3 fluora si 830
pe viitor poti inlocui 830 cu un 865 sau 965 mai rare dar se pot gasi

mie cel putin imi place combinatia dintre violetuil fluora si galbenul 830 pe care dealfel le folosesc 2xfluora, 1x 865 si 1x 830

ok

eu dau referinte

cititi la sfirsit despre duritatehttp://www.referatele.com/referate/chimie/online4/Apa---Sursa-vietii---apa-ca-solvent--salvatare--hidratare-referatele-com.php
un citat foarte importamt

Duritatea si purificarea apelor. Totalitatea sarurilor de calciu si magneziu, exprimata in grade de duritate, ce se gasesc dizolvate in apa constituie duritatea apei. Se deosebesc: duritatea temporara si duritatea permanenta. Duritatea temporara se datoreste bicarbonatilor de calciu si magneziu Ca (HCO3)2, Mg(HCO3)2, iar duritatea permanenta, clorurilor si sulfatilor de calciu si magneziu. Suma duritatilor temporara si permanenta formeaza duritatea totala.

ge678h8241feeq

ge678h8241feeq

Duritatea temporara se indeparteaza prin fierberea apei, cand bicarbonatii se descompun si depun carbonatii respectivi, sau prin tratare cu var:

Ca(HCO3)2+Ca(OH)2 = 2CaCO2+2H2O (Carbonatul de calciu se indeparteaza periodic.)

Duritatea permanenta se indeparteaza prin tratare cu soda (carbonat de sodiu).

CaSO4+Na2CO3=CaCO3+Na2SO4

Procedeul este ieftin, se preteaza la epurarea apelor foarte dure si operatia dureaza putin. Prezinta dezavantajul ca dedurizarea nu este completa si ca excesul de var se poate depune sub forma de crusta.

In ultimul timp, pentru dedurizarea apelor industriale se intrebuinteaza rasini sintetice de ioni
voi scana zilele astea si citeva pasaje din cartile mele de chimie ca sa nu existe confuzii deoarece linkul este un referat si poate fi gresit

sau dati cautare tot pe acel site la "duritate apa" si puteti citi referatele

m_3 wrote:Inteleg de aici ca nu e un caz izolat ce am patit eu. Ironia sortii face ca mai aveam o bobina tot romaneasca, dar mult mai veche, de pe vremea lui Ceausescu si vreau sa spun ca si acuma serveste patria fara probleme (ce-i drept nu la acvariu ci la garaj , ca dupa incidentul cu aia noua am scos-o si pe asta veche din functiune).

Oricum ca sa fie sigur si sa poata pleca weekendurile linistit de acasa recomand inca o data lui varacosmin sa cumpere lucruri de calitate.

daca e daia gri cu 4 iesiri nu mio donezi mie [e super scula]

viulian wrote:
Duritatea permanenta este data de prezenta ionilor de Ca2+, Mg2+, Fe3+.

duritatea permanenta este data de prezenta sari de Ca2+, Mg2+,

viulian wrote:
Duritatea permanenta este data de prezenta ionilor de Ca2+, Mg2+, Fe3+.

duritatea totala sete data de prezenta ionilor de Ca2+, Mg2+, Fe3+

am vazut ca in general in acvaristica duritatea totala este confundata cu duritatea permanenta ,de fapt destul de normal pe noi interesindune cei doi componenti separat duritatea carbonica si cea permanenta

in privinta mea consider subiectul incheiat ,am primit raspunsul dorit,

daca am ofensat pe cineva imi cer iarasi scuze

lazarginel wrote:Ba frate kill,eu numai inteleg nimica
Ai 4 METRI de carti de chimie si esti maestru jedi in ale chimiei
si nu stii cine i-ti maninca kh din apa

chimie stiu destula acvaristica stiu putina de aceia intreb findca chiar vreau sa invat ,dar ca sa pricep ceva am nevoie de o justificare logica
daca am ofensat pe cineva rog sa ma scuzati

viulian wrote:Cred ca ti-ai lamurit confuzia despre kH fiind CaCO3 sau MgCO3.
kH este alcalinitatea - tot reprezinta carbonatii pe cand gH-ul este dat in mare de CaCO3 si MgCO3 (restul cationilor bivalenti nu prea sunt detectabili).

ca sa nu existe confuzie Ca[HCO3]2 SAU Mg[HCO3]2 sunt compusi instabili in apa ionul de H elimininduse foarte usor
DIN CITE AM INVATAT IO
Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata[KH, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).GH

Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala .

Conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad = 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3). La noi in tara,exprimarea duritatii se face in grade germane.

