Apa plata este o apa 'epurata', curatata de nitrat, metale grele eventual, clor etc. Folosita in acvariu, nu inseamna ca obtii o apa moale. Conductivitatea este comparabila de altfel cu aceea a apei de la robinet - in zona mea (cca 200 microS).
Apa distilata are o conductivitate de cca 70 microS - satisfacatoare avind in vedere ca apa de la robinet poate avea mai mult de 250 microS.
O instalatie de osmoza inversa eficienta poate produce un efluent cu o conductivitate sub 10 microS dar aceasta creste in timp iar durata de functionare optima depinde nu numai de volumul de apa folosit ci si de presiunea apei din retea, calitatea apei potabile si, de asemenea o filtrare chimica/mecanica prealabila mareste durata de 'viata' a membranelor osmotice.
Daca sursa de apa potabila are o calitate ... in limita bunului simt, aceasta poate fi utlizata in amestec cu apa obtinuta prin osmoza inversa pentru obtinerea unei duritati optime in acvariile plantate (de apa dulce). In acvaristica marina, cerintele difera putin. A recurge la o remineralizare ulterioara tratarii prin RO, mi se pare un proces costisitor.

Imi permit sa continui ideea deoarece am vazut aici pe forum aprofundari mult mai...profunde, pe diverse teme.
Si insist sa scriu deoarece am totusi multe si mari nedumeriri .

pH controller-ul nu il folosim singular ci corelind datele cu KH si chiar continutul de CO2 din apa.
In mod similar, ORP ofera informatii informatii, in mod corelat cu alti factori de natura chimica, biologica si depinde de unii dintre acestia.
Spuneam ca, atunci cind ORP a crescut peste valoarea de 400 mV (considerat un prag maxim admisibil si safe pt pesti, cel putin in acvaristica marina unde acest prag poate fi atins prin ozonizarea apei - deci un oxidant puternic si periculos - dar nu stiu de ex, care este valoarea ORP intr-un acvariu reef stabilizat si 'plin' cu nevertebrate, vertebrate si microcenoze 'mineralizatoare' de substante), am crezut ca prin cresterea caracterului oxidativ al apei, aceasta va actiona ca stresor asupra animalelor din acvariu. La cel putin 12 luni de functionare in acest ritm, ORP=500-580mV nu se dovedeste (precum am citit pe net) un factor de stres pt nevertebrate cel putin (primele care ar 'ceda'): creveti, melci, planarii (ultimile doua grupe le consider abundente si ramine de vazut daca dezvoltarea ampla a lor este in legatura cu evolutia dorita a acvariului).
Intr-un acvariu plantat, unde fotosinteza plantelor, 'ajutata' pe multiple cai, se desfoasa la viteza optima, unde substratul - prin compozitie, structura, stimulare de curenti de convectie - este si el 'ajutat' sa reprezinte locatia unor microcenoze stabile in timp, e firesc ORP sa. Sa ce? Sa fie stabil - asta e sigur.
Aici trebe sa fac o paranteza si sa rezum ceva:
- Oxidantul implicat in reactiile de oxido-reducere este acceptor de electroni, el scazindu-si nr de oxidare.
-Reducatorul (respectiv substanta organica in principal, eu cu aceasta am treaba) implicat in reactiile de oxido-reducere este donator de electroni, el crescindu-si nr de oxidare.
Acestea fiind spuse, inseamna ca ORP este cu atit mai mare cu cit creste concentratia oxidantilor, a acceptorilor de electroni adica (ozonul - nu e cazul in acvariile plantate - sau ionul feric cu nr de oxidare 3+ adica Fe3+ care vrea sa treaca in Fe2+ daca poate s.a.) sau este cu atit mai mic pe masura ce creste concentratia reducatorilor, a donatorilor de electroni (substanta organica - bat-o vina - sau ionul feros - Fe2+, atit de dorit de plante sau azotul amoniacal, N3- s.a.). Cu azotul amoniacal am ajuns la o alta categorie de procese din acvariu pe care o consider importanta si care are o contributie importanta la reactia redox a apei: nitrificarea respectiv oxidarea biologica a amoniului, in filtru biologic, substrat, obiecte de decor - pretutindeni unde se pot 'aseza' coloniile nitrificatoare. Azotul amoniacal (N 3- ) se oxideaza la nitrit (N3+) si aceasta e o reactie redox; oxidarea, biologica si ea, a nitritului la nitrat modifica nr de oxidare al azotului trecindu-l in nitrat in care azotul are nr de oxidare +5.
Denitrificarea este tot un proces redox in care azotul din nitrat cu nr de oxidare 5+ (N 5+) trece in azot liber cu nr de oxidare 0. Aici, azotul este acceptor de electroni .
Intr-un ppt din comp, am gasit slide-ul de mai jos unde am scris cindva reactiile din acvariu, dupa D. Walstad:

