[Logo www.acvariu.ro]

Acvariu.ro - forum - Cea dintai comunitate a acvaristilor
  [Search] Search   [Recent Topics] Recent Topics   [Hottest Topics] Hottest Topics   [Top Downloads] Top Downloads   [Members] Member Listing   [Groups] acvariu.ro 
[Register] Register / 
[Login] Login 
Messages posted by: Antoniot
Forum Index » Profile for Antoniot » Messages posted by Antoniot
Message
daca ai pune un neon genul celui de la flora sau plant grow culoarea rosiatica a rocii se va accentua mult mai mult.
image

Uploaded with ImageShack.us


mi am luat 60 neoni din hornbach si se pare ca s a u imbolnavit subit a doua zii.
Aveti poza de mai sus plus informatia ca unii au si 1-2 puncte pe corp de gris.

Sa maresc temperatura din acvariu pe la 27 grade si ca medicament ce sa iau care sa nu deranjeze crevetii, cei care arata ca in poza i am indepartat intr un nano de 3 litri( 7 neoni).Dar din ziua cand i am cumparat erau unul asa iar pana seara deja am 7.In acvariul din magazin pareau sanatosi.Desi observasem pe cel din poza, dar era singurul in aceea stare si nu m a panicat considerand ca ar fii stresat de la drum.

Ce sa fac cu ei?

In acvariu mai am 10 ancistrusi, 2 pesti fluture,10 cory.
nu stiu care i treaba cu scoarta de fag pe asta nu l am incercat personal.
Dar iti pot spune ca scoarta de salcam uscata partial si apoi lasat in apa o perioada va tine o vesnicie.

Eu am folosito la un decor 3d in combinatie cu spuma.

De lipit nu vei putea decat cu spuma. siliconul nu o va tine.culci acvariul pe partea frontala aplici putina spuma pe scoarta si o asezi unde vrei tu.O presezi dupa 20 minute de la aplicare pana se usuca bine iar excesul il tai/decupezi.

Spatiile umplute cu spuma, ciupita pe alocuri sa aibe pori deschisi apoi merge vopsita cu sprei de masina maro combinat cu rosu inchis si negru si data cu 2-3 straturi
de rasina exposidica de calitate alimentara( care se gasete mai greu dar nu imposibil, de la policolor)
Va arata bestial, imitiand roca vulcanica 100%.

1: trebuie sa ai grija ca straturile de rasina sa fie din ce in ce mai subtiri.Cu primul strat imbibi cat cere spuma.
Cu al doilea si al treilea aplici un strat foarte subtire.

2: ai grija sa fie amestecata foarte bine rasina cu intaritorul, sa fie amestecat tot timpul pe durata aplicarii.
In timp ce dai cu pensula cineva sa amestece rasina.
Intaritorul da o tenta albiceoasa.

Ai grija ca unele rasini cu cat le amesteci mai mult cu atat se intareste mai repede. Sa citesti instructiunile foarte bine.
Ce am folosit eu de la policolor acum mult timp s a intarit cam in 24 ore.
La fiecare strat am asteptat sa se intareasca si apoi am mai aplicat.

Ps:poti incerca si alta varianta de sustinerea coajei.Jupoaie bucati cu lungime mare si agatale intr un fel cu ventuze.
Pe creanga din acvariu, foarte frumoasa, ti as recomanda sa pui niste moss.
Ar arata foarte bine!
Acest crevete se poate tine impreuna cu red cherry si amano?

Daca mai are cineva pe forum il rog sa mi impartaseasca si mie cate ceva despre ei, cam ce mancare prefera? cat de sensibili sunt la apa? etc.

tarca.paul wrote:Antoniot, ce numesti "moss" autohton? nu imi pot da seama despre ce e vorba... . In rest imi place, exista ordine controlata in toata dezordinea


Mossul autohton(cules din natura de mine personal) in afara de cel nou pe care l am achizitionat recent si prezentat in primele poze de la ultima postare este si Fontinalis ul meu din acvariu si tufele unde am pozat pestele fluture.Cu o postare anterioara am mai pus poze cu mosul autohton din acvariu, plantat pe crengute si roca si il poti vedea cum arata cules din natura.

