Uuuups! Scuze! Trebuia pus la sfärsitul pagini Nr.8 !

Salut!
Nu se sparge sticla la contactul cu apa fierbinte? Eu am umplut bazinul de 50 L pänä la marginea de sus si am incälzit apa treptat pänä la 50°C, ca sä nu aparä diferente de dilatare a sticlei. Am folosit termoplonjor alimentat cu tensiune printr-un termostat de putere, in lipsa cäruia trebuie supravegheatä temperatura ca sä nu creascä excesiv. Cred cä in cazul punctelor albe, (gris) s-ar putea sä fie necesarä ridicarea temperaturii la 60°C ?!?!?! Stie cineva mai bine? Viermisorii albi de care voiam sä scap eu au adormit abia pe la 48-50°C !!!

Salut Flavius!
Din päcate nu te pot incuraja, ci mai degrabä cred cä dacä nu l-ai pierdut intre timp nici nu-l vei mai putea salva. Eu cam bänuiesc cä-i o boalä care nu se poate vindeca, cu care am fäcut cunostintä de mai multe ori. Dacä-i ceea ce bänuiesc, este un germen care atacä creierul, si nu cunosc personal nici un fel de tratament! Cel putin asa m-i se pare dupä descrierea fäcutä de tine, dar s-ar putea sä ai norocul sä fie altceva ce nu cunosc eu. In orice caz, chiar dacä-si revine, nu-l pune inapoi cu ceilalti pänä nu esti sigur cä-i merge bine!

Ciprian sä fi atent la dozarea verdelui de malachit ! Dacä ai nelämuriri mai bine intreabä!

Ei, Koala, invitatia ta-i ca sarea pe ranä,...dar multumesc din suflet! Ce n-as da sä-mi väd visul ästa cu ochii! Cät despre discusi...boala asta cronicä o sä-mi treacä doar tratatä cu pämänt gaben. Am mutat discusii dintr-un bazin, am mai si vändut o parte, si am fäcut loc la noii veniti!

Salut Koala!
Valurile entuziasmului täu au efecte sigure incä la 2500 km! Nu-mi pare räu cä m-am läsat convins, poti fi mändru, däi ´nainte!

Salve!
@ cyborg, afinitatea pentru chimie poate deveni explozibilä in combinatie cu acvaristica!
@ mikehorizon, subscribe.

Filtrul "Canisträ" se poate ascunde. In filtrul deschis se poate schimba mai repede materialul filtrant ( cärbune activ, turbä, zeolit [in acvarii färä plante]etc.) si se poate íntretine mai usor, dar plescäie enervant dacä-i conceput neängrijit. Se poate aseza si in mobila de sub acvariu. Apa care se pompeazä in acvariu cade inapoi in filtru printr-un prea-plin, care de asemenea plescäie enervant.

Salut Mihai!
Avänd in vedere cä filtrul biologic are rolul exclusiv de a servi drept suport bacteriilor denitrificatoare, i-ti recomand sä-l dotezi cu 2 Litri de pietris de lavä vulcanicä de 4-10mm, 1,40€/Kg, sau 400g (900ml) inele de sticlä sinterizatä (Siporax, Zacomax), dar nu din cele mari pentru iazuri, 7,95€/L, sau alte materiale cu porozitate asemänätoare. Zeolitul nu are porii adaptati la dimensiunile bacteriilor, absoarbe si minerale necesare plantelor si se regenereazä chimic asa cä nu se recomandä folosirea in filte biologice. Vata sau buretele au tendinta sä blocheze trecerea apei , asa cä au duratä de functionare scurtä, dupä care trebuie spälate, si oferä comparativ o suprafatä mult mai micä, prin urmare filtre cu volum dublu sau triplu pentru aceeasi cantitate de bacterii. Deasupra materialului filtrant pui un strat de burete de 2 cm cu pori mari, pentru a proteja pompa. La capätul furtunului care absoarbe apa din acvariu atasezi un burete, nu prea fin, de 12x6x6cm in care faci o gaurä cu adäncimea de 10cm cu diametrul mai mic sau egal cu diametrul exterior al furtunului. In gaura buretelui introduci o teavä de plastic cu gäuri ca sä nu se strängä prea repede cänd se umple cu impuritäti. E mai usor sä speli acest burete o datä la 3 luni decät sä demontezi tot filtrul la jumate de an, si nici nu deranjezi bacteriile de la treaba lor. Pui buretele ud bine in congelator si dupä ce-a inghetat il gäuresti cu ce crezi de cuviintä, sau, inainte de a-l täia din bucata mai mare, il gäuresti räsucind o teavä in el, care are un pic de grad la capät, asa cum fac indienii foc räsucind un bät. Si nu uita cä filtrul biologic nu-i depozit de gunoi, asa cum se mai crede, prea mult, incä in prezent.