http://img138.imageshack.us/i/procmicrobiol.jpg/

Pe cele marcate le consider procese prezente in mod evident, intr-un acvariu stabilizat: nitrificarea, descompunerea aeroba, poate si reducerea fierului ... feric - cindva in cine stie ce acvariu parasit. Nu 'cred' in reactiile anaerobe intr-un sistem de acvariu deci nici in denitrficare. Cred ca zonele anoxice apar rareori, pe durate scurte de timp, pe suprafete reduse, nelasind loc de stabilizare a bacteriilor si derulare a reactiilor anaerobe care sa influenteze semnificativ viata din bazin. Cred (asa am citit cindva si pare logic) ca substratul poate deveni - la un moment dat si indepartat - anoxic atunci cind are >10 cm inaltime si e din nisip care se taseaza disparind spatiile si circulatia gazelor. Acolo unde circula apa 'incarcata' in oxigen dizolvat la un nivel optim pt viata pestilor, mediul este aerob.

O alta idee: pH scazut ar determina ORP mare.
Intr-un sistem mare de acvarii cu pesti, cu:
- lumina 'cu becuri de alimentara' care ajung si la 1W/50 l (nu e problema, totul e remediabil :lol,
- fara plante deci fara fotosinteza,
- cu UV in schimb,
- sistemul de acvarii e stabilizat in ani (lucru vizibil si intr-o duritate totala de 14grG care va fi rapid corectata in aceasta vara) deci cu microcenoze fixate in substrat, filtre, decor, tevi etc,
- cu o nitrificare de la satisfacator la optim,
- cu o saturatie buna a apei in oxigen dizolvat,
pH-ul (corelat cu acel GH) a scazut la 6.32. CO2 (nu de la butelie desigur) e si el prezent la un nivel semnificativ. In schimb, redox e departe de valorea masurata in acvariile plantate. Reprezinta min 260-460 mV. Care e un ecart bun (data fiind starea si viabilitatea pestilor) si mai mare decit nivelul masurat in acvariile unde traficul de apa e frecvent si, probabil, stabilitatea ...bio-chimica a apei e mica (cum arau graficele din comentariul anterior, ORP>100 mV, <200 mV). Cine da acest ORP, alegeti voi din lista proceselor din link-ul de mai sus .

In concluzie si cam gata apologia redoxului, - pina la noi situatii si noi interpretari, cine stie...: ORP implica mai mult decit chimia pura din apa bazinului. O apa cu caracter puternic oxidativ ('plina' de acceptori de electroni) adica un ORP de 700-800 mV, va accepta electroni de la bacteriile patogene pina le va ucide. Respiratia plantelor si animalelor, metabolismul bacterian, cel animal, unele dispozitive care substituie natura din acvariile noastre contribuie intr-o masura mai mare si mai mica la potentialul redox al apei. Nu cred ca exista valori optime ci un interval preferat de la 100 mV (sub acest nivel e evident ca abunda substanta organica singura, pe acolo) la cit?
Iar in acest interval, o stabilitate a ORP cred ca e indicatorul unei bunastari in acvariu.

ORP in sistemele marine schimba putin discutiile.

Simplist spus, cam asta ar fi, cam in forma asta mi le-am ordonat eu.

Gata, a trecut si 1 apr . Nu spun ca eu as fi pacalit pe cineva ieri, nu am avut chef, se ocupa statul (?) de asta.

goldman wrote: am si eu o intrebare:in legatura cu plant grow,de la Aqua medic,am inteles bine?este la fel de bun ca si un metal halide????daca da, zii sa-mi arunc dennerle-urile

Sorry, eu sunt de vina pt ca nu stiu sa explic. Poate ca le voi pune cap la cap. Poate atunci cind ceva nu va merge bine in acvariu (sper sa nu).

