Eu te-as sfatui sa mergi pe niste fertilizanti de firma, cel putin la micro.
Dar si la macro...vei putea doza exact cat vrei din fiecare element...

viulian wrote:Wooow ce bijuterie mai ca imi vine sa ma apuc si eu de unul
Insa e una din chestiile pe care nu cred ca o voi bifa curand - sa-mi lipesc eu primul acvariu - bravo dom'le! Cata rabdare si meticulozitate. Cat l-ai lasat la uscat ?

Multumesc Iuliane
L-am lasat daca imi aduc bine aminte, vreo 5 zile cred pana i-am facut proba cu apa. Dupa care a stat gol pana ieri cand l-am pornit.

viulian wrote:
a) Mi se pare ca nu este foarte adanca gaura prin care apa se scurge din display in spate .. cred ca nu vei mai putea acum sa pleci cate o luna in vacanta

Gaura e mai adanca decat se vede, insa i-am tras o banda de silicon ca sa o inalt si sa cresc un pic nivelul apei un display. Insa uite ca nu m-am gandit la problema evaporarii , voi cu overflow boxurile voastre la marine aveti ochi, eu...pauza
As putea sa scot siliconul, dar pe urma scade nivelul apei...si cred ca tot acolo ajung. O solutie cred ca ar fi un piaptane, cum aveti voi la marine. Doar ca stiu ca sunt niste calcule, m-am pierdut la un moment dat in topicul lui koala cand discutati voi despre asa ceva, dar ma uitam ca matza in calendar
Fiind insa un bazin mic, cred ca pot merge si pe incercari, pana nimeresc cum e bine.

viulian wrote:
b) Sunt curios cum o sa se impace fertilizarea / HC-ul / Lumina puternica cu crevetii - cand ma straduiam sa-i tin in viata pe ai mei, pana sa ma prind ca imi trebuie kH = 2, am citit foarte multe articole despre cresterea lor, si cumva oamenii se axeaza pe acvarii cu intretinere foarte usoara, fara fertilizanti (frica de Cupru) si o sensibilitate la CO2 cat si lumina mica.
In plus, va trebui sa te uiti des deasupra la buretele albastru si sa recuperezi puiutii de acolo ...

Cu fertilizarea nu ma indoiesc ca se vor impaca. In bazinul mare fertilizez la greu si crevetii prospera. De altfel au prosperat si in bazinul de anul trecut cu creveti, unde fertilizam micro in doza normala, cu JBL.
Cu co2-ul trebuie sa am grija cum il reglez...n-am o electrovalva inca. Dar ii gasesc eu o pozitie in care sa fie bine.
Vis-a-vis de lumina puternica, iarasi ma uit la bazinul mare, unde intra lumina serios, iar crevetii se plimba pe "pajiste" linistiti. Si in plus, n-au unde sa se ascunda
Intr-adevar insa, s-ar putea sa trebuiasca sa-i culeg de pe burete...

viulian wrote:
c) cred ca exista niste nano heatere de 17cm inaltime - poate de pus undeva in spate langa pompa ?

Da, sunt de la Aquael. Am avut doua si le-am vandut ca fraierul...am zis ca ma multumesc doar cu bazinul mare si nu le mai folosesc. Da' de unde, ca microbu-i greu

viulian wrote:
d) cred ca e suficienta lumina, insa la mine mergea foarte greu HC-ul cand am avut 9W insa mult mai bine cand am mai pus o lampa (acvariul e la fel de inalt pe cat e si al tau).

Si eu sunt curios cum va merge...sper sa fie ok. Ramane de vazut

viulian wrote:
Ar fi interesant de vazut un filmulet cu partea de filtrare si cat curent este in apa ..

Am notat

Black wrote:A iesit ceva frumos !
Felicitari pentru initiativa si executie !
O sa urmaresc cu interes evolutia acvariului.
Succes !

Multumesc

Lucian wrote:
Frumos inceput. Felicitari!
Poate te gandesti la un gratar (plasa) pus in zona de intrare a apei din display in filtru pentru a impiedica existenta unor "fugi" nedorite.

Multumesc. As putea sa pun o bucatica de plasa cum am pus peretelui despartitor din camera de filtrare...dar cred ca niste pui de creveti tot ar putea trece prin ochiurile alea. Cei mai mari insa nu.

Alex wrote:
Chiar imi place!!! Nu stiu cum ti-a iesit sesiunea, dar examenul la acvariu l-ai promovat cu brio

Multumesc. A iesit si sesiunea foarte bine, desi am avut o viata mai tumultoasa semestrul trecut
Ma bucur ca am trecut examenul acvariului, trag la bursa

Alex wrote:
In primul rand ai o descriere foarte frumoasa si amanuntita a procesului in sine. Inteleg ca trebuie sa te felicit pentru primul tau acvariu lipit in silicon, nu-i asa ca e o experienta???

Da, e o chestie intr-adevar placuta. Si e alt sentiment cand iese din mainile tale. Chiar daca am injurat binisor cand s-a intamplat sa nu nimeresc sa aliniez peretii din prima , dar a iesit bine intr-un final

Alex wrote:
Al doilea o sa vezi ca merge mai bine si in timp o sa ti le faci numai tu. Cel putin in cazul astora cu camera de filtrare nu sunt multi care sa se complice sa-ti faca pe plac hachitelor de acvarist deci e bine sa te deprinzi cu DIY in acest domeniu.
Daca-ti iese asta, urmatorul in faci cu sticla clara

Partea buna la sistemul asta de filtrare e ca rezista o viata, la propriu N-are ce sa se strice la el
M-am gandit la ultraclara, macar fata...da' nu cred ca gasesc in Iasi...

Alex wrote:
1. vis-a-vis de descriere, la partea foto....ti-am injurat musamaua aia de cred ca nu o sa te mai tina mult O fi fost buna ca ti-a protejat masa dar a facut greoaie citirea pozelor, aviz pentru alta prezentare in viitor.

Mi-am dat seama si eu dupa ce am facut pozele...

Alex wrote:
2.E bun power-headul ala dar vezi ca exista unul mai mic si mai putin butucanos, de la dupla daca mai ai de gand sa mai faci. E chiar o bijuterie.

Asta l-am folosit pentru ca il aveam deja in casa. La inceput se vroia un proiect low-cost (evident ca n-a iesit asa ), insa n-am mai cumparat alt filtru...