Ideea introducerii scoicilor sau granulatului de marmorä in apa acvariilor in scopul de a-i märii duritatea este bunä. Metoda optimä insä, este inlocuirea acestora cu granulat de granit, acesta continänd toatä gama de säruri si minerale necesare. Se poate obtine apä cu duritate extremä prin dizolvarea granitului in apä acidulatä cu acid carbonic. In ape cu duritate generalä si carbonicä foarte redusä, sub 3°gH, valorile aciditätii si alcalinitätii se modificä abrupt spre zone däunätoare o datä cu aparitia acidului carbonic prin adäugarea acestuia sau disparitia sa prin asimilare de cätre plante sau aerisire suplimentarä. In ape moi aciditatea este dificil de mäsurat corect, atät chimic cät si electric.

O perie de cärbune de la vre-un motor electric barosan, de la care se indepärteazä contactul de cupru si se inlocuieste cu o clemä sau surub de inox, se leagä la polul plus (+) al unei surse de tensiune reglabilä, sä zicem, intre 8-14 vcc., asezatä estetic lingä o placä de tablä de inox legatä la polul minus (-) al aceleiasi surse si......gata codoiul! Nu tu drojdie, nu tu butelie dusä la umplut, nu tu teavä "Bergman", tub gofrat, electrovalvä, etc...etc. Se opreste o datä cu lumina. Eu am fäcut experimentul cu un electrod de la o baterie si cu o bucatä de lamä de cutit. A functionat ireprosabil. Din bucata mea de perie am crescut un "Echinodorus". Cu rezultate incäntätoare! Dar o constructie de asemenea amploare necesitä absolvirea unor studii universitare si o indemänare iesitä din comun!

Siliconul alb, fiind transparent, faciliteazä trecerea luminii. Intr-un bazin lipit in urmä cu 8 ani, folosit continuu de atunci si iluminat intens, au intrat algele sub silicon pe o lätime de cca. 0,25mm. Din cauza cä nu se mai pot inlätura däuneazä aspectului. In bazine de reproducere pentru discus, lipite cu silicon negru, apare problema cä larvele, avänd instinctul de a-si cäuta pärintii, inchisi la culoare in aceastä perioadä, au tendinta ca, in primele cäteva ore dupä ce incep sä inoate liber, sä se ataseze de obiecte de culoare asemänätoare cu pärintii, mentinändu-se in preajma colturilor bazinelor, pierzänd timp pretios pentru hränire si rämänänd cu mult in urmä in crestere fatä de larvele care-si gäsesc pärintii mai din timp. In afara acestor criterii ar fi de mentionat alegerea culorii in favoarea unei incadräri optime in aspectul inconjurätor.

Increderea acordatä nediferentiat producätorilor de hranä, (omit intentionat "Pentru animale"), este neändreptätitä si are, uneori, urmäri grave. Rezultatele controalelor fäcute la producätori si in magazinele de desfacere sunt mai mult decät elocvente. In repetate cazuri se relateazä despre schimbäri de etichete cu termene de expirare a valabilitätii, folosirea abuzivä a unor substante däunätoare la crestera animalelor, etc..etc. Personal pot relata cazuri concrete petrecute in magazine de desfacere cu renume european, asa cä nici nu-mi dau osteneala sä mä refer la nenumäratele gäinärii despre care citim frecvent in presä. Fiind pasionat de cresterea, inmultirea si selectionarea calitätii discusilor, sunt interesat sä ofer pestilor mei hrana care le asigurä sänätate si robustete, asa cä fac tot ce-mi stä in putintä pentru a mentine si creste calitatea acestei hrane, mentinänd pretul de cost la un nivel rezonabil, caz in care obtin o calitate incomparabil mai inaltä decät a produselor aflate pe piatä la un pret dublu. Producätorii sunt interesati sä comercializeze produse cu rentabilitate maximä, fapt ce duce la ridicarea in slävi a unui amestec de inimä de vitä cu spanac, vitamine si minerale, care abia reuseste sä atingä calitatea minimä, greu de controlat de cätre consumatorul neinitiat a hranei pentru discus, la un pret la care, cum am mentionat mai sus, se poate obtine, prin prelucrarea personalä, cantitatea cel putin dublä la un nivel de calitate net superior. Aceastä situatie se mentine din cauza lipsei de informatie si nu poate fi pusä in toate cazurile pe seama comoditätii sau lipsei de indemänare, presupunänd cä se cunoaste diferenta intre carnea de vitä si cea de deget, si avänd in vedere panica manifestatä in unele cazuri la descoperirea excrementelor filamentoase, albe, urmatä bineänteles de bombardarea pestilor cu cele mai "Eficiente" droguri scumpe, alese mai mult sau mai putin dupä ochi, cu urmärile firesti, binecunoscute.

