Nu cred ca mai astepti epitete ca si "frumos", "deosebit", etc. Ne-ai convins Nu astepta epitetele, suntem aici, admiram si multumim

luc7777 wrote:Daca tot ai 01 tds zi-mi te rog ce tip de membrana ai, ca a mea de noua avea la iesire 09-12 tds iar la intrare 160-170 tds.
PS: ce tds ai la intrare?

Si are sau nu pompa, si cam la ce debit functioneaza?

Userului DanX i s-a ridicat sanctiunea.

In cazul in care continua sa nu respecte regulamentele, cu parere de rau, ne vor parasi definitiv.

Recomand sa faceti o verificare a TDS-ului cu un alt aparat (chiar si unul portabil). La amandoi poate sa fie de la sonda. O membrana, daca este spalata cum trebuie, trebuie sa reziste cel putin 2 ani iar un aparat de masura nu face salturi din astea bruste fara un defect la partea electronica.

cate bule trebuie sa las sa curga-iasa pe secunda

Atat cat se poate sa-ti faca pH-ul dorit... Nu exista o reteta pentru ca fiecare are kh-ul sau.

peste noapte al las sa mearga ?

Fara controler nu recomand mai ales daca nu ai experienta

totodata am cumparat si " Easy Life Easy Carbo "
am introdus 1 mil conform instructiuni . este ok ? dac am introdus la ora asta sau trebuie doar dimineata

Se introduce dimineata pentru a putea fi utilizat in procesul de fotosinteza care tocmai incepe.

am schimbat si neoanele

1 aqua medic de 24 w
1 jbl de 9000 k 24 w

programul de lumina era setat astefel 9-12 si 18-22 ( aveam neoane silvania de 14 w cu 6500 k )

reamintes ca acvariul este de 64 litri brut - net cred ca in jur de 55 litri

Atentie pentru ca aproape ai dublat fluxul luminos si ai ajuns la valori periculoase la inceput.
De ce ai doua perioade majore de iluminare? Eu recomand o singura perioada de iluminare in perioada cand stam mai mult acasa langa acvariu. Eventual o perioada scurta dimineata pentru mancare (scurt insemnand totusi o ora pentru a lasa cel putin 30 de minute inainte de da de mancare).

P.S. Un pic de atentie cand redactezi un text poate ajuta enorm

kirucd wrote:Cand facem teste cu PAR metrul pe leduri individuale si/sau grupate? Ca sa punem aici
niste date concrete. Eu sint dispus sa finantez jumatate din leduri plus radiatoare plus
o sursa pentru un led, o putem folosi cu conectori la toate ledurile individual

Mai caut si eu ceva documentatie, da' am deja vreo 3 proiecte marine neterminate si
mai pierd timpul si la alea, asa ca nu stiu cat de mult te pot ajuta in documentare...

Nu la tine ma refeream sa aduca cate o contributie. Sunt multi care chiar stiu cate ceva, care au mai testat. Si aici ma refer la cei cu experienta dar care nu inteleg de ce nu ne spun ce au facut in acest sens, ce rezultate au avut, ce au gasit in documentarea lor sau care este parerea lor. Oricum eu merg mai departe

Sa trecem la date mai concrete. Am gasit multe studii referitoare la fotosinteza si spectrul luminos necesar pentru aceasta. Unele se refera la benzi spectrale de genul 430-450nm si 640-670nm altele dau varfuri concrete de lungimi de unda, pe tipuri de clorofila, carotenoizi, pigmenti, bacterii, alge, etc. Dintre acestea se repeta mai des urmatoarele grupuri de valori (vezi si graficul de mai jos):
A - 439nm, 469nm, 642nm si 667nm
B - 430 nm, 449nm, 453nm, 475nm, 642 nm, 662 nm

Cum am mai aratat inainte sunt cercetari care arata ca nu este de ajuns o lumina care sa contina spectrele de mai sus ci si verde (525nm) si niste valori extreme (400nm, 410nm din zona UV si 740nm generic numit far-red). Acestea ar trebui sa existe, dar intr-un flux luminos mic. Am gasit spre exemplu ca Lumina UV în regiunea de 285 - 315nm are, de asemenea, un beneficiu pentru plantele care produc rasini, cum ar fi iedera otravitoare sau canabis Oare ajuta???