Alex wrote:
3....si cel mai important. Impartsesc aceiasi teama cu Iulian, cred ca decupajele in peretele despartitor trebuiau o leaca mai mare. Cel putin asa se citeste din poza. Pare ca ai ceva de doar un cm. Apa se evapora in cateva zile si ai pus-o, stai toaata ziua cu ochiul pe bazin sa completezi. Eu zic ca nu numai ca nu o sa mai pleci cate o luna in vacanta...dar nu te vad bine nici cu weekendurile romantice prelungite

Aoleo, vacanta mai e cum mai e, dar la weekend urile romantice nu pot renunta
E chiar un pic mai putin de 1 cm intre dunga de silicon si suprafata apei...Il urmaresc sa vad cat dureaza pana apar probleme (cate zile)...sau poate incerc cu niste dinti ca un piaptane...

Alex wrote:
Nu vreau sa ma pun rau cu don`soara vietii tale ...dar Grigore este din alt film Stiu ca am intristat-o, dar promite-i ca ii faci lui Grigore un acvariu cum n-a avut neam de neamul lui de betta si acum ca tot ai invatat cum sa il lipesti, fa-i un altul. Fauna cu creveti merge, poti sa pui si tot felul de micro si nano rasbore, red, blue, galaxy samd asta ca o sugestie.

Asa am zis si eu, un bettan nu prea s-ar potrivi cu peisajul...

Alex wrote:
Heater nano exista tot felul de modele...dar daca nu ai sub 22 de grade in camera nu moare nimeni....deci asta sa fie ultima ta grija.

Am vreo 23 de grade in camera unde e acvariul, nu-i bai din punctul asta de vedere. Ma gandeam pentru inceput o temperatura mai mare, sa zoresc un pic bacteriile alea. Dar nu mai dau bani pe un incalzitor doar pentru asta.

Alex wrote:
Mai am ceva strangere de inima la cum o sa mearga HC-ul ala dar iti tin pumnii. Ai booolan cu laterita aia zic eu

De ce zici de HC? Care ar putea fi cauzele ca sa nu mearga?

Alex wrote:
Mai ai o posibilitate de a pune o planta acolo, intreaba-l pe pe Imputiciunea Sa despre ce planta e vorba si ....daca o sa-ti spuna ceva despre ea, e un semn bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu o sa-ti dea cateva fire E o planta pe care o promovam in secret in interioru societatii noastrea conspirative a boschetarilor

E vorba de Elatine hydropiper?

Alex wrote:
Da, Arcadia fac becuri bune si plastice de kkt....asa e, trebuie sa scoata preturi mici pe piata si asta se face cu sacrificarea calitatii

Lampa am carpit-o eu, ca doar sunt roman, ma pricep la asta Daca becul isi face treaba, sunt multumit.

Alex wrote:
Cand incepi ciclarea acvariului sa adaugi si ceva colonii de bacterii in camera surprizelor.

N-am la indemana un flacon de filterstart, dar storc buretele prefiltrului din acvariu mare. Ar trebui sa fie ok pentru insamantare.

Alex wrote:
O curiozitate? Cum ai lipit background-ul ala pe geamul dintre compartiment si pertetele din spate al acvariului?

Background ul e lipit printr-o metoda foarte smechera si de ultima generatie...scoci Am prins-o cu cateva bucatele mici, transparente, pe laterale si sus.
Vad ca sta bine deocamdata. Sper sa n-am surprize.

Alex wrote:
O sa iti urmaresc jurlnalul
P.S. Si eu ii multumesc lui Porcu...pentru ca acum are ceva mai mult timp ca mine si reuseste sa mai racoleze cate unul cu pasiune pentru plantate

Sa stii ca o sa ai ceva de munca cu riccia
Are prostul obicei sa se desprinda dupa ce creste...dar cred ca daca o tunzi regulat, poti sa o tii in frau.

Am deja in bookmarks alte cateva link-uri de acolo, doar sa gasesc timp.
Urmatoarea traducere va fi cu un articol primit de la Lucian, de pe aquaticplantcentral.

Deschid cu o oarecare emotie primul meu topic in aceasta sectiune (topicul cu acvariul mare a fost pornit la incepatori si mutat ulterior).
Nu stiu daca isi merita/va merita locul aici, dar voi incerca

Istoria acestui setup incepe prin februarie, in sesiune, cand satul de carti, am pierdut ore inainte de examene gandindu-ma cum ar fi sa fac inca un acvariu Vazusem pe net acvariul unui strain, un nano, cu un peisaj simplu, insa mi-a placut si m-a tentat sa-l recreez. Si-asa am pornit.

De data asta, fiind un acvariu mic, mi-am zis ca ar fi interesant sa il lipesc eu, ca sa bifez o experienta in plus in "carnetelul acvaristic" Si in plus, daca o gafez, nu pierd mare lucru, nu ma trezesc noaptea inotand
Si cum a trebuit sa astept sfarsitul sesiunii ca sa ma pot apuca de el, am avut timp sa ma gandesc la diverse vis-a-vis de bazin. Asadar am ajuns la concluzia ca ar fi interesant sa-i fac si filtrarea inclusa in bazin (a se vedea nano-ul lui Farao'), tot ca experienta bifata. Am tot gandit eu pana cand m-am hotarat asupra unei variante finale.
A venit sfarsitul sesiunii (undeva in jur de 20 februarie) asa ca am fost la sticlarie si mi-am procurat materialul. Niste silicon am primit donatie, asa ca m-am apucat de treaba.

Bazin: 30x28x17.5 cm (cote exterioare; Lxlxh) , volum brut (calculat la cotele interioare) = 13.3 litri din care se scade camera de filtrare, din spatele bazinului, lata de 7 cm.
Ramane astfel un volum efectiv (display) brut de 9.6 litri.

In prima faza, am pregatit masuta, musamaua regulamentar pentru protectie , laptopul alaturi deschis evident pe acvariu.ro , ca sa am sfaturile PreaMaritului Faraon la vedere (care m-a initiat in tainele lipitului).



Am purces la sters sticla.



Dupa care am umplut seringa cu silicon. Daca imi aduc bine aminte am folosit vreo 20 sau 25 ml de silicon.



Si am inceput treaba propriu-zisa




(sticla de skol era umpluta cu apa, suport pentru sticla, nu pentru subsemnatu' )

Am lipit prima fata, dupa care am lasat-o usor pe petul respectiv pana am pus silicon pe fata laterala si le-am imbinat pe amandoua.





Dupa care am lipit peretele ce desparte display-ul de camera pentru filtrare. Veti observa in capetele de sus ca e taiata sub forma de dreptunghi. Prin dreapta curge apa in camera de filtrare si prin stanga e readusa.



Eu in procesul de creatie





A urmat cealalta laterala si un despartitor in camera de filtrare.



La acel despartitor am pus o plasa jos, pe unde trece apa, ca sa nu treaca materialul filtrant dintr-o camera in cealalata.