Dar eu nu am spus ca metal halidele sunt mai bune decit AquaMedic. Si sunt de acord cu voi ca Dennerle sunt calitativ superioare AguaMedic. Am AquaMedic pt ca ...asa au venit la pachet si continui sa le folosesc. Referindu-ma la tuburi si MH, imi exprimam o nedumerire. Literatura spune ca diferitele dispozitive de iluminat (si undeva am gasit mentionat MH) influenteaza ORP - MH probabil datorita compozitiei spectrale. Si e logic sa fie asa. Iar eu ma asteptam sa gasesc o deosebire cit de mica in reactiile de oxido-reducere, in acvarii plantate, dotate diferit in privinta iluminarii. N-a fost sa fie.
Personal, consider indispensabile MH in bazinele de 650 l despre care vorbesc, unde inaltimea acvariului este de 64 cm. Presupun ca radiatia luminoasa patrunde mai adinc . Bineinteles ca am dificultati cu mentinerea temperaturii apei vara (dar, chiar si in conditiile degajarii de caldura a MH, reusesc sa le mentin in functiune intre orele 11-16), pe care nu o 'scot' din intervalul 25-27.5C. Ceea ce nu e ok. Un regim termic intre 23.5-24.5 C pe timpul iernii s-a reflectat intr-un ecart ORP relativ mai mic fata de cel inregistrat pe durata verii.
As fi curioasa sa aflu cum merg plante precum R. macrandra sau Blyxa, intr-un mediu cu un ORP de 300-400mV. In conditiile actuale, R. macrandra supravietuieste fara a avea aspectul pe care mi-l doresc. Nu cred ca in conditiile de KH si pH la care lucreaza acum bazinele mari, ORP poate cobori sub 500 mV. Ramine de vazut care situatii determina o scadere a ORP.

Ce ti-e si cu nucleul asta .

Sigur ca voi scrie dintre opiniile, rezultatele, nedumeririle pe care le am in legatura cu subiectul.
Nu pot incepe acum cu inceputul deoarece alte aspecte pe aceasta tema ma preocupa.
Dar pe scurt:
- reactiile de oxido-reducere implica oxidanti si reducatori;
- in reactia de oxidare, un atom, ion, molecula cedeaza electroni iar donatorul se numeste reducator; in acvarii, gasim substanta organica, ionii metalelor cu nr mic de oxidare: magneziu, calciu, sodiu (pt mentinerea echilibrului acestor ioni, a electrolitilor in general, este benefic schimbul de apa). Microelementele din fertilizanti, daca sunt in forma chelata, sunt protejati de reactiile de oxidare.
- in reactia de reducere, un atom, ion sau molecula accepta electroni iar acceptorul se numeste oxidant; ozonul este unul dintre cei mai puternici oxidanti; UV-ul are acelasi rol.
- fotosinteza implica reactii de oxidare si reducere deopotriva. De aceea, intr-un acvariu plantat si corect dotat, mentinut, calitatea apei - care implica si o valoare optima a potentialului de oxido-reducere (ORP) - este una buna ceea ce se reflecta in starea pestilor.
- ORP depinde de asemenea de continutul de oxigen dizolvat din apa; cred ca am scris cindva cit de mult variaza continutul de oxigen dizolvat, in 24 ore; e cam... spectaculoasa variatia.
- apa cu pH acid are ORP influentat de agentii oxidanti; apa cu pH bazic are ORP mic dat de agentii reducatori.
- apa cu ORP >700 mV are caracter puternic oxidant, e deja un agent de sterilizare; apa potabila are ORP < 200 mV; apa cu caracter reducator are ORP <-250 mV.

Cred ca ORP reflecta echilibrul (sau lipsa lui) intre parametrii chimici, biologici, device-ri (becuri, filtru/curenti acvatici), schimburi de apa si echilibru in electroliti etc iar toti acesti factori sunt in strinsa interdependenta (aceste aspecte se desprind din multe dintre discutiile provocate aici pe forum ). E dificil de spus in ce masura KH sau pH sau becurile sau biomasa din acvariu sau curentii subacvatici etc influenteaza direct si/sau indirect la un moment dat, variatia ORP. Sau invers. In reactiile de oxido-reducere din apa sunt implicate atit componenta anorganica dar si cea organica din bazin. De aceea acvariul, chiar daca artificial, este un ecosistem (atunci cind il amenajam ca atare).
Inca tin sub observatie diferitele ... reactii.