AM DREPTATE SAU BA

ACILEA MAI MULTE INFORMATIIhttp://en.wikipedia.org/wiki/Calcium_carbonate#With_varying_CO2_pressure

MULTUMESC FARAONULUI
cred ca vinovat este o cantitate prea mare de elodeea care a crescut foarte mult in ultima vrene

UIta-i ,CO2 scHimba si KH ,nu numai ph

la aceasta afirmatie am cerut demonstratie ca eu nu o inteleg

Uite ecuatiile:

1. CO2 + H20 <------> H2CO2 (Carbonic Acid)
2. H2CO2 <------> H+ + HCO3- (Bicarbonate)
3. HCO3- <------> H+ + CO3(2-) (Carbonate)

Cand se adauga CO2, in ecuatia (1) creste cantitatea de acid carbonic care duce, conform ecuatiei 2, la aparitia unui ion de H si implicit la cresterea aciditatii (pH scade). Asta in conditiile in care nu ai un buffer de carbonati. Caci atunci cand ai buffer-ul, acel ion intra in reactie cu (de exemplu, bicarbonatul de sodiu) NaHCO2 formand din nou acid carbonic (instabil).

In felul acesta, datorita prezentei bufferului, se compenseaza scaderea pH-ului pe cheltuiala carbonatilor (pH ramane constant, kH scade).

daca reactiile sunt reversibile cum sa scada kh care e o concentratie a unor compusi moleculari pe cind ph e o concentratie a unor ioni nare nici o treaba unu cu altu

tu ai scris reactiile de ionizara a acidului carbonic ce treaba are el cu kh adica CaCO3 si MgCO3 ca io nu inteleg

in momemtul in care sa format acidul carbonic rolul kh ca element tampon sa incheiat

lazarginel wrote:KH este un parametru tampon pentru co2
DECI Kh poate varia in limite sa zicem de 2-3 grade in minus sau in plus
Dupa care numai scade indiferent cat co2 ai in acvariu,sau nu creste
Dar kh variaza in imite mai mici deacit co2
Si mai este si masa de plante care schimba usor semnificatif kh
Mai este si cantitatea de dejectii de -a pestilor care mai influenteaza kh
Cantitatea de O2 dizolvata in apa
Intensitatea luminoasa DA nu ride
De aceea la tine ph variaza brusc , concentratia de carbonati din apa este insuficienta pentru a tine piept co2
Este sub limita tampon care este undeva pe la 4-5 cam asa ceva
Nu minca cartea de chimie ca i-ti mai trebuie

eu am intrebat cum poate varia kh functie de co2
eu stiam ca co2 e functie dintre kh/ph ,asta nu in acvaristica ci in chimie
tot ce imi spui tu sunt simple afirmatii eu vreau demonstratie stintifica sau macar sa aibe logica nu "Cantitatea de O2 dizolvata in apa"

cartea de chimie pot so maninc fara teama am peste 4 m [metri] de carti de chimie [si nu ma refer la manuale]

off topic

feritiva de romlux ca de dracu
sunt roman pina in maduva oaselor dar cu asa productie nu vreau sa ma mindresc

am avut contract cu ei ,bobine si startare, 3/4 DIN MARFA O TRINETEAM INAPOI, NU FUNCTIONAU si MAI AU PROSTUL OBICEI SA IA FOC [STARTARELE] per total la costuri datorita plimbari marfi au iesit dublu decit la osram sau philips,
plus ard tuburile intro fericire ,se incalzesc ca dracu , consuma ca un resou

lazarginel wrote:UIta-i ,CO2 scHimba si KH ,nu numai ph

cum ca daca imi arati si e corect iau cartea de chimie o dau cu maioneza si mustar si o servesc cu o portie de cartofi pai

kh [adica carbonati ] au rol de tampon blocheaza co2 dar il elibereaza la orce variatie a ph de ordinul 0.001

problema mea e ca nu mai am carbonati iar tot co2 se face sifon [acid carbonic]
din cauza lipsei substantelor tampom no3=10[de fapt intre 0 si 10] iar kh1-2 ,ph variaza prea mult intre noapte si zi

un ro sau un banal filtru cu carbune activ [se gaseste la magazinele de instalatii] cu cit mai mare cu atit il vei schimba mai rar

cine imi maninca carbonatii
dimineata schimb apa kh 5
seara kh 1-2 [alaltaieri era sami gazez pesti]

din cauza asta am variati mari de ph si a trebuit sa opresc aditia de co2

tuburi de 14w nu prea gasesti sunt destul de rare

ce iti recomand ,taie casuta interoara cea cu balastul si dao afara. inclusiv cu capacele [contactele la tuburi]

dai doua gauri pe lateral in dreptul fostelor neoane cam de 25mm pe care poti baga doua neoane de 18w [60 cm],recomand un floura si un 865,
cumperi doua drosare [electromabnetice sau clasice] si le montezi in spatele capacului acoperite cu ceva[pericol de electrocutare] contactul cu neoanele il faci cu vechile socluri dar in exterior , eu asa am facut la un juwel

ATENTIE TOTUL TREBUIE BINE IZOLAT
CU 230V NU E DE GLUMIT

SUPER TARE LAMPA

iao are controlar electronic [sau cel putin asa am tradus eu] si poti varia intensitatea luminoasa de la 1 la 100% ,minumatia aia poate face minuni la plante :-)
daca tot esti in zona ia si http://www.underwater-world.de/catalog/product_info.php/cPath/51_52_68_198/products_id/2926?osCsid=2bed3a9e8f4f03c62ce2f85ef764a574
la asa lumina fara codoi nu are sens, plus ie mai ieftin decit la noi

spiderdany wrote:Am masurat neonul cu tot cu suport si are 61 de cm. Deci undeva la 63 cm
La o coloana de apa de numai 30 cm din care substrat, pietre, nu credeti ca o sa fie indeajuns sticla de 4 mm ?
App alte alternative la tubul florescent?