Si intr-un final, am terminat



Ca o concluzie, a fost placut. Ma bucur ca am facut-o. Au mai fost mici bule pe ici pe colo, pe care le-am umplut dupa in mare parte. Am avut mici probleme la un moment dat cand am potrivite cea de-a doua laterala, insa le-am dovedit intr-un final.
Bazinul este etans si nu curge

Astazi (de fapt ieri, 9 martie, ca acum e trecut bine de 12 ) am reusit sa pornesc setupul. Cam tarziu, a durat ceva pana am facut rost de cele trebuincioase, pana mi-a venit dulapiorul pe care sta acvariul, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.

Asadar avem:

- bazin: dimensiunile sunt mai sus
- filtrare: camera "secretelor" cu dimensiune de 30x7x17 , impartita la randul ei la mijloc. In camera din dreapta am jos eheim substrat pro (aproximativ 1 litru), peste care am pus niste bioballs ca sa umplu spatiu si deasupra un burete cu ochiuri medii. In camera din stanga sta un cap de filtru resun, nu mai stiu cat litri/ora (cred ca 200). Tot acolo va intra si incalzitorul daca va fi nevoie, ca sa nu ocup spatiu in bazin
- iluminare: lampa Arcadia Arc-Pod 9W ( http://www.nevertebrate.ro/Lampa-pentru-acvariu-Arcadia-ARC-POD-9W ); am cumparat-o pentru becul ei, care cica se aprinde o jumatate cu o temperatura de culoare 6500 K si o jumatate cu o temperatura undeva in jur de 3000 K cred (oricum cu o lumina roz) (nu-mi imaginez exact cum, dar probabil praful cu care e captusit becul pe interior difera in cele doua brate ale becului).
Spectrul becului este acesta:

Din pacate, lampa in sine e o chinezarie de proasta calitate. Plastic slab, deja s-au rupt piciorusele care unesc corpul lampei de suportul cu care se prinde pe acvariu. Un alt dezavantaj e ca intre bec si suprafata apei se interpune o bucata de plastic transparent. Ideea e ca vaporii de apa sa nu ajunga la bec, insa in acelasi timp taie un pic din lumina.
Per total, nu sunt foarte incantat de lampa, sper ca becul sa isi faca treaba.
- substrat: spartura de roca vulcanica neagra, cu granulatie 1-2 mm sub care am pus un strat de laterita de la Hobby (erau bile, insa le-am spart si am presarat cat mai uniform)
- CO2: butelie de 2 kg de provenienta romaneasca noua, reductor de presiune nemtesc fara brand, SH (ambele cumparate de la colegul Marian), iar spargerea gazului se va face printr-un difuzor cu pastila ceramica pe care inca nu l-am achizitionat, dar urmeaza
- fundal: folie cu o imagine de cer de vara cu nori

Si cam asta e partea tehnica.

Pe partea de decor, roca vulcanica. Flora va fi Hemianthus cuba. Fauna...aici e un pic mai complicat: don'soara vrea un betta (in amintirea lui Grigore, o parte din voi il stiti), eu insa nu prea vreau Intotdeauna m-au atras bazinele mici cu creveti, iar recent Sandu a lansat oarecum o provocare catre noi membrii, sa animam putin partea asta a forumului si m-a starnit putin Prin urmare, cred ca bazinul va fi cu creveti. Deocamdata vreau sa incerc sa fac o selectie de red cherry, in ideea ca toate varietatile ce se gasesc pe piata (sakura, taiwan red, super red s.a.m.d.) se trag din batranul si comunul red cherry. Am ochit cateva exemplare mai colorate in bazinul mare si le voi face transferul dupa ciclare. Ideea e ca vreau sa selectez doar exemplarele colorate si mari, eliminand pe cei mai prejos. Vedem ce iese.
Nu e exclus nici tiger shrimp, cu care am niste socoteli neincheiate de anul trecut

Vorba lunga saracia omului, asa ca va pun niste poze de astazi:

Am inceput cu un strat foarte fin de pietris.



Dupa care am presarat laterita sfarmata.



Si am acoperit cu pietris.



Intre timp am ciocanit bine bucatile de roca, sa le sparg, pentru ca erau prea mari pentru acvariul de fata. M-am chinuit un pic, asa ca am uitat sa fac poze
Urmeaza aranjarea materialului filtrant.









Si asa a iesit.





Acum realizez ca bucatile mici din stanga, trebuie sa le misc un pic, pentru ca sunt prea liniare Se rezolva.

Vedere de sus.



In stanga e capul de filtru, caruia i-am dirijat jetul cu o bucatica de furtun, ce intra in apa doar vreo 2 cm, abia se observa. Pe mijloc se vede lampa.

Iar mai jos, butelia cu reductorul, care asteapta cuminti in dulap sa fie puse la treaba.




Si pentru ca tot am mers pe principiul bifam experiente noi, voi face si o ciclare la intuneric.
Astept pana maine ca sa iasa clorul din apa si voi stoarce buretele prefiltrului din acvariul mare, peste materialul filtrant din prichindelul asta, ca sa insamantez. Pompa de aer e deja pornita, asa va ramane pana cand voi planta. N-am inca un incalzitor, altfel ii setam si o temperatura mai mare. Am pus si cativa melcusori, ca sa fie.

De-acum astept cuminte

Tin sa aduc cateva multumiri:
- in primul rand tin sa ii multumesc lui Porcu', ce m-a surprins cu rabdarea care a avut-o inca de cand mi-a traznit mie ideea in cap si pana am adus-o la bun sfarsit. O sumedenie de sfaturi utile si solutii. Cu siguranta mi-ar fi fost muuult mai greu sau poate chiar n-as fi reusit sa o duc la capat. Asadar, multumesc
- tin sa ii multumesc si colegului "ezatemi" care mi-a donat cutia cu laterita. Un gest frumos, cum nu se intampla prea des. Multumesc!
- de asemenea vreau sa il amintesc si pe "nenea de la petshop" , dl. Ovidiu din Iasi, care m-a ajutat cu silicon (fara cost) si sfaturi


Si uite ca v-am scris un roman

Multumesc pentru apreciere.

Mai este o traducere, la atelier, ce s-a pierdut printre topicuri: http://acvariu.ro/forum/posts/list/23751.page#p197256 , daca e utila, poate il "lipesti" si pe ala

Dupa cum am inceput AICI, continui seria de articole traduse, in speranta ca va ajuta pe cineva in viitor.

Urmatorul articol este o TRADUCERE. Articolul NU imi apartine.