Despre diferitele valori ale ORP, in diferite momente de activitate, pot spune urmatoarele:
Am inceput acvaristica marina, tinind cu sfintenie ORP la 300 mV si doar in cazul exploziei algale, la 350 mV (controlul ORP in acvariul marin se face cu ajutorul injectiei de ozon). Un ORP de 300 - 400 mV este considerat safe pt animalele din acvariu.
Doua acvarii plantate de cite 650 l fiecare au inceput sa functioneze cu urmatorul redox, cu cca. 13 luni in urma:

http://img35.imageshack.us/i/redoxa1debut.jpg/

Valorile sunt inregistrate din 3 in 3 ore. Se observa ca ORP era in jurul valorii de 350 mV. A crescut treptat. Stabilizarea ORP e corelata cu echilibrul multor 'verigi' ale acvariului. Plantarea a fost densa de la inceput. Cred ca forma sinusoidala a curbei e legata de debutul fertilizarii.
Se spune ca ORP (probabil valoarea mica a acestuia?) poate influenta cianobacteriile. Cred ca pericolul dezvoltarii algale o data cu startarea unui acvariu (plantat) e legat nu de valorile absolute ale unor parametri (chimici sau biologici) ci de variabilitatea acestora.
Am experienta ...traumatizanta a algelor dar nu cu aceste 2 acvarii. Putine fire de alge filamentoase au aparut, ele disparind rapid o data cu popularea cu SAE si Amano shrimp.
La 7 luni de la startare, redox ar?ta astfel:

http://img824.imageshack.us/i/orpa1a2sept.jpg/

Valorile sunt inregistrate la fiecare 30 min. Se observa cum variaza ORP, in raport cu adaosul de fertilizanti, fotosinteza, cresterea de oxigen dizolvat din apa din timpul zilei etc. Valorile de 580 mV (la un pH6.5 si cca 3-5 KH) nu m-au linistit multa vreme, arata un potential oxidativ al apei. Dar animalele din bazine au stare buna de sanatate, mortalitate 0. In ceea ce priveste plantele ... sunt mai multe de spus.

Tabloul ORP functie de pH in alt bazin (166 l) despre care aminteam cind am redeschis acest topic, arata astfel, dupa repunerea in functiune a valvei/buteliei de CO2:

http://img847.imageshack.us/i/spm101aprphredox.jpg/

Am fost in eroare, ORP (cu rosu) a crescut 'prompt' o data cu scaderea pH prin injectie de CO2. Se pare ca un pH setat la 6.9 ( si cca 3 KH) va determina un ORP<500 mV? Ramine de vazut. Pina acum am 'lucrat' la pH 6.5, ORP fiind >500 mV (cu exceptia perioadei fara aditie de CO2).

ORP in acvarii sterile cu pesti (discus) arata astfel (A1, A2, A4; A3 este acvariul plantat/166 l mai sus amintit):

http://img641.imageshack.us/i/sist301aprredox.jpg/
Un ORP la nivelul observat in grafice (fata de fenomenul intilnit intr-un acvariu plantat) nu e motiv de panica; starea pestilor, apetenta si comportamentul sunt normale.

Observatii, observatii... . Inca nu e timpul concluziilor.

De abia azi am gasit acest topic. Mi-am propus de dimineata sa scriu si eu felicitarile pt acvaristii care au adus domeniul din Romania, pe coperta unei reviste celebre. Am 'frunzarit' scurt topicul de dimineata, abia acum observ conflictul din el si nu am nicio tristete , traim in Romania si unii nu 'pot iesi deloc din pielea lor'.
Asadar, pt mine, subiectul topicului ramine tot pasul inainte facut de acest forum prin nucleul lui cu oameni deosebiti, plini de ... continut, ca sa folosesc un termen citit mai sus . Eu felicit sincer si cu drag, pe Sandu si colaboratorii (Porcu, gg, mosu, Intros 'cunoscindu-i' mai bine), care l-au inspirat si s-au inspirat reciproc desigur. Multi dintre ei stiu cu siguranta ca, pt mine personal de ex, ei si altii citiva, au reprezentat imboldul pt a incerca si 'plantate'.
Felicitari si succes , cu siguranta planurile lor nu se vor opri aici .