Pe de altä parte se discutä in prezent in comisia europeanä acceptarea in räuri si lacuri a unor cantitäti, a anumitor pesticide si ierbicide, de pänä la 90% mai mari decät cele admise la ora actualä in retelele de apä potabilä, in favoarea economiei agrare. Ca urmare a colectärii partiale a apei potabile din ape de suprafatä, in cazul acceptärii acestor granite, noi consumatorii, vom fi nevoiti sä suportäm consecintele, iar iubitii nostrii pestisori probabil cä nu se vor mai limita doar la a strämba din nas, ca pänä acum, dacä nu le pläcea gustul ciorbei in care inotau! Träiascä producätorii de cärbune activ!

La preturile astea acvariul e cadou, capacul acceptabil, dar pompele-s scumpe! (Dacä-s ambele ca cea de pe acvariul din imagine.)

Un nivel sub 40mg NO3/1L de apä se tolereazä in reteaua de apä potabilä de cätre lege. Pui de discus se pot creste la nevoie in apä cu pänä la 50mg/1L. Discusi adulti se pot tine la nevoie in apä cu 100mg/1L. Incomparabil mai däunätori sunt nitritii (NO2) si amoniacul!
Nu-i cazul sä te ingrijoreze 10mg/1L NO3 in apa potabilä!

Dacä faci de data asta "Economie" la intäritoare are si asta avantajul säu. Ai sä inveti ceva, si anume sä n-o mai faci in viitor niciodatä, mai ales c-ai sä-ti mänänci nervii de fiecare datä cänd ai de umblat in bazin c-au sä te incurce barele transvrsale. Inchipuie-ti cä vrei sä prinzi un peste si trebuie sä-l urmäresti cu plasa dintr-un capät de bazin in celälalt. Nici mie nu mi-au pläcut intäritoarele astea niciodatä dar acum väd cä in realitate mä deranjeazä neasteptat de putin. 10mm este intr-adevär limita minimä. Baza ar trebui sä fie cel putin de 12mm. Pentru suport nu-i bine sä folosesti mai putin de 5cm. 3cm se deformeazä absolut sigur. Sub acvariu pune-ti o placä de lemn min 3cm, mai bine 5, iar intre acvariu si placä pui covor sau polistiren. Toate astea costä mai putin decät o inundatie!

Indiferent de starea filtrului biologic, nitratii oricum nu vor fi eliminati de cätre acesta, in afara cazului cä s-au format asa numite zone moarte din cauzä cä prin aceste zone nu mai circulä apa si prin urmare dispare oxigenul, ceea ce are ca urmare intrarea in actiune a bacteriilor anaerobe care transformä nitratul din nou in nitrit. O asemenea schimbare, mai ales dupä reducerea cantitätii de mäncare, trebuie neapärat sä aibä o cauzä neobisnuitä intr-un acvariu, prin urmare usor de descoperit, in afara cazului cä nu este vorba de nitrat ci de nitrit, care ar trebui totusi sä scadä si el in urma reducerii cantitätii de hranä. Bineänteles cä nici culturile de bacterii cumpärate nu vor reduce decät nitritii si nicidecum nitratul.

Cupru ?, la intrarea in bazin?! Sama la calu de lemn!

Cruda realitate! Dacä-i trece de la sine a-ti avut noroc mare amändoi.
De obicei nu mai trece. O fi dat cu capul de geam. Unii discusi care mi-au fost trimisi, au ajuns in apä de 20°C, in care au stat ore in sir. Pe altii i-am tinut intentionat 7-14 zile la 35,5°C. Cänd as vrea sä depunä le torn apä rece pinä scade in 5min de la 30° la 26° si-o las apoi s-o ridice incälzitorul din nou la 30°. Si nu le-au apärut pete. Eu zic sä nu-l bombardezi cu medicamente. Probabil cä va trebui sä-l iubesti, ca si pänä acum, asa cum e. N-am auzit cä s-ar putea vindeca asa ceva. Cineva (unul din cei mai buni crescätori) zicea in urmä cu douä decenii cä-i de la incälzitor! Azi stim cä nu-i asa. In orice caz nu-l trata färä sä stii sigur ce faci. Mai bine mai intreabä.