Pe acesta nou nu am apucat sa l plantez, il las intr un acvariu carantina sa il obisnuiesc cu apa mai calda(l am cules dintr un rau rece ca gheata) si sa scap de infuzorii din el( lipitori si diverse ganganii, fiind plin prin el de diferite ciudatenii)
am mai gasit ceva moss autohton:

image

Uploaded with ImageShack.us

seamana cu muschiul de fantana insa frunzele sunt de 6 ori mai mari( un fel de Fontinalis gigant)


si acesta,destul de ciudat;

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


[IMG=http://img820.imageshack.us/img820/9703/10picasa.jpg][/IMG]

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


Pestele fluture de apa dulce

Pantodon buchholzi

Nume stintific:
Pantodon buchholzi
Nume englezesc:
Butterflyfish
Family:
Pantodontidae (Butterfly Fish)
Origine:
West Africa
Lung de aproximativ 10 centimetri



Din salbaticia africana provine un peste ciudat care nu va creste peste limitele acvariului vds. si nici nu va va omora celelalte specii. Un veteran al acvaristicii va prezinta obstacolele in calea inmultirii lor si ne impartaseste bucuria de a-i avea.


Africa de Vest este o regiune bogata in pesti de acvariu unici. Multe dintre speciile ciudate familiare majoritatii acvaristilor, inclusiv pestele leopard Ctenopoma acutirostre, bichirs Polypterus spp., diversi mormyrizi cum ar fi pestii cu nas de elefant si balenele pitice, ca si pestii mari cu jet de apa dulce Tetraodon spp provin cu totii din aceasta regiune. Una dintre speciile cele mai deosebite este pestele fluture African Pantodon buchholzi.

Elementele de baza cu privire la Pestele Fluture

Pestele fluture este o ruda indepartata a speciei arowana si bony-tongue. P. Buch. este o specie de zona superioara care inoata chiar sub suprafata. Pestele este plat pe partea dorsala are o fata tesita si corp prelung, cu o serie de aripioare care se intind in jos. Aripioarele pectorale sunt marite si se intind in afara corpului, sugerand asemanarea cu numele lui comun cand e vazut de deasupra. Aripioarele ventrale sunt reduse la extensii fibroase care atarna in partea de jos a corpului ca un evantai fara pânz?. Aripioara anala este mare si, impreuna cu aripioara caudala larga, ajuta la propulsarea pestelui in afara apei cu miscari puternice pentru capturarea insectelor de la suprafata. Culorile sunt gri cu maro, in model de camuflaj.

Pestii fluture sunt pradatori care pandesc si se reped in mod efficient, specialisti in a consuma insectele care cad pe suprafata apei sau sunt destul de aproape ca sa fie prinse de pe crengi sau frunze dintr-o saritura abila. Au o saritura puternica si de aceea se cere un capac bine prins la acvariu. Strategia lor de hranire este ajutata de ochii mari asezati sus pe cap lange suprafata apei si de o gura foarte mare orientata in sus – asemanatoare cu cea a speciei arowana, care poate cuprinde o prada mare.

Intr-un acvariu, pestele va invata sa manance o varietate mare de hrana plutitoare cum ar fi betisoare si bilute atat timp cat mancare este destul de mare cat sa le atraga atentia. Cea mai buna mancare, care sa ii stimuleze la inmultire, sunt greierii vii. Pestelel fluture, care deobicei este linistit, poate simti miscarile greierului la suprafata apei de la distanta intr-un acvariu mare si il vaneaza rapid.

Habitatele naturale ale lui Pan Buch sunt helesteurile linistite, mlastinile, zonele inundate si coturile paraurilor si raurilor. Ei cauta strucuturi plutitoare,ami ales plante, care pot adaposti prada in frunze si pe crengile aeriene si le ofera protectie fata de ochii pasarilor pradatoare. Miscarile lor sunt incete si calculate pentru a evita detectarea de pradator sau prada, dar se pot misca foarte rapid pentru a ataca micile creaturi care ii intereseaza.

Conditii in acvariu

Acvariul trebuie sa fie linistit si fra o miscare acvatica marcata. Ei suporta conditii variate de acvariu, atata timp cat apa nu e foarte dura sau bazica. O apa alcalina, usor acida e mai buna pentru inmultire, dar o apa cu duritate moderata, cu PH intre 7.0 si 7.8 este acceptabila pentru a-i mentine fericiti si sanatosi.

Pan Buch nu au nevoie de mult spatiu, dar daca sunt tinuti intr-un biotop asemanator unei comunitati vest africane, un acvariu de 30 de galoane sau mai mare va permite o varietate mai mare cu care sa coabiteze. Colegii de acvariu trebuie alesi cu grija. Desi pestii flutur nu sunt pradatori eficace de pesti, totusi pestii mici care se aventureaza pe la gura lor vor fi mancati. Tetra mai mari si barbii (?) sunt la adapost de pericol. Ciclidele ici orientate spre sol, pestii pisica, Ctenopoma species si mormyrizii sunt de asemenea alegeri excelente. Aveti grija se evitati speciile care ciugulesc aripile, deoarece le vor ataca aripile lungi. Lumina trebuie redusa pentru ca ei locuiesc la suprafata, deci plantele de lumina mica cum ar fi Anubias, Bolbitus, and Cryptocoryne sunt cele mai potrivite.