Porcu wrote:Acuma m-am prins, pH-u' e cu galben ....... io credeam ca-i cu rosu . .

Pt mine, asa , o sa upoadez aici si graficul valorilor, dupa repunerea in functiune a buteliei. Pare-se ca ORP nu a crescut atit de rapid cum a scazut.

Porcu wrote:12 a. m. inseamna amiaza sau miezu' noptii ?
Sa inteleg ca in cele 7 zile CO2 a fost oprit complet? Sau a mers continuu la debit constant?

12 a.m. inseamna miezul noptii . Oprirea injectiei de CO2 s-a facut in 24.03. a.c., atunci apar pragurile pe curbe. Nu a existat aditie de CO2 intre 24-29.03. In 29.03., am citit datele si am repus in functiune electrovalva si butelia, datele repsective nu apar desigur pe grafic.

Inspiratia, bat'o vina!

g.g wrote:La un asa acvariu, e pacat sa nu ai o instalatie profi de CO2, sau un controler de potential redox.

Iar m-am legat de un topic dupa un simplu cuvint cheie .
Uitindu-ma pe un site al Dryden Aqua, la un filtru mecanic, am vazut cum unii masoara potentialul redox si potentialul zeta. Daca ultima notiune e noua pt mine (si pare a fi o masura buna a unei filtrari mecanice excelente care te salveaza de multe probleme ulterioare), potentialul redox am posibilitatea sa-l masor continuu iar informatiile obtinute sunt ... interesante cel putin.
Un exemplu este in graficul de mai jos pe care m-am decis sa-l infatisez aici.

http://img215.imageshack.us/i/2011spm129martieredoxph.jpg/

Pe grafic sunt reprezentate valorile pH si redox ale apei dintr-un acvariu plantat, obtinute pe durata a 7 zile, notate din 3 in 3 ore.
Valorile mari ale ORP (>500mV) sunt influentate de: UV si fotosinteza. Forma parabolica a curbei variatiei parametrului pe 24 ore este in raport cu adaosul de micro- si macronutrienti si respectiv implicarea acestora in reactiile oxido-reducatoare.
Pragul inregistrat de fiecare dintre cele 2 curbe este corelat cu stoparea injectiei de CO2. Reducerea cantitatii de CO2 din apa a determinat un raspuns fotosintetic prompt al plantelor (fotosinteza fiind un proces care implica reactii de oxido-reducere intense) tradus printr-o reducere a intensitatii reactiilor de oxido-reducere. Valori ale redox > 300 mV indica oricum, un potential oxido-reducator optim al mediului acvatic dar diferenta este semnificativa fata de momentul in care exista un alt optim in intretinerea plantelor.
Mai precizez ca pe axa primara a ordonatelor este proiectat pH iar pe aza secundara - ORP.

Se mai spune ca becurile MH influenteaza de asemenea, potentialul redox. Intr-un acvariu iluminat si cu MH, ORP nu difera de cel masurat in apa acvariului luminat doar cu neoane plant grow/Aquamedic.
Si cam atit.