Adresa: http://www.skepticalaquarist.com/phosphate-cycle

"Ciclul fosfatului

Alte cicluri ale nutrientilor sunt mai putin reprezentate decat cunoscutul “ciclu al azotului”. Fosforul, spre exemplu, este un nutrient essential pentru alge, plante si animale, chiar daca “ciclul” sau in acvariu nu este descris prea des.
Desi fosforul este un macronutrient vital necesar tuturor celulelor vii, elementul fosfor este foarte puternic reactive – chiar exploziv – ce nu apare in mod normal in natura sub forma lui neoxidata, ci tot timpul ca fosfat, unde atomul de fosfor este inconjurat de patru atomi de oxygen (PO4); fosfatul este transmis mai departe nealterat in diverse transformari prin care trece fosforul, fie anorganic, mineralizat, fie oraganic, inclus in molecule organice gigant.
Fosfatii organici sunt esentiali: ei formeaza o parte din ADN si ARN; fosfatul este folosit in fotosinteza; in sange, un buffer al fosfatului tine pH ul stabil; iar fosfolipidele sunt componente majore ale membranei celulare. Fosfatul de asemenea participa in fiecare celula vie, prin ATP (adenozin-tri-fosfat), molecula energetica de baza in organismele vii. Mai pe scurt, fosfatii organici sunt peste tot.

Fazele fosfatului

Ciclul natural al fosfatului in ambele forme, organic, unde gruparile PO4 formeaza parti ale moleculelor organice, cat si anorganic, forme mineralizate numite ortofosfati. Acestea se pot lega in lanturi numite polifosfati, care tind sa se rupa.Iar gruparile fosfat de ambele feluri pot fi dizolvate in apa sau pot exista ca particule, fie precipitate, fie absorbite intr-un substrat. Asadar exista multe forme labile si reversibile ale PO4 in acvariu.
Doar fosfatul care este continut in molecule organice poate fi folosit de animale, de la viermi, la pesti sau chiar om. Pe de alta parte, doar ortofosfatii mineralizati in faza lor solubila sunt disponibili pentru alge si plante (anorganici).

Testarea fosfatilor

Kitul pentru fosfati masoara doar fosfatul solubil anorganic. Pentru a masura fosfatul organic, proba trebuie fiarta in acid, completand cu apa distilata, pentru a aduce fosfatul organic la fosfat anorganic solubil. Nu e un proiect pentru bucataria acvaristului.
Activitatea bacteriana modifica rezervele de fosfat organic ale acvariului, mineralizandul sub forma solubila anorganica, in timp ce algele si plantele il leaga din nou la forma organica. Asadar rezultatul testului poate fi diferit a doua zi. Din aceasta cauza eu testez rar PO4 si sunt sceptic in ceea ce priveste rezultatul.
Unii fosfati din mancare sunt metabolizati si depozitati impreuna cu calciul in oasele pestilor, dinti si solzi, unde sunt mineralizati ca fosfat de calciu insolubil, sau apatite. […]
Acizii vor dizolva incet apatite dintr-un cadavru, dar animalele nu pot utilize fosfatul anorganic, mineralizat, chiar daca este dizolvat. In schimb, reactivii fosfati solubili sunt culesi de bacterii si alge si de asemenea folositi sau depozitati de catre plante. Plantele mai dezvoltate au abilitatea de a stoca PO4, astfel incat intr-un sistem acvatic unde plantele sunt majoritare, acestea formeaza un rezervor major de fosfat.
Odata ce fosfatul este depozitat in tesutul plantelor, acesta nu mai este valabil pentru bacterii si alge. In schimb, animalele care pasc sau cele care mananca detritus, asimileaza fosfatul organic. Ceea ce zooplanctonul sau pestii nu pot folosi, excreta prin fecale, unde bacteriile deja au inceput sa actioneze. Asadar, cand plantele sau animalele mor, bacteriile remineralizeaza fosfatul acestora. Ciclul este complet.

Ape bogate si sarace in fosfati

Acest ciclu se desfasoara rapid, atat de rapid incat apele naturale nepoluate sunt foarte sarace in fosfati, ce se pot masura in parti la million. Insa algele pot trai cu o sursa de PO4 de la 1 la 10 ppb (part per billion = parti la million). In lacurile adanci insa, dezvoltarea algelor de apa dulce este limitata de nivelul scazut al fosfatului. Experimente britanice in lacul Windemere au confirmat urmatorul fapt: atunci cand fosfatii au fost scosi din deseurile de apa revarsate in lac dupa 1992, concentratia de “blanketweed” (o alga filamentoasa) si cladophora s-a redus. […]
Contrar, in acvarii, fosfatii sunt de obicei mai mult decat suficienti si ei sunt inculpate pentru expliziile de alge. Desi poate fosfatul si algele sunt raportate una la cealalta in graba, multi dintre noi sunt interesati sa scada nivelul de fosfati. Exista 4 metode principale. Doua dintre ele sunt naturale: ei pot fi asimilati de catre plante (si alge) sau sechestrare prin co-precipitare prin sedimentare. Doua alte tehnici artificiale fac parte din arsenalul filtrarii chimice: fosfatii pot fi precipitate cu aluminiu (AlPO4) sau clorura ferica (FeCl3) sau absorbiti prin granule schimbatoare de ioni.

Surse de fosfat

De unde provine fosfatul din acvariu? Spre deosebire de nitrate, ce sunt generate in mod constant in ecosistemul acvariului din ammoniac, fosfatul nu poate fi generat prin procese biologice. De asemenea, nu exista un stoc de PO4 in atmosfera din care sa ajunga in acvariu, nu exista o faza de gaz a fosforului, precum exista pentru carbonati (CO2) si pentru azot.
Fecalele animalelor contin cantitati semnificative de fosfat. Ganditi-va la pescarus sau la liliac. Fecalele pescarusilor ce mananca pesti sunt atat de bogate in fosfat nemetabolizat ce a trecut prin sistemul lor digestive, incat formeaza principala forma minerala a unor insule oceanice. Similar, sursa majora de fosfat din acvariu provine din mancarea pestilor, unde faina de peste include fosfatul de calciu (apatite, CaPO4) din oase si solzi. Desi ofera furaje sanatoase, fosfatul de calciu este nedigerabil in aceasta forma si trece in fecalele pestilor.
In acvariu, fosfatii organici se gasesc in resturile de plante cat si in fecalele pestilor. Degradarea bacteriana ii va reduce la ortofosfati utilizabili de catre alge. Desi plantele tind sa preia PO4 inainte ca algele sa il poata folosi, acesta este un motiv bun pentru ca sa sifonezi detritusul ce se depune pe suprafata substratului, pentru a tunde frunzele moarte si pentru a curate filtrul.
Fosfatul poate patrunde in sistemul inchis al acvariului si prin alte cai. Fosfatul poate intra in sistem prin diversi conditioneri pentru apa, iar unii bufferi pentru pH pot contine fosfat. Mai poate fi eliberat de unele forme de carbon active granulat; cateva marci de carbon au fost testate de Steven Pro si raportate in articolul sau “Carbonul activate si fosfatii”. De asemenea se gaseste fosfat in lana ce inconjoara radacinile plantelor crescute in sistem hydroponic, daca nu le-ai scos din cosuletul de plastic si cules lana.
Este usor sa elimini toate aceste surse de fosfat din acvariul tau.