e priculoase
la 4 mm esti la limita diferenta pina la 6 mm e de 4 ron crezi ca merita sa te risti chiar unde nu trebuie

fal de 70cm din sticla de 6 fara intarituri si vei putea sa dormi linistit gindestete ca neoane de 18w sunt peste tot si destul de ieftine in comparatie cu cele de 15w [45cm] care sunt rare si exagerat de scumpe

chestia cu 1w/1l este ceva de uz general pentru noi cei cu acvarii mici

la minisarcofage mult mai important este calitatea lumini si puterea ei de penetrare, tipul de plante si cantitatea acestora,locul in care vor fi plasate

daca vrei sa pui plante decit in spate sau intrun colt cantitatea de lumina in acea parte trebuie sa fie mai mare decit in restul acvariului

daca vrei gazon lumina trebuie sa fie unifiorna

daca ai cu ce ia lampa de 300w iar la nevoie poti anula 1 -2 neoane sau cel mai bine [recomand cu caldura] aprinderea si stingerea lor treptata
asfel incit lumina la puterea maxina sa fie decit 4-6 ore pe zi

exista un raport intre drojdie/zahar/co2/timp

drojdie putina /zahar mult / co2 putin /mult timp
bomba va functiona mai mult .presiunea va fi mica iar cantitatea de alcool degajata asemenea

drojdie multa/ zafar putin /co2 mult /putin timp
bomba va functiona putin ,presiune mare ,cantitatea de alcool degajata mare

daca ai acvariu mic prepari prima reteta .la un acvariu mare pe cea de a doua

dozarea co2 in lipsa unui indicator sau a unor teste de ph se va face treptat ,cite putin in fiecare zi,incepe de la o bula la 10 secunde si daca nu se intimpla nimica rau cresti dar cu pasi cit mai mici

Porcu wrote:

kill wrote:ca macronutrienti iti recomand o solutie cirpacitta ,vitaflora nr6, citeva picaturi pe saptamina ,DAR CU ATENTIE DACA DEPASESTI DOZA OPTIMA TE UMPLI DE ALGE

In nici un caz nu folositi asa ceva fara teste de NO3 si PO4.

teste de no3 ,po4 , fe si co2 ,cred ca sunt obligatori pentru toti iubitori de plante fara ele orce fertilizare trebuie facuta la ochii iar orce eroare se soldeaza cu crescatori de alge

in lipsa testelor chiar cu fertilizanti de firma poti so dai in bara la fel de usor ca la ferilizanti cirpaciti

toate sistemele de masurare a co2 se bazeaza pe reactia acestuia cu apa.dar exista o problema co2 nu reactioneaza preponderent cu apa ,ii place si restul chimicalelor din apa care joaca un rol de buffer [sau pe romaneste tampon]
solutiile tampon blocheaza co2 dar nul retine putindul elibera

in acvari avem 2 componente cu rol de tampon
carbonati si no3 ,acestia retin co2 temporar eliberindul la orce variatie a ph [de ordinul 0,001]
chiar in tabelele pentru corespondenta kh/ph/co2 se vede ca cu cit creste kh cu atit concentratia de co2 este mai mare la acelasi ph

in acvariile in care kh si no3 sunt foarte mici variatiie de ph vor fi marii la aditia de co2 deoarece tot co2 va reactiona imediat cu apa

in acvariile in care kh este mic si no3 normal la aditia de co2 pot aparea variati ale ph dar aceste vor fi mai mici deoarece[presupunind ca exista nutrienti si lumina] plantele il vor consuma

in acvariile cu kh si no3 in limite normale aditia de co2 va varia foarte putin ph dar exista pericolul ca dupa depasira barierei tampon tot co2 blocat se solutiile tampon sa reactioneze cu apa avind loc caderi bruste de ph

in acvariile in care kh este in linita si no3 este mic la aditia de co2 ph va varia foarte putin ph dar exista pericolul ca dupa depasira barierei tampon tot co2 blocat se solutiile tampon sa reactioneze cu apa avind loc caderi bruste de ph in special noapte cind datorita lipsei de no3 de peste zii co2 eliberat de plante sa depaseasca valoarea tampon a kh

in acvariile cu kh si no3 peste limita aditia de co2 va varia putin ph iar pericolul caderilor de ph este foarte mare [in special noaptea], dar aceasta probabilitate este foarte mica [cei care fac aditie de co2 de obicei se confrunta cu no3 si kh aproape de 0]

toate aceste ipoteze sunt pura teorie in practica cu toate ca exista o strinsa legatura intre kh,no3/ph/co2 pot sa difere deoarece existe multi alti factori care influienteaza concentratia de co2 [agitate apei ,tipurile de plante din acvariu ,volumul, suprafate luciului de apa, inaltimea acvariului .tipul filtrari ,etc]