Am gasit tot acest topic pt a mai consemna o observatie, recenta, in curs de 'evolutie'.
In aceeasi incinta (in aceleasi c onditii de mediu ambiant, respectiv), am doua acvarii de cite 476 l apa (volum efectiv) dotate, fiecare, cu butelie/pH controller. "Comportamentul" bazinelor este RELATIV asemanator.
Fiecare bazin e dotat cu cite doua filtre externe, Hydor/900 l/ora. Mult sau putin, am optat pt acest debit cumulat de filtrare.
La unul dintre bazine am inlocuit un filtru Hydor defect cu un EHEIM/1700 l/ora, singurul avut la dispozitie. Probabil voi renunta la aceasta optiune (inca mai urmaresc evolutia chimismului din acvariu) pt ca:
- agitarea apei implica "pierderi" de CO2 din apa astfel ca am suplimentat aditia de gaz pentru a mentine pH-ul la valoarea setata.
- potentialul redox a scazut semnificativ, spun eu, in conditiile in care nicio alta operatie aplicata: schimbul saptaminal de apa, tunsul plantelor nu a determinat aceasta reactie.
Potentialul redox coboara de ex zilnic, dupa aditia fertilizantilor (si creste in urmatoarele 24 ore curba de variatie fiind sinusoidala). Niciodata in masura sesizata in situatia mai sus descrisa. Poate doar in faza de adaptare, plantele si-au modificat capacitatea fotosintetizanta, fotosinteza fiind, alaturi de alte procese sau dispozitive din acvariu, o expresie a reactiilor de oxido-reducere din apa.
Urmaresc de ceva vreme potentialul redox, ca o masura a "starii de bine" din acvariu. Desi, chiar si un acvariu cu alge putin avea un potentialul redox "rusinos" de mare.
Ce ma intreb eu acum? Care e limita pina la care, curentul de apa din acvariu este un factor favorabil pt optimul fiziologic al plantelor... .

Te invidiez (in sensul bun), pt asa instalatie. Nu am vazut asa apa si asa conductivitate decit... la zapada de azi . Dara ma uit la la locatia ta ... si toate au o explicatie pe lumea asta , adica o sursa de apa cu o calitate medie cel putin (presupun), permite o exploatare indelungata a membranelor.
O sursa de apa cu o calitate satisfacatoare, o instalatie de RO de debit mare si un prefiltru (5 micron+25 micron + carbune activ) subdimensionat impun o frecventa mai mare de schimb a consumabilelor (cartuse si ulterior membrane). Un prefiltru bun, compatibil cu osmoza dpv al parametrilor functionali si dimensionali maresc durata de 'viata' a membranelor care sunt mai scumpe.

E mai ieftin decat sa cumperi apa distilata de la statia de benzina. Altfel, raman sursele 'ocazionale' : zapada si apa de ploaie.

Azi am facut o masuratoare si m-am legat de acest topic ales cu search, pt a-mi exprima oarecum uimirea.
Poluarea indusa prin apele reziduale si menajere in zonele unde nu exista statii de epurare, agricultura si bla-bla e o realitate cu siguranta.
Totusi m-am mirat profund azi vazind calitatea ... zapezii: conductivitate 10 µS, pH aproape neutru (6.85) (pe proba la 2 zile dupa incetarea ninsorii si nu din stratul superficial); deci extrem de pura; in conditiile in care apa distilata din benzinarii are 50 - 70 µS sau instalatia de osmoza pe care o detin are un efluent de 70 - 100 µS.
In perioada 'incalzirii globale', a 'terorismului global', a 'crizei globale', a globalizarii in general si chiar si a unui 'nou sfirsit global, in 2012', atmosfera nu e asa poluata. Sau nu intotdeauna...

Am fost offtopic, sorry dar nu am putut deschide un topic nou privind puritatea zapezii ci doar ...am facut variatii pe aceeasi tema.

Este interesant ce spui tu in legatura cu clorura de calciu si util cu siguranta. Nu fac decit o paranteza la cele scrise de voi mai sus.
Insa, transportul activ al ionilor de clor la nivelul epiteliului branhial al pestilor (si ma refer mai ales la rolul acestui mecanism in excretia de uree la nivelul branhiilor - care se realizeaza intr-o mare masura pe aceasta cale la pestii dulcicoli) implica un transport pasiv al ionilor de sodiu iar celulele branhiale specializate in acest sens (chloride gills cells) pt aceasta functie, au permeabilitate indeosebi pt acesti ioni. E importanta prezenta ambilor ioni in derularea mecanismului respectiv.
In legatura cu deciclarea acvariului (daca bine am inteles), crezi ca e o problema? Bacteriile nitrificatoare prezinta un grad de eurihalinitate daca nu sunt supuse unui soc de salinitate.
Oricum, eu folosesc sarea in cazul unui comportament vadit de stres al pestilor si doar in cazul acelor specii adaptate la un gradient mai mare se salinitate.
Iar off topic : eu am o 'problema' cu permanganatul de potasiu pe care il adaug doar in apa curata 'libera' de substanta organica, adica - doar in imbaierile terapeutice de scurta durata (maxim 15 min); KMnO4 impreuna cu substanta organica formeaza un mediu in care ma feresc sa mentin pestii prea mult timp.