Pestii flutur nu sunt agresivi intre ei decat in perioada de calduri si cand depun oua. Masculii si femelele pot fi deosebiti dupa aripioarele dorsale. In timp ce aripa la femele este larga si nedespicata, la mascul este bifurcata, cu partea mai mica deasupra si cea mare dedesupt. Femelele cresc mai mari si mai grele decat masculii. Coloritul este variabil si nu e bun indicator al sexului. Puteti tine mai multi pesti intr-un acvarii si ei pot forma chiar un banc, intrun singur loc.

In cele din urma masculii se vor izola in mici teritorii pe care le vor apara de ceilalti pesti flutur. Confruntarile nu sunt violente si rezulta in impingerea invadatorului in afara teritoriului. Daca par ca sunt prea multi pesti in acvariu ca sa poate avea fiecare teritoriul lui, cativa ar trebui scosi. Un acvariu cu capacitate de 24x13 inchi la suprafata (un acvariu standard de 20 sau 15 galoane) are sufficient spatiu pentru o pereche sau un trio.

Inmultirea

Nu este dificil sa ii faci sa se inmulteasca daca sunt sanatosi. Ceea ce declanseaza de obicei procesul este o schimbare de temperatura spre racoare. Ouale opace si albe se ridica imediat la suprafata si sunt depuse in plante plutitoare. Dupa 24 de ore se innegresc si incep sa miroasa. Ouale mari vor ecloza in aproximativ 7 zile. Parintii nu ingrijesc puii si chiar ii pot manca. Daca vreti sa cresteti puiet este bine sa scoateti parintii din acvariu cat aveti oua.

Cresterea puilor

Cresterea puietului este mai problematica decat eclozarea. Puii de peste flutur nu sunt foarte mobili si nu se prea pricep sa vaneze. Ei innoata liber si se aseamana cu parintii lor doar la culoare. Nu au aripioare prea bine dezvoltate si sunt asemanatori unor mormoloci foarte slabi. Ceea ce ii deosebeste sunt ochii, care sunt mari si limpezi de la inceput. Dup ace eclozeaza, puii se ridica pe plantele plutitoare si iau o pozitie in care asteapta sa vina mancarea la ei. Vor manca doar hrana vie care se apropie sufficient de mult ca sa fie prinsa, si s-ar putea sa nici nu o atace daca nu ii atinge pe fata.

Cea mai dificila parte in cresterea puilor este sa le procuri hrana suficienta. Sunt prea mici ca sa manace muste de fructe sau greieri la inceput si orice mancare care cade sub ei nu va fi mancata. Puii de creveti Artemia nauplii sunt o hrana excelenta dar nu traiesc mult imp in apa dulce. Daphnia sau Moina sunt alegeri mai bune fiindca nu mor dar problema e cum sa tii mancarea in fata pestelui destul de mult. Cel mai bine e sa scazi nivelul apei astfel ca plantele plutitoare sa se sprijine de sol. Un nivel al apei de un centimentru jumatate e suficient. Astfel, hrana nu poate sa innoate sub puiet. E bine si daca aveti multe plante plutitoare care sa prinda mancare intre frunze impreuna cu pestii. Daca folositi creveti va trebui sa schimbati apa frecvent, cel mai bine daca adaugati apa statuta in acvariu, lasand sa se amestece cateva minute si apoi coborand iar nivelul apei.

Puii vor creste repede daca au mancare. Mai greu apoi este sa ii opresti de la a se manca reciproc. Dintr-o de punere de oua se pot obtine 100 de puieti ceea ce creste ocazia de cannibalism. Pestii vor ataca instinctiv orice e mai mic decat ei si care ii loveste. Puii mai mari vor manca un pui mai mic, vor creste mai repede si astfel vor manca si mai multi pui. Astfel, dintr-o 100 pui vor ramne doar cativa.

Totusi acesta este un process natural asa ca doar daca nu vrei multi pesti flutur acest cannibalism e un mod de a obtine cativa tineri vigurosi. Singurul mod in care puteti reduce atacarea reciproca este micsorarea populatiei. Cand puii au cam o saptamana pot fi pusi in acvarii separate si spatiati.