Polifosfatii din apa de robinet

Nu e usor sa elimini fosfatii care intra in acvariu prin apa de la robinet. Polifosfatii cu lant lung sunt deseori adaugati in sursa de apa, deopotriva pentru a proteja impotriva coroziunii cat si pentru efectul de scadere a duritatii, atunci cand PO4 inactiveaza ionii de calciu sau magneziu prin sechestrare. Aceste forme de PO4 sunt ortofosfati, ce sunt utilizabili de catre plante si alge. Pentru protejarea acestor fosfati folositor este illegal sa arunci clorura ferica (FeCl) la canal.

Fosfatii si apa albicioasa

Fosfatii prezinta sarcini negative triple puternice, (reprezentati ca PO4-3 ) ceea ce ii fac materie coloidala si particule de humus. Dar acestea atrag cationic incarcati pozitiv, ce se aduna in jur iar fosfatii incarcati negative se leaga de acestia. Incarcatura mare de PO4 in apa poate contribui la apa albicioasa, in timp ce sarcinile negative ce nu sunt inca neutralizate le impiedica sa se aseze. In acvariu aceasta poate fi o problema in acvariile proaspat startate unde laterita este o parte din substrat iar bufferii fosfati forteaza pH ul in jos. […]

Indepartarea fosfatului

Reactiile naturale scad constant fosfatul din apa acvariului. Spre exemplu, fierul este rapid oxidat in apele bogate in oxygen, iar hidroxizii de fier incarcati pozitiv leaga fosfatul din apa si formeaza precipitate ferici ce se depun pe substrat. Imediat voi nota cum poate fi exploatata aceasta reactie pentru a reduce fosfatul din apa. In apele alkaline bogate in bufferi, fosfatul tinde sa se lege direct cu calciul. Asadar, cu un partener sau altul, fosfatul este in mod continuu scos din apa si ingropat in substrat.
Sub straturile de la suprafata ale substratului, pe masura ce gradientul de oxygen scade, ionii fosfat ferric sunt dezlegati. Astfel se elibereaza reactivi de fosfati solubili in porii substratului, de unde radacinile plantelor il pot extrage, dar unde nu este valabil pentru alge. “Adevarat”, spune Diana Walstad, care a explicat aceste lucruri in “Ecologia unui acvariu plantat”, “daca o proba de sol este amestecata cu o solutie concentrata in fosfati, va reduce fosfatii”. Intr-un mediu natural, unde fosfatii sunt legati in sediment, multe plante prefera sa il absoarba prin respiratia radacinilor. Intr-un acvariu fara plante cu radacina, poti observa rapid cum fosfatul se acumuleaza in sediment, scos in siguranta din circulatie, pana probabil vei agita substratul cu un aspirator de substrat, eliberandu-l in apa. O parte din ceea ce determina varsta substratului este acumularea de fosfat; cateodata acvariile stabile atrag probleme cu algele, iar fosfatii din substrat sunt parte din problema. […]

Precipitarea fosfatului cu fierul

Asadar, urmarind ideile de mai sus, pentru a reduce PO4 din apa, unii acvaristi avansati adauga fier, sub forma de clorura de fier (FeCl3), un ingredient ce se regaseste in “EasyBalance” de la Tetra. Aceasta metoda a fost inspirata de catre traducerea lui Peter Peterson, in “Aquatic Gardener”, vol. 7, nr. 1, a unui articol german din “AquaPlanta”. Tehnica este sa reduce usor PO4 adaugand 0.3% solutie de FeCl3 in curs de cateva zile. Paul Sears si Neil Frank au discutat aceasta metoda in “Aquatic-Plants Digest, 4 Apr 1996”.

FeCl3 + 3.H20 -> Fe(OH)3 + 3.HCl
Clorura ferica reactioneaza cu 3 molecule de apa si produce hidroxid de fier si 3 molecule de acid clorhidric.

FeCl3 + Na3PO4 -> FePO4 + 3.NaCl
Clorura de fier reactioneaza de asemenea cu fosfatul de sodium rezultand fosfat de fier si 3 molecula de sare.

2.HCl + Ca(HCO3)2 -> CaCl2 + H2O +2.CO2
Apoi doua molecule de acid clorhidric reactioneaza cu doua molecule de carbonat de calciu (din bufferi) si rezulta o molecula de clorura de calciu, o molecula de apa si doua de dioxid de carbon.

Precipitarea fosfatului cu aluminiu

Alum (fosfat de aluminiu, AlSO4) este un agent de floculare folosit pentru limpezirea apei in multe utilitati publice. Nu afecteaza alcalinitatea. Dizolvat in apa, formeaza o reactie ce poate albi temporar apa timp in care reactioneaza puternic cu fosfatul dizolvat, precipitand ca fosfat de aluminiu insolubil. Acvaristii si cei care au iazuri ce sunt fortati sa controleze algele reducand fosfatul e posibil sa vrea sa foloseasca AlSO4 pentru a flocula PO4 si culege fitoplanctonul in timp ce se aseaza.

Granulele reducatoare de fosfat

Granulele din rasini care absorb fosfatul pot fi incluse in filtrarea dumneavoastra. Tim Hovanec minimizeaza eficienta granulelor reducatoare de PO4 ca actionand prea incet pentru a fi folositoare si apte de a fi colonizate rapid de bacterii ce resolubilizeaza fosfatul absorbit. Bacteriile de la suprafata acestui material filtrant pot sa reelibereze ortofosfatii in apa. O solutie este sa scoateti granulele dupa 24 de ore lasandu-le sa se usuce bine, oprind dezvoltarea biofilmului bacterian. Din experienta mea, plantele sanatoase si o curatenie buna sunt mai eficiente decat mediile filtrante chimice pentru a tine nivelul fosfatului scazut.
Inginerii ce se ocupa cu apele uzate au descoperit ca bacteriile din namolul din instalatiile de epurare au de asemenea o tendinta puternica de a absorbi fosfatul din apele epurate. Astfel, cand ridicati mediul filtrant, scoateti fosfatii organici inainte ca bacteriile sa il poata remineraliza in ortofosfati.