Eu am o oarecare consideratie pt folosirea sarii- in anumite cazuri - iar in completare la cele scrise de Calin spun ca prezenta ionilor de Na si Cl in apa intensifica schimbul ionilor la nivelul branhiilor in sensul sporirii excretiei de amoniac. Deci in caz de stres toxic, are efect pozitiv.

Intr-un acvariu bine plantat si bine 'dotat', continutul de oxigen dizolvat in apa tinde spre optim la inceputul zilei si peste limita de suprasaturatie, la sfirsitul zilei. Valorile masurate la un moment dat, in doua bazine, sunt inscrise mai jos. Nu consider necesara aerarea apei, ea implicind un consum sporit de CO2.
Mai trebuie spos ca potentialul redox intr-un acvariu plantat depaseste permanent valoarea de 500 mVm fotosinteza fiind principalul proces care influenteaza intensitatea reactiilor oxido-reducatoare (si aditional probabil, UV, iluminat s.a.).


ora 8.15 9.00 10.15 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00

OD (ppm) 6.96 - 7.84 - 8.5 - 10.5 10.6
saturatie in OD (%) 72.5 - 87.3 - 91.5 - 107.3 126.3

OD (ppm) 4.2 5.4 5.5 6.1 6.9 7.1 8.8 9.4 temp ora 16.30 25.6 gr C
saturatie in OD (%) 50.1 60.8 60.9 67.4 71.3 80.4 90.2 109.4

Totusi, am aplicat aerarea apei pentru a controla continutul de CO2 din apa cind, intr-o perioada si in anumite conditii, am constatat scaderea pH la 6.25, catre dimineata (fata de 6.5 valoare setata).

Si verdele de malachit e o optiune corecta pt bacterioza presupusa de tine. Chiar f eficienta. Si are un spectru larg.

Poate fi columnaris dupa cum poate fi si alta afectiune bacteriana.
Daca este vorba despre un singur peste bolnav, nu ar tb sa aplici tratamentul, in acvariu direct ci sa izolezi exemplarul.
Infectiile bacteriene de acest gen apar la mai multi pesti deodata, atunci cind incarcatura organica a apei n bazin este ridicata sau/si la pestii stresati cu sistemul imunitar scazut din diverse motive. Faptul ca doar un singur exemplar este in suferinta in bazinul tau ar putea fi datorat grefarii bacteriei pe o leziune deja existenta.
Poate ca nu tebuie sa iei deocamdata, masuri pt inlaturarea cauzelor (eventuala incarcare organica a apei? substrat incarcat in suspensii? easy carbo e un compus organic? ma voi uita si eu) ci doar pt izolarea specimenului intr-un alt bazin. Si reducerea temperaturii la 25 gr C. Eu evit aplicarea antibioticelor in bazinul stabilizat sau la pesti care nu prezinta simptome de boala - daca nu am rezultatul unei antibiograme (lucru de care, destul de rar, reusesc sa dispun). Singurul antibiotic pe care il aplic fara retineri in urma unui diagnostic cert insa (medicatie care se preteaza si pt columnaris) este OTC - 37 g/600 l (intr-o dilutie corespunzatoare recipientului de tratament), 15 min expunere, cu aerare puternica si urmarirea pestilor), se repete 3 zile consecutiv. Poti insa opta pt nifurpirinol (JBL are un produs pe baza de). Se recomanda si KMnO4, 2 mg/l, timp de 10-20 min, cu aerare puternica si in apa curata cu repetitie timp de 3 zile consecutiv - medicatie pe care o evit destul de mult.

Val wrote:

Carbonul lichid depinde de neivelul de oxigen din apa. O cantitate mai mare de carbon lichid este eficienta doar daca este prezenta si o cantitate mai mare de oxigen. Dar asta duce si la un ritm de oxidare mai alert, ceea ce nu este benefic plantelor. Cine este interesat poate cauta informatii despre reactiile de oxidare si reducere.

Toate cele bune.

