti. In trucat pesti nu au toaleta sa isi faca nevoile, echilibrul acvariului pivoteaza in jurul capacitatii sale de a converti reziduurile in forme non-toxice. Plantele au un rol semnificativ in orice acvariu in care rata pesti/plante este in favoare plantelor dar cel mai des sarcina cade in grija filtrelor intrucat acestea au un loc mai mare pentru coloniile de bacterii.
Spre exemplu AquaClear 200 si Penguin 170 sunt cotate, optimist, pentru bazine de 50 galoane. Producatorii calculeaza filtrele in functie de reziduurile solide retinute, capacitatea de recirculare si, cel mai important, capacitatea de stocare a bacteriilor. Astfel AC200 atinge nivelul de bacterii pentru un bazin de 50 galoane prin buretele sau mare in timp ce P170 foloseste o roata biologica (biowheel) pentru a suplini buretele mai mic sa atinga aceeasi capacitate bacteriologica. Concluzia e ca filtrul trebuie sa fie dimensionat functie de cantitatea de mancare din acvariu intrucat mancarea incepe un lant de evenimente (mai multa mancare=mai multe reziduuri=mai multe bacterii-filtru mai mare).
Dupa ce un bazin s-a ciclat (are peste 8 saptamani si este stabil), orice amoniac sau nitrit existent in acvariu va indica faptul ca fitrul a fost curatat defectuos (bacteriile distruse) sau ca acvariul este subfiltrat (filtrele au o capacitate bacteriologica scazuta pentru marimea bazinului) Aceasta poate fi corectata prin micsorarea ratiilor de hrana (scaderea reziduurilor) sau de adaugare de mediul filtrant aditional (alt filtru sau un burete mai mare).
In timp ce un acvariu poate avea prea multe turbulente el nu poate fi supra-filtrat, oricum supra-filtrarea pentru a compensa supra-stocarea este foarte problematica. In timp de o prea mare sarcina cade doar pe o componenta, factorul de siguranta scade si riscul esecului creste. In cazul unui acvariu suprapopulat, aceasta scadere a factorului de siguranta va permite cantitati mici de amoniac sa fie prezente in acvariu chiar daca filtrul functioneaza corect. Daca exista o pana de curent prea mare bacteriile pot muri ceea ce ar lasa bazinul suprapopulat sa se umple de toxine.
In general arr trebui suprafiltrat, folosindu-se nu doar un filtru. Fiecare filtru ar trebui dimensionat la 65-100% din cerintele bazinului, astfel incat cel putin un filtru sa poata sustine pentru un scurt timp acvariul.
Intrucat reziduurile sunt fertilizatoare pentru plante, cresterea plantelor va elimina o parte din amoniac, nittriti sau nitrati dar aceasta depinde de numarul plantelor existente.

Filtrarea mecanica
Nu este in mod normal un factor restrictiv dar avem nevoie de filtre pentru a scoate reziduurile solide care se pot scoate spaland filtrul sau lasandu-le acolo unde se vor descompune in reziduuri organice dizolvate. Daca aveti multe ornamente (pietre, buturugi, etc) si o slaba circulatie a apei in bazin, reziduurile solide vor adauga reziduuri organice dizolvate in bazin. Astfel pentru a preintampina cresterea nivelului toxic al acvariului sunt necesare schimburi mai frecvente si mai mari de apa.
Trasaturile fizice si comportamentale (dieta, zone de hranire, zone de innot, etc) arata ca sunt niste limite in care putem amesteca pestii din specii diferite cu trasaturi diferite. Probabil acesta reprezinta cel mai bun set de principii care limiteaza stocare (fara a le elimina pe celelalte).