Reeliberarea fosfatului absorbit

In acvariu, fosfatul absorbit in substrat devine solubil din nou in straturile anoxice ale substratului, unde devine utilizabil pentru radacinile plantelor. Daca agiti substratul viguros, acest PO4 solubil este eliberat in apa. Inainte ca sa precipite din nou, este disponibil pentru alge. Aceasta este o cauza de frustrare pentru acvaristii care curata substratul iar curatenia este meticuloasa dar totusi au probleme cu apa tulbure si cu apa verde.

O scurtatura in ciclul fosfatului

Probabil v-ati dat seama din ce am tot spus ca in aceste transformari ale fosfatului in acvariu nu exista un “ciclu” complet. Fosfatul trece prin diverse forme intre mineralizat si organic, ca solutii sau precipitate. Fosfatii sunt reciclati doar la scala planetara, in procese vaste si incite biochimice ce dureaza zeci de milioane de ani. Pe termen scurt, toti fosfatii de pe pamant se afla pe o banda transportatoare ecologica si inceata ce ii depoziteaza intr-un final in straturile de jos a oceanelor. Acolo, miscarile tectonice ii vor face disponibili din nou in viitor. Intr-un ecosystem inchis, precum este acvariul, fosfatul trebuie sa fie continuu reintrodus si apoi este transmutat intre forma organica si forma ortofosfatilor, pana cand intr-un final se pierd prin schimburile de apa, curatarea filtrelor sau tunderea plantelor.

Enzimele numite fosfataze

In ecosistemele acvatice, regenerarea continua a ortofosfatilor din fosfatii organici este asiguata de o serie de enzyme in general numite fosfataze. Aceste enzyme reprezinta cheile de acces catre fosfatul organic, inaccesibil de altfel. Procesul este rapid: ratele de turnover pentru fosfatul cules sunt masurate in minute si ore. Desi multe organisme acvative, de la bacterii si cianobacterii pana la alge sau chiar plante dezvoltate, pot sintetiza aceste enzyme, cele doua surse majore de fosfataze sunt algele si bacteriile aerobe.
Anoxia inhiba producerea si activitatea fosfatazelor: desi straturile anoxice ale unui substrat neplantat pot devein un rezervor de fosfat. Atunci cand nivelurile locale de ortofosfati scad, coloniile de bacterii din biofilm atrag legaturile de fosfat in sediment: in raspuns la nivelul scazut de fosfat anorganic liber, sinteza de fosfataze va porni in 24 de ore sau mai putin.
Invers, rezervele suficiente de ortofosfati tind sa reduca productia de fosfataze, caci organismele aleg in general calea metabolica mai “ieftina”. Acumularea de materie organica determina cresterea populatiilor bacteriene din biofilm. Mai multe bacterii determina o cerere mai mare de fosfor. Cu cat mai putin ortofosfat este disponibil, cu atat mai mult de vine necesara reciclarea locala si mai mult fosfat liber este produs. Asadar este format un fel de sistem de feedback, ce este characteristic sistemului acvatic. Stiati ca aspirarea substratului si resturile de plante ajuta sa tineti in frau nivelul de PO4: acum stiti si de ce. Si acum stiti de asemenea ca acvariul nu va ramane niciodata fara fosfat.

Cyanobacteria si fosfatul?

In ecosistemele marine, cyanobacteria are o rata mult mai mare de productie a fosfatazelor decat algele.Un observator a notat “Aceasta enzima consolidate ofera cyanobacteriei un avantaj asupra algelor in conditii de fosfor limitat in prezenta materiei organice labile (in golful Florida)”. Poate este un indiciu aici pentru exploziile de cyanobacterie ce le intalnim cateodata in acvariile de apa dulce proaspat setate. Straturile de cyanobacterie par sa se dezvolte ca algele iar biofilmul se instaleaza in timp ce PO4 se acumuleaza in sediment. In acvariile noastre de apa dulce, PO4 este rareori limitat, inafara de sistemele abia startate. Poate avea cyanobacteria un sistem similar de cules fosfatul in acvariile de apa dulce?
[..]


Articolul original in engleza: http://www.skepticalaquarist.com/phosphate-cycle


Atentie: Aceasta traducere a fost facuta pentru forumul www.acvariu.ro
Pentru copierea sau citarea acestei traduceri pe un alt forum se cere un link catre acest topic !

In seara asta odata cu schimbul de apa am tuns si o parte din plante. Mi-au lasat o impresie buna. Parca varfurile de walichii arata mai bine...dar nu vreau sa ma hazardez, poate doar mi se pare.
Restul o duc bine, de altfel nici n-am avut probleme cu ele. M-au bucurat tare limnophilla si didiplisul care au format niste tufe bogate, cred ca ar trebui sa mai raresc un pic, sa intre lumina mai jos.

Am tuns si macrandra, sunt curios lastarii ce culoare vor avea.


Mai trebuie sa astept un pic pana ma pronunt. Oricum va tin la curent bineinteles


LE: Referitor la testul NO3 de la jbl, n-am aplecat pana acum eprubeta...multzam' de hint.

mihutady wrote:eu personal as incepe asa:
-este foarte frumos sa ai CO2 dar as cumpara si o pompa de aer(cu 2 iesiri) si o piatra sau perdea de aer deoarece vreau si oxigen pentru pesti si asa as rezolva si biofilmul.
-ai filtru intern.daca este bun nu schimba cu filtru extern.filtru extern e clar mai bun dar si mult mai scump.deocamdata nu se merita investitia.
a amintit un coleg(de forum) despre legatura intre CO2 si fertilizare.as cumpara fertilizant(trace mix si pps pro) micro si macro si un algicid(pentru alge).daca vara ai 27 de grade,cand cumperi plantele intai citeste despre ele.unele efectiv se vor topi la temperatura un pic mai mare.

Te rog frumos, nu imprastia sfaturi aiurea...

Eu folosesc eheim si jbl.
Sunt multumit de amandoua brandurile, asa ca ti le recomand cu incredere. Se zice ca Eheim totusi ar fi cel mai cu motz , acum depinde si de ce fonduri dispui.

Trebuie sa-mi reincarc testele de no3 si po4, ca-s pe terminate (cred ca o singura masuratoare mai am) si cred ca voi incepe o masuratoare ceva mai atenta.

Nene bitane, care-s treaba cu acvariul matale?
Vazui ca substratul ce-l pregateai e trecut la vanzare...mai incerci o data cu filtru de substrat? Incerci cu alt substrat?

Pai depinde ce doresti sa faci din accest bazin.