Ingrijirea pestilor tineri

Puii vor dezvolta aripioare pectorale cam la varsta de doua saptamani. Vor avea un pic peste un centimetru si vor putea manca mancare mai mare. Mustele de fructe si greierii sunt buni in aceasta faza. Daphnia si crevetii inca merg daca apa e mica. La 6 saptamani au peste doi cetimetrii si vor manca bilute si mancaruri congelate uscate. Puteti sa ii invatati cu hrana combinata, ei se hranesc si cu bilute pe masura ce vaneaza hrana vie, si se vor obisnui cu ele ca mancare.

Un pui tanar de 12 saptamni arata si se poarta ca un adult in miniatura. Dupa aceasta faza nu se mai manaca intre ei prea mult dar nue de dorit totusi sa puenti mai multi tineri la un loc cu adultii. Asta se poate face dupa cateva luni. Pan Buch se maturizeaza greu si nu se vor inmulti decat dupa ce au un an sau mai mult.

Rezumat

Pestele flutur african este un peste interesant si placut pentru acvariu. Ei se dezvolta bine in comunitati cu colegi de acvariu potriviti ca dimensiune si sunt mai greu de inmultit. Este o prima alegere excelenta dintre toate speciile africane mai curioase.
(autor: Ted Judy)

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

image

Uploaded with ImageShack.us




cozmin_amr wrote:salut. la un moment dat am vazut destul de multi la petshop-ul din carrefour-ul dinspre piata de gros; in magazinul lui Mircea Oprea.


magazinul lui Oprea este acela de langa statia de metrou piata munci?cred ca s a desfiintat s au mutat.
Ce l din carrefour, nu am inteles exact care?
Am mai avut acest vivipar acum mult timp stiu ca a fost destul de nepretentios la un moment dat imi facuse si puiuti.

Azi i am vazut in hornbach dar aveau doar masculi din pacate.Stie cineva unde as putea sa gasesc si femela prin magazinele din bucuresti?
Crede ti ca ar rezista la un ph sub 7, sa se simta bine.

Mai mare cineva pe forum acest peste?
Porcu wrote:Inca e crud si putin haotic da' se coace el , parca-s putin prea in fata cele doua pietre din jumatatea stinga.
Mie-mi place moss-u' tau preferat .


cu siguranta este haotic si dezordonat....cam asa va ramane fiinca asta i stilul meu(asa ii place ochiului meu)
Intr un final vreau sa l vad ca pe fostul, o jungla sufocata de plante si radacini care sa semne cu niste liane.
image

Uploaded with ImageShack.us

mosul meu preferat de fantana:


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

noul muschi autohton in plina dezvoltare:

image

Uploaded with ImageShack.us

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


scificuss wrote:Ai zis odata de filtrare mecanica, e cam irelevant. Cu aia biologica ce face? Foloseste zero ammonia? Intr-o canistra externa poti pune si un sertar intreg cu perlon si curata si mai bine decat unul intern cat un aplicator de produse igienice.

Credeam ca sunteti serios domnu Antoniot sau nu-mi dau seama eu ca asta e un fel de 1 Aprilie?



Autorul topicului vrea strict un filtru intern, eu am incercat sa l incurajez si sa i expun punctul meu de vedere in legatura cu experienta mea cu fluval plus si sa punctez ca merita banii acel produs.
Da filtreaza mai bine din punct de vedere mecanic decat orice alt filtru fie el extern.

of topic
Poti s apui perlon in toate compartimentele filtrului extern asa am facut eu cu un jbl e700 si nu am rezolvat filtrarea mecanica, acvariul fiind plin de particule de mizerie.
Banuiesc ca poti mentine usor sub control un acvariu cu un filtru mecanic bun, cel putin eu am facut asta mult timp cand nu mi permiteam unul extern si foloseam doar filte interne.

scificuss din postarea meu eu nu mi dau seama de ce as fii neserios???? oricum eu sunt un pusti nici decum un Domn, poate unul in devenire.

fluval plus este excelent si face toti banii, aquaclear de la hagen (desi e aceasi firma) nu se compara.Nici un jbl sau eheim extern nu curata mai bine(filtrare mecanica) particulele din acvariu.
Eu il consider cel mai bun filtru mecanic dintre toate, am ramas atat de impresionat de el incat nu l am uitat nici acum.( cand l am avut a fost prin 2006).
Fluval 4 plus cred ca ti a recomandat, il stiu si eu si l am apreciat cel mai mult dintre toate filtrele interne.

Este cel mai silentios filtru, filtreaza mecanic pana la ce a mai mica particula( cand scoteam buretii erau imbaxiti de mal) si are un buton galben care te anunta cand trebuie curatat.
imi place mult anubiasul tau alb.....
Mie nu mi merge linkul postat, dar daca este vorba de atc 800+ la ala ma gandeam si eu sa l achizitionez.
image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

image

Uploaded with ImageShack.us

Acum un nou tip de moss autohton cules din natura:

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

al 2 tip:

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


Acum noutatea tehnica: collerele capacului functioneaza non stop de cand am pornit acvariul si temperatura este de 23 grade.