Dieta
Desi nu este considerat un factor limitator al stocarii, dieta influenteaza compatibilitatea intre pesti. In timp ce majoritatea sunt omnivori, multi nu vor putea digera cantitati mari de hrana bogata in proteine intrucat intestinele lor lungi sunt adaptate unei digestii mai lente asociata hranei vegetale. In plus, cand se amesteca ierbivorele cu carnivorele, meniul trebuie adus la nivelul ierbivorelor constrangand cresterea carnivorelor. Aceasta este specifica amestecului de cichlide africane. Umflatura Malawi (Malawi bloat) este o boala devastatoare provocata de consumul de catre ierbivore a mancarurilor neadecvate.

Zonele de hranire
Un alt aspect ce trebuie considerat este zona de hranire. Pestii care se hranesc agresiv la suprafata ii vor face pe cei pasivi sa sufere de inanitie si eventual sa moara. Aceasta e usor de demonstra cu un card de Zebre si cativa corydoras. Zebrele au o frenezie a mancarii ce seamana cu cea a Piranhiilor si scufundarea fulgilor printre zebrele flamanda pana la corydorasii in asteptare va fi destul de anevoiasa (se vor folosi granule).

Zonele de innot
Zona de activitate si metabolism guverneaza nivelul bazinului care va fi umplut. Ca o trasatura generala un tank suprapopulat dar distribuit pe fiecare nivel decat cu toti pestii inghesuiti pe un singur nivel. Cand populati un acvariu de comunitati amestecate incercati sa stabiliti cati pesti vor fi pe fiecare nivel.
Un acvariu poate fi populat cu pesti rapizi sau la fel de bine populat cu pesti lenti dar amestecul celor doua tipuri poate fi problematica. Alergatura continua poate fi generatoare de stress pentru cativa daca nu pentru toti locuitorii acvariului. Astfel ori se populeaza lejer sau se mentine doar un tip de pesti.

Compatibilitate
Un exemplu de incompatibilitate ar fi niste cichlide mari americane cu niste cichlide mari africane. Spre exemplu un Jack Dempsey si o Frontosa nu par a fi incompatibile, avand dieta similara si un bazin destul de mare. Frontosa isi decoloreaza culorile pentru a arata agresiune in timp ce Jack Dempsey isi inchide culorile. Astfel ei nu au un limbaj comun, fiecare comunicand agresiunea sau supunerea in modalitati diferite putand genera conflicte datorita confuziei.
Multe incompatibilitati sunt vizibile cum ar fi ciupitorii de aripioare (tetrazonele, cateva tetre, zebre, jandarmi), pesti temperamentali (multe Anabantidae si cateva Cichlide au o astfel de reputatie) precum si personalitatile formate (cu varsta, unii pesti dezvolta o intoleranta fata de ceilalti).

Necesitati teritoriale
Aproape toti pestii au necesitati teritoriale sau comportament alfa. La unii este mai aceentuat in timpul imperecherii acest comportament, in timp ce altii isi exercita continuu dominatia teritoriala. Din fericire, in cele mai rele cazuri exista tinte specifice. Rechinii (bala sharks, negrii, coada neagra sau curcubeu) sunt extrem de intoleranti unul fata de celalalt in special in bazine miciavand un grad de acceptare al celorlalti pesti. Betta este un exemplu clasic de peste care considera ca acvariul e teritoriul sau si este gata sa il apere impotriva competitiei (alti betta sau pesti colorati gen guppy). Chiar cand nu sunt la imperechere multe cichlide sau anabantidae au o ordine de grup cu un mascul alfa sau femela alfa.
Unii dintre pestii teritoriali isi focalizeaza activitatile in apararea unui adapost, astfel incat asigurarea de adaposturi in colturi e des folosita. O alta varianta este eliminarea pesterilor astfel eliminandu-se marul discordiei.
Nu exista o cale de mijloc in popularea cu pestii teritoriali. Exista doua extreme care functioneaza. Ori se pastreaza bazinul slab populat incat vor considera ca teritoriile le sunt bine protejate sau se populeaza atat de mult incat nici o zona din acvariu sau dominatie alfa sa nu fie stabila. Tehnica suprapopularii este folosita cu cichlidele mbuna (extrem de agresive si teritoriale) pentru a se mentine o ordine dinamica a cardului. In aceste conditii sunt atati de multi pesti care vor pozitia alfa incat masculul alfa riscand sa isi piarda dominatia daca este slabit sau ranit in lupta sau daca ceilalti pesti il pot ingramadi, nu va fi asa de hotarat sa aiba lupte pe viata si pe moarte ca in cazul in care ar fi avut mai putini competitori.