Daca vrei ceva super easy, ia niste crengute si umple-le cu moss. Ai rezolvat problema. Iar ca faun, poti incerca niste microrasbore sau endleri sau guppy. Sau creveti.

teddy2k wrote:

stefanp wrote:Bacteriile alea benefice cresc in materialul filtrant,substrat nu pe sticla

Scuze pt interventie, dar pe ce te bazezi cand afirmi asta?

Pe faptul ca bacteriile au nevoie de un suport solid pe care sa se fixeze ca sa prolifereze.
Bun, sticla e solida, deci probabil or fi si acolo niste bacterii (de aia am scris ca 2-3 or fi si pe sticla). Ce vroiam sa subliniez e ca poate sterge sticla fara probleme, nu afecteaza procesul de "ciclare" sau stabilitatea bazinului (pentru ca nu peretii acvariului sunt zonele unde se dezvolta in principal bacteriile). Poate nu e chiar cea mai fericita exprimare, dar banuiesc ca se intelege destul de usor mesajul.

Pai problema e ca sporii algelor nu stau doar pe plante...
Ii ai in continuare in bazin...si daca le oferi conditiile, vor prolifera in continuare.

Pentru problema nr. 2: buretii ii cureti atunci cand debitul filtrului scade simtitor. Iar peretii acvariului ii stergi la fiecare schimb de apa daca e nevoie, daca nu, doar atunci cand te deranjeaza la ochi. Bacteriile alea benefice cresc in materialul filtrant,substrat nu pe sticla (sau poate s-or prinde 2-3, da' nu se intampla nimic daca le iei).

Masor nitratul cu testul de la JBL la picatura. Intr-adevar, e un test orientativ...

Masor la aproximativ o ora dupa ce adaug fertilizantii, iar acestia ii adaug cand se aprinde lumina. Pana la urmatoarea tura de ferilizare, teoretic, valorile ar trebui sa scada...

Lucian wrote:sau la o concentratie pe care o vrem ca o medie tinand cont de cat consuma plantele in intervalul la care adaugam nutrientii si tinand cont de concentratia din fiecare componenta masurabila ramasa in bazin (eu pe varianta asta merg).

Sa inteleg ca ar fi mai bine sa masor dupa ce adaug fertilizantii si inainte sa ii adaug a doua zi? Astfel calculand cati ppm din fiecare nutrient consuma plantele.
Asta inseamna ca pe urma voi putea adauga doar atatia ppm cat se consuma intr-o zi. Iar cati ppm trebuie adaugati s-ar putea determina titrand in sus pana cand observ ca la un moment valorile testelor efectuate a doua zi inainte de fertilizare, cresc, insemnand ca ma opresc.

Am inteles ce ai vrut sa spui? E bun rationamentul?

Chestia asta as putea sa o fac usor daca as fertiliza cu fiecare element separat. Din pacate insa am renuntat sa fac asta (cum faceam setupul trecut) dat fiind volumul mai mare de apa si cantitatea de fertilizanti necesara mai mare si implicit costuri mai ridicate...Impedimentul asta insa cred ca ma va determina ca setupul viitor sa "strang din buci" si sa trec pe o gama profi, cu elemente separate. (o schimbare de fertilizanti acum cred ca ar fi o miscare periculoasa)


P.S.: Sper sa nu intelegi ca nu vreau sa urmez sfaturile date sau ca am impresia ca stiu eu mai bine, poate las impresia asta (stiu ca mi se intampla cateodata ). Vreau doar sa expun ce am gandit si sa inteleg daca si de ce am gandit gresit. Altfel, daca urmez mecanic, nu fac nicio branza
Dupa ce inteleg insa, urmez cu placere, trebuie doar sa ma conving

In primul rand va multumesc pentru raspunsuri.

Lucian wrote:deja faci prea multe miscari si nu vei descoperi cauza. Iti recomand sa revi la starea initiala fara alte modificari. Astepti o saptamana si vezi daca situatia continua sau nu. Daca ea se opreste inseamna ca a fost de la replantare si/sau aspiratie si/sau schimb apa (un test al apei de la chiuveta ar fi necesar primavara/toamna cand incepe sa se topeasca zapada si/sau sunt ploi abundente), daca nu trebuie sa cauti alte cacuze care au dus la dezechilibru.

Singurele modificari facute acum (incepand de ieri) au fost sa cresc doza de po4 si sa adaug un pic de potasiu. Fosfatul l-am crescut in ideea de a ajunge la acel echilibru no3/po4 si in ideea ca din ce am citit culoare rosie a plantelor se bazeaza pe langa fier si pe fosfat.
Doza de pps am crescut-o mai inainte...de asta ziceam ca banuiesc pierderea intensitatii culorilor pe faptul ca am crescut nitratii insa nu si fosfatii proportional.

Lucian wrote:Vezi daca apar semne si in alte parti decat la frunzele noi si la ce plante.

In principiu nu am observat probleme decat la varfurile celor doua specii.

ioanis wrote:rotala rotundifolia e ok?la mine prima oara au aparut aceste simptome la ea,apoi si la alte plante(pogo erectcus,HM). http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/22620.page .am incercat sa adaug Ca dar nici un efect .am ridicat nivelul no3 si se pare ca e o usoara ameliorare dar am c-am dat in alge .ce am observat eu e ca anumite plante nu prea indragesc dezechilibrele si schimbarile mai ales cind sint" turate" la maxim, cum e si cazul tau. orice schimbare le supara.poate ca sint eu nebun dar am observat ca se pipirnicesc
exact dupa schimbul de apa.astept cu nerabdare si concluziile tale.

Rotala rotundifolia n-are probleme. Parca o usoara nuanta mai putin intensa decat inainte, dar posibil sa fie si doar in capul meu...firele inca sunt micute ca inaltime dupa ce le-am tuns. Trebuie sa vad cand se apropie mai tare de suprafata.
Complet de acord ca nu prea le plac dezechilibrele, de asta si modificarile la fertilizanti am incercat sa le fac gradat, fara sa modific dozele puternic.

viulian wrote:Parerea mea e ca e de la oscilatia de CO2 si ca odata date peste cap, varfurile nu isi mai revin. Pur si simplu trebuie taiate ... Asta pateam si eu la Pogostemon. Daca dadeam un pic peste cap acvariul, frunzele care se albeau asa un pic nu isi mai reveneau, ii dadeau altele verzi noi daca remediam.

La asta m-am gandit si eu, problema co2-ului si pH-ului ce a derivat din lipsa de co2. Voi curata varfurile "boante". Am remarcat totusi ca sub aceste varfuri, ies pui...ramane de vazut cum se vor dezvolta acestia.

viulian wrote:
Si daca a fost problema cu CO2 si plantele s-au dat peste cap, si consumul de nutrienti s-a dat peste cap, o sa mai dureze ceva pana isi revin cu culorile. Asa ca recomand ca si Lucian, sa revii la parametri vechi, sa te asiguri ca ai CO2 stabil si la valorile dinainte ... tai varfurile si astepti sa-si revina plantele incet incet.