Lumina neonului aqua medic plant grow m a uimeste cat de puternica este.



Gammarus pulex(zisi si garizi) and Asellus aquaticus (sunt doi crustacei comuni, asemanatori )

Ambii au ½ pana la ¾ inchi lungime (1 inch = 2,54 cm) si ambii pot fi crescuti in conditii similare cu cele pentru Daphnia. Ei se agata de radacinile plantelor de pe marginea apei si prin papura si adesea traiesc in parauri. Ei constituie o mancare preferata a pestilor mai mari iar puii lor sunt consumati de speciile mai mici de pesti. Au si avantajul de a supravietui pentru o perioada apreciabila in apa sarata si deci pot constitui si hrana pentru pestii marini. Specimenele care nu sunt mancate, si cel mai adesea supravietuieste Grammarus, uneori reusesc sa scape si devin sanitari excelenti. Un alt crevete de apa dulce este Hyallela knickerbockerii , care este deasemena usor de crescut si are avnatajul fata de Gammarus si Asellus ca se poate inmulti la temperaturi tropicale.
Asellus. Sunt crustacei izopozi inruditi indeaproape cu “paduchii de lemn” ca Armadillidium si Porcellio, doar ca sunt de apa. Se gasesc tot pe sub roci si crengi si mananca mucigai si frunze putrezite, doar ca in mediul subacvatic.

Masculul tine prins dedesupt femela si o protejeaza ,ca sa se poate imperechea cu ea la urmatoarea ei perioada de calduri. Se pare ca o tine cu o pereche de picioare si traieste ca si cum nimic nu s-ar intampla, ea ciuguleste destula mancare din resturile pe care le imprastie el cand mananca.
Aparent are loc un târg in privinta marimii femelelor: cele mari pot depune mai multe oua si deci ar fi mai dorite ca perechi dar femelel mici sunt mai usor de pazit si mai putin disponibile pentru a fi prinse de alti masculi. De exemplu,femela e atat de mic afata de mascul ca e greu de spus ca ea se afla acolo, deci o are doar pentru el. Deci, data viitoare cand ea intra in calduri, el se va imperechea cu ea si ea va purta ouale intr-un marsupiu intern pana vor ecloza. Puii sunt cloc iti de femela intr-un marsupiu amplasat la baza picioarelor toracice. Uneori animalele se reproduc in cantitati mari (peste 7,000 de indivizi pe metru patrat de suprafata) in ape statute. As.aq. este considerat ca apartinand curstaceelor si traieste in diverse medii acvatice care nu sunt strabatute de curenti puternici. Traieste printre pietre, macrofiti si material organic mort.
Este nevertebrat din ordinul crustaceelor isopode. Corpul are 12-20 mm. Se gaseste peste tot in Europa. Asellus aquaticus populeaza vegetatia de sub suprafata apelor din lacuri, rauri si iazuri. Se deplaseaza pe fundul apei cu sase perechi de picioare si se hraneste din resturi de cadavre si plante. Asellus aquaticus respira prin branhii lamelare plasate pe partea ventrala a corpului.
Asellus aquaticus
Asellus aquaticus

English name: Water louse
German name: Wasserassel
Taxonomy
Phylum: Arthropoda
Subphylum: Crustacea
Class: Malacostraca
Order: Isopoda
Family: Asellidae
Genus: Asellus
Species: Asellus aquaticus


Asellus aquaticus

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us









Gammarus pulex

image

Uploaded with ImageShack.us


Hyallela knickerbockerii

image

Uploaded with ImageShack.us


Unii au observat ca garizi ar manca/degrada buretele borborositor dar eu nu am observat.
Asellus i am crescut cu morcov fiert, o duc bine la temperaturi pana in 25 grade.
Voi continua cu a doua parte.

Edited by Lucian: Ti-am editat link-urile de Youtube ca sa vedem aici filmele.
image

Uploaded with ImageShack.us

image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us

Aranjamentul rocilor vor ramane asa, imi place cum a iesit oricum nu mai am forta sa le modific.

Urmeaza plantele de care nu sunt multumit cum le am sadit, o sa incerc treptat sa modific pana imi place intre timp astept pareri.


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us


image

Uploaded with ImageShack.us













 
Forum Index » Profile for Antoniot » Messages posted by Antoniot
Go to:   
Powered by JForum 2.3.4 © 2012 JForum Team • Maintained by Andowson.com