Agresiune
Mbuna africana este recunoscuta pentru agresiunea lor care isi are originea din faptul ca ele mananca doar algele de pe pietrele pe care le pot apara. Pestii nu sunt agresivi fara o cauza ori datorita perceperii unui risc la adresa dominantei, teritoriului, rezervei de hrana, locului de innot, competitorilor la imperechere. Cichlidele batrane pot fi agresive sau pasive fata de ceilalti pesti, cateodata fara motiv. Cand se populeaza cu pesti agresisi incercati sa ii tineti la acelasi nivel. Melanachromis auratus poate convietui cu alti pesti la fel de agresivi dar introducerea de pesti pasnici va rezulta intr-un macel. Tetrazonele, majoritatea rechinilor, leporinus, gourami mari si o serie de cichlide pot intra in categoria de agresiune medie. Majoritatea cichlideleor din lumea noua, mbuna si piranha pot intra in categoria agresiunii ridicate in timp ce multi pesti mici, sunt in general, pasnici. In general marimea are o influenta ridicata asupra nivelului de agresiune.
Suprapunerea speciilor
Cand se amesteca specii diferite de pesti, fiecare va ocupa o parte a bazinului. Daca nivelurile nu se suprapun atunci comportamental, lipsa de interactiune ii va face invizibili unii fata de altii. Daca aveti Rummy nose, Fantome negre, neon tetra si rasbora arlechin atunci bazinul se va inghesui rapid. Acesti pesti folosesc aceeasi zona de mijloc si cu forme diferite ale corpurilor nu isi vor imparti zonele personale. Daca amestecul este format din pesti cu forme apropiate atunci avand o forma comuna ii va face sa isi imparta spatiul, acvariul fiind mai putin inghesuit.
In general este bine sa se foloseasca un numar limitat de specii. Daca sunt prea multe, spatiul existent se va consuma repede. Mai multi pesti din specii mai putine vor oferi un comportament mai interesant.

Limitarea speciei
Pestii de card isi gasesc siguranta in grupuri mari asa ca este greu sa suprapopulat un acvariu cu o singura specie. Daca filtrarea este adecvata atunci 10 inci de peste per galon se poate atinge. Un exemplu ar fi 600 de neoni intr-un bazin de 60 galoane. In afara de tetra, brachidanio si rasbora care merg in card alti pesti vor dori sa convietuiasca impreuna cum ar fi loaches (botia), corydoras, guppy, platy si multi puntius. Ca un exemplu de limitare a speciei: intr-un bazin de 50 galoane pot fi 18 pesti din trei specii sau 24 din 2 specii sau un total de 40 dintr-o specie.

O alta serie de factori care nu au influenta imediata:

Nevoia de imperechere
Orice in acvariul normal este impropriu imperecherii. Selectia partenerilor se rezuma la cine este in bazin, locul de imperechere e unde se poate, intimitatea nu exista si siguranta inseamna a profita la maximum de situatie. In ciuda acestor realitati, nevoia de imperechere este prea puternica pentru ca pestii sa-i reziste. Este remarcabil ca pestii se pot adapta la circumstante care nu s-ar petrece niciodata in natura. Spatiul este problema cea mai stringenta si orice peste cu comportament parental va trebui sa isi protejeze puii ingramadind ceilalti cohabitanti. Imperecherea se manifesta intr-o multitudine de feluri functie de specie.
Viviparii, la maturitatea sexuala vor alerga femelele (trebuie sa fie mai multe femele decat masculi pentru reducerea stressului). Daca nu exista femele atunci masculii se vor hartui intre ei devenind o problema pentru alti pesti, in special molliile mari si xipho.
Exista o variatie cu cei care imprastie icrele. Masculii speciilor mici pot fi insistenti in timp ce speciile mari vor inghesui femele in colturile bazinului. Aici este bine sa existe mai multi masculi cand pestii se tin in grupuri mai mari de 5.
Constructorii de cuiburi intra intr-un ritual de imperechere pentru a stabili compatibilitatea. Daca nu sunt compatibili atunci trebuie separati. La acesti pesti un parinte va avea grija de pui asa ca celalalt se inlatura de obicei. Ceilalti pesti sunt izgoniti dar de obicei acesti pesti nu se vor reproduce intr-un acvariu de comunitati.
Purtatorii in gura ai puilor se vor inmulti repede si se vor intoarce la treaba. Sunt de obicei pesti agresivi si selectia partenerilor, stabilirea ordinii de card si mentinerea pozitiei alfa poate fi dificila.
Reproducatorii care folosesc frunze sau substrat sunt parentali. Masculul alfa trebuie stabilit prin batai de intensitati diferite. Selectia partenerilor continua si o zona este asigurata. Partenerii respinsi pot muri daca sunt pastrati in acvariu. Zona poate fi mica (30 cm) in jurul cuibului dar in general este destul de mare caz in care ceilalti locuitori nu vor mai avea loc, sau in caz extrem, omorandu-se intre ei.
Nu este neobisnuit ca intr-o comunitate stabila sa fie dezechilibrata de lupte pentru stabilirea ordinii de card sau de imperechere. Solutia in acest caz este de a avea mai multe acvarii sau despartitoare in acelasi acvariu.

Rata de crestere
Nu este neobisnuit ca acelasi grup de pesti sa aiba rate de crestere diferite. O cauza este cea genetica. In plus, pestii mai agresivi cresc mai mari fiind cei care mananca mai mult. La fel, se poate datora varietatii dietei (pestii care consuma alge, plante) vor avea o rata mai mare de crestere. Bolile si parazitii pot reduce rata cresterii.
Cateodata la un stagiu critic al dezvoltarii juvenile, mesele vor cauza cresteri rapide, cum ar fi oscarul care mananca mai mult. In timp ce la majoritatea pestilor diferenta de crestere nu va face ca pestii mai mici sa devina mancare (oscarii sunt o exceptie), dar pestele mai mic va decadea in ordinea cardului si va fi ostracizat de resttul. Discusii sunt un exemplu bun de pesti care ostracizati fiind, nu li se vor permite sa manance si fara interventie pestii pot muri.

Marimea
Cel mai usor de explicat, observat si aplicat, acest principiu spune daca un peste va incapea in gura altuia e foarte probabil sa se intample aceasta. Exista pesti mari vegetarieni care nu se dau in laturi de la o masa bogata in proteine cum ar fi un peste mai mic. Sanitarii (fosili) nu prea manaca pesti vii dar situatia se schimba cand sunt in gura altui peste intrucat innotatoarele vor intepa gura rapitorului. Fara sa poata inghiti sanitarul, rapitorul va muri de foame. Cateodata, sanitarul va supravietui dar este indicat sa fie extras din gura celuilalt peste pentru a fi salvati amandoi.
Pestii mici si mari pot ajunge la echilibru daca sunt crescuti impreuna. Acest fapt este vazut in cazul scalarilor crescuti cu neonii. In natura scalarii sunt carnivori si neonii sunt masa lor favorita. Dar aceste tipuri de echilibru nu prea rezista. Adaugarea unui neon nou va face scalarul mai agresiv si dupa ce neonul e consumat in cateva zile va veni si randul celorlalti.

I shut my eyes in order to see...
 
Forum Index » Coltul incepatorului (apa dulce)
Go to:   
Powered by JForum 2.3.4 © 2012 JForum Team • Maintained by Andowson.com