Uite nu m-am gandit ca decolorarea ar putea veni tot de la problema co2-ului...m-am gandit doar la raportul no3/po4.
Acum pH-ul e stabil, undeva in jurul valorii 6.9 si vreo 30 ppm co2 in apa.

viulian wrote:
Daca tot cresti fertilizantii s-ar putea sa apara alge daca plantele nu 'vin din urma' asa repede. Adica e ok sa-i cresti sa zicem usor, dar trebuie schimbat 50% din apa saptamanal apoi ca sa fii sigur ca nu ai probleme ..

Zic si eu ...

Pai incerc sa ii cresc usor. Cate 2 ml de solutie in plus la un volum de vreo 200 litri net.
Schimbul de apa e sfant, 50% saptamanal, nu sar peste el
Inteleg insa si ce vrei sa spui cu plantele care nu vin din urma (era un emoticon cu un ganditor care se scarpina in barba, da' nu il gasesc sa-l pun acum ). Ma bazez totusi pe celelate plante care se dezvolta normal.


Am crescut dozele de fertilizanti in ideea ca 5 ppm de NO3 si vreo 0.4 ppm de PO4 cum aveam inainte e prea putin...De asta am crescut pps-ul si am ajuns pe la 7-8 ppm nitrati (din ce am mai vazut pe la alti colegi, 10 ppm e o valoare pe care multi ochesc sa o atinga)...iar acum am inceput sa cresc si fosfatul in ideea de a pastra acel echilibru de care se vorbeste, raportul nitrati/fosfati. Si de asemenea am vazut ca majoritatea incearca sa aiba 1-1.5 ppm PO4...Ruperea acestui raport cred eu (sau cel putin am crezut) ca ar fi cauza decolorarii.


Acum voi ma sfatuiti sa reduc dozele, ceea ce ar insemna sa ma intorc la acele valori destul de mici...cu care insa plantele au mers bine. E si asta o idee.

Grele si cu acvaristica asta

Ma confrunt cu o mica problema in ultimele zile cu Rotala walichii.

Si anume, unele fire renunta la varfuri. Se fac mici, pipernicite si opresc cresterea. Si in general acele fire par un pic cam anemice.
Mai nou am observat vreo 2 varfuri pipernicite si la Rotala macrandra.


Cam asa arata cel mai grav varf. Unele sunt inca vii, dar foarte mici si verzi. In timp ce altele se dezvolta normal

De asemenea am observat o colorare mai putin intensa la cele doua. (ba parca si la alte plante din bazin, insa mai putin vizibil)


Se poate oberva si trecerea de la partile de jos, rosii, cum au fost varfurile la replantare si partea de sus care creste mai mult spre portocaliu



Istoricul lor e ca au fost replantate acum 2 saptamani si ceva. Fertilizarea micro a ramas neschimbata 12 ml Ferropol/zi si 6 picaturi Ferropol 24/zi. Fertilizarea macro a suferit mici modificari, in sensul ca am crescut PPS-ul de la 12 la 14 ml/zi in incercarea de a mari nitratii. Aditia de PO4 de la easy life de 5 ml/zi am marit-o acum la 7 ml/zi. Easy carbo intra ca de obicei 3 ml/zi.

Testele au aratat: NO3 = intre 5 si 10 ppm (sa zicem un 7-8), PO4 = 0.6 ppm (am inceput sa cresc doza), Fe = 0.6 ppm (facute acum 2 zile, inainte sa cresc aditia de PO4)

Initial am pus problemele pe baza ultimelor dezechilibre (problema cu co2-ul) si replantare, insa e cam mult timp trecut de la aceste evenimente.


Din ce am citit pe net si am discutat cu Farao' am inteles ca ar fi sensibile la replantare, mai ales macrandra. Mai inainte am mai gasit pe net ca problema cu varfurile mai poate fi intalnita si datorita unei lipse de micronutrienti (fier), dar la mine nu cred ca-i cazul, am acelasi regim de fertilizare micro la care au mers stas pana recent, sau calciu, insa fac schimburi regulate de apa, deci nu cred ca e cazul...mai ales ca nu am o apa tocmai moale. De asemenea am citit ca ar fi sensibile la nitrati...insa nici astia nu-s prea mari.

Problema decolorarii o pun pe seama faptul ca am crescut nitratii (ce erau sub 5 acum ceva vreme) in timp ce fosfatul a ramas cam la fel. Dupa cum spuneam, incep sa-l maresc si pe cel din urma sperand ca se va rezolva. Daca nu rezolv nici asa, reduc inapoi doza de PPS, caci asta e cam singura modificare facuta recent.

Cu varfurile insa...nu stiu. Repet, problema se manifesta doar la cateva fire, nu la toate. Poate trebuie sa mai astept dupa replantare (desi nu e prima oara cand le replantez, insa n-am patit asa). Am inceput sa fac o usoara aditie de 2 ml/zi potasiu de la easy life. Aaa, inainte de replantare, am si sifonat substratul...poate le-am luat o sursa de nutrienti de la radacina (detritusul care era acumulat).


Concluzionand. Strategia mea in momentul actual e urmatoarea: cresc fosfatul, in speranta obtinerii culorilor de acum 2-3 saptamani; daca nu merge, reduc doza de PPS. Teoretic, asta ar trebui sa rezolve culoarea. In ceea ce priveste varfurile, strategia consta in asteptare...poate plantele se resimt in urma unui cumul de factori. Astept si replantez firele bune dupa tundere. Am inceput sa adaug in plus niste potasiu.


Daca v-ati intalnit cu aceste probleme si aveti idei, nu ezitati sa le impartasiti.



P.S.: La anu' (a se citi urmatorul setup), cred ca renunt eu la PPS...Si asta in principal pentru ca sub forma deja preparata sunt greu de manipulat ca sa ajungi la valorile pe care le vrei.

LE: Mai stau cu gandul ca poate ma minte si testul de NO3...14 ml de pps inseamna aproape de 3 ori doza recomandata si totusi nitratii nu sunt deloc mari.

Asa se cheama, test permanent.
E o cutiuta in care pui un reactiv, el se va colora in functie de concentratia de co2 din apa.
Din cate tin minte pe instrunctiuni scrie ca valoarea corecta se citeste la 3 ore dupa ce il pui in acvariu. Deci tu incepi cu o aditie mica, dupa care o cresti un pic si astept isa vezi noua culoare si tot asa, pana ajungi la un verde deschis (ai si scara culorilor in set).