Nu am folosit carbon lichid si voi fi oarecum offtopic dar nu in totalitate, sper.
Am mai spus deunazi ca intr-un acvariu plantat, problemele au deviat oarecum, fata de cele provocate de un acvairu 'fish only'.
Si ma voi referi la potentialul redox.
Am constatat ca apa de la robinet are un potential redox de 100 - 180 mV. (Nu am fost atenta la potentialul redox al apei de osmoza, voi masura pe viitor).
Apa unui acvariu cu apa dulce sau marin fara ozonizare, ambele fish only, are acest parametru la valori cuprinse intre 160 - 220 mV.
In apa marina, se poate introduce ozon ca agent de spumare (in skimmer), astfel incit potentialul redox sa se mentina la o valoare ct cuprinsa intre 300 - 400 mV (ceea ce e o valoare safe pt animalele din bazin, eu nu am abuzat vreodata de valori > 350 mV).
Situatia e diferita intr-un acvariu plantat.
Acest parametru a crescut destul de repede de la cca.200mV (la momentul initializarii unui acvariu cu substrat JBL; plantat masiv; populat la un moment mult ulterior cu animale; fara aerare; cu iluminare care depaseste 1W/l - 3 ore/zi deocamdata; fara punerea in functiune a incalzitorului de substrat care, printre altele, ar fi grabit stabilizarea microfaunei reducatoare?) pina la mai mult de 500 mV in prezent. Nu ma asteptam sa fie atins o asemenea valoare.
Exista o variatie zi/noapte a intensitatii reactiilor de oxido-reducere. Aceasta valoare mare arata un grad inalt de calitate a apei desi incarcatura organica (observata in substrat precum si din frecventa cu care trebuie sa spal canistrele pt a le mentine in stare de functiune) este cam mare pt linistea mea; peste o limita de incarcare a substratului in suspensii, intotdeauna am pierdut un nano acvariu, invadat fiind de ciano.

Aleg pt moment, acest topic, pt a consemna ceea ce vreau sa spun.
Intre timp, am depasit faza 'nano', nu pot spune ca a fost o experienta prea placuta, cianobacteriile reveneau cu obstinatie . A urmat un '190 l' (volum acvariu) pentru a intretine si mari o baza minima de plante pentru cele cele doua '650 l' (voum acvariu) pe care le-am pornit nu demult. Experienta e ... cam diferita . Desi am introdus cianobacterii si alge filamentoase (pt ca am folosit fiecare fir disponibil de planta pt a realiza o populare vegetala densa), fenomenul a fost minor si a disparut total dupa introducerea animalelor.
In paranteza spun ca nu duc lipsa de probleme potential de discutat aici (care exista, zilnic ) ci ...oarecare lipsa de timp ? Ceea ce stiu ca e o durere generala.

Pt ca, multa vreme, am fost mai mult preocupata de continutul de oxigen dizolvat din apa, in diferite conditii de mediu si densitate de populare a bazinelor - ca factor limitativ pt buna stare a pestilor, alaturi de compusii cu azot sau fosfatul - am masurat acest parametru in 'plantate', inainte de introducerea animalelor. Si acesta e subiectul pe care am dorit sa-l inscriu aici.
Astfel:
- ora 8.00 in momentul aprinderii luminilor: 70% saturatie in OD. Temp apa: 24 gr.C.
- ora 12.00: saturatia este 90-100%
- ora 15.00 (se sting halidele): 130% saturatie a apei in OD. Temp apa: 26.5 gr.C (da, o problema majora nerezolvata deocamdata in mod profesional ).
pH-ul de lucru a fost 6.5 la un KH 3.94 - 5.2. Probabil voi reedita miine acest post, adaugind valorile concentratiilor de CO2 (pe care nu le am in momentul asta la indemina), care, si ele, arata 'impresionant'.
La momentul masuratorilor, biomasa vegetala era intr-adevar f densa.

Pt ... orice eventualitate , am fost mereu preocupata de mentinerea unei saturatii a apei in OD, intre 85 - 100%, nici depasirea valorii maxime nefiind indicata.
Aceas saturatie nu-mi da pace dar, cert lucru e ca animalele (neoni, rhodostomus, SAE, Ammano shrimp, red sherry, impartiti in cele 2 bazine) nu sufera din aceasta pricina, pina acum.
Voi reveni cu alte detalii .