Concret acum ar trebui sa gasesc niste LED-uri care sa corespunda acestor lungimi de unda si gata. Din pacate este mai complicat. In primul rand 99% din studiile citate nu sunt din domeniul acvatic. Stim ca plantele acvatice au cerinte specifice si crescute emers ori nu supravietuiesc ori apar schimbari morfologice. Deci s-ar putea ca valorile de mai sus sa nu se aplice si la noi. De asemenea toate studiile pe care le-am gasit arata ca o influenta foarte mare o are raportul dintre fluxurile luminoase a spectrelor de lumina si pentru ca problema sa fie si mai incurcata s-a dovedit ca acest raport este in general specific fiecarei plante in conditii extreme.

Pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari am cautat informatii despre lampile cu LED-uri din comert. Specificatii tehnice ale LED-urilor utilzate am gasit la foarte putine si mai putine sunt firmale "credibile".
Concret am gasit unele date la Mitras 6000, Radion XR30w Pro, AI Sol (cam toate variantele din pacate toate sunt marine), ORPHEK PR72 Freshwater Planted Aquarium, Razor R420r A8000, Aquatronica ACQ520, Giesemann FUTURA.

Cu lista generica de spectre am cautat LED-urile care s-ar potrivi. Am descoperit ca nu ma prea descurc cu notiunile pe care ei le vehiculau in specificatii si am inceput sa studiez un pic teoria si notiunile (cu ocazia aia a aparut si lista cu termeni din fotometrie). Dintre carcteristicile cele mai importante dupa care ne uitam cand cautam un LED sunt banda spectrala sau lungimea de unda si fluxul luminos. In cataloage se da valarea minima si maxima a lungimii de unda si o valaoare "tipica". Atentie la aceaste valori pentru ca ele se refera generic la Familia de LED-uri respective. Aceasta trebuie inteles ca in cadrul productiei de serie exista o dispersie a caracteristicilor si valorile se incadreza intre acele limite (nu ca toate led-urile au o distributie spectrala de la minim la max). Firmele care se respecta masoara valoarea lungimii de unda care emite fluxul luminos maxim si respectivul flux la diversi curenti si le incadreza in asa numite BIN-uri. Ele sunt marcate in continuarea codului LED-ului. Ele nu sunt de neglijat deoarece variatia de flux luminos intre un BIN de varful gamei si altul mai slab poate sa ajunga si la 40%, abaterea lungimii de unda este de cele mai multe ori mai putin importanta la LEd-urile colorate dar foarte importanta la cele albe deoarece abaterea aici este foarte mare. In figura de mai jos este figurata dispersia gausiana a fluxului luminos si cum se imparte pe BIN-uri. Deosebirea dintre BIN 2 si 3 pot fi din zona dispersiei de lungimi de unda. Preturile BIN-urilor difera si trebuie vazut daca merita platita gama de varf sau nu. In acest sens trebuie sa gandim cand cumparam LED-uri ieftne, in afara de faptul ca pot fi falsuri la care nu ne putem baza pe nicio caracteristica, dar trebuie sa fim siguri ca sunt din gama de jos. Identificarea LED-urilor este si ea o problema in sine, mai ales cand luam din surse "nesigure". Cele mai multe LED-uri nu sunt marcate si au marcajul doar pe ambalaj si trebuie sa-l credem pe cuvant pe comerciant

Tot citind pe diverse forumuri de acvaristica (cele mai multe din zona saratelelor care sunt mult mai avansati in iluminatul cu LED-uri si poate o sa vorbim si de ce este aceasta situatie), unele forumuri de electronica si din fisele de prezentare a lampilor de firma a rezultat o lista destul de scurta de firme producatoare de LED-uri care sunt de incredere si mai exista si alte firma care cumpara LED-uri smd de la acesti producatori si fac matrici, benzi, bare de led-uri sau le monteaza pe placute de racire si le revand. daca la lumina alba cam toate firmele din lista sunt OK la lumina colorata se detaseaza Osram cu gama Oslon SSL.

Lista scurta de firme de incredere ar fi: Cree, Osram si Philips Lumileds. Am mai gasit cuvinte bune si despre Nichia. De asemenea la fiecare din aceste firme exista game de produse care au destinatii si caracteristici diferite si deci nu orice LED Cree de 430nm este bun si pentru noi. Aici o contributie colectiva ar ajuta pentru a stabili o lista de firme/game de led-uri recomandate.

La alegerea LED-ului mai conteaza si eficienta sau randamentul luminos => cati lumeni per Watt are respectivul LED. De asemenea Fluxul luminos maxim este o marime care ne va indrepta de la putere mare si deci putine led-uri dar lumina punctiforma/neuniforma si un radiator mare, la leduri mici si multe cu o iluminare uniforma si caldura disipata mai uniform pe suprafata radiatorului. Uzual se utilizeaza LED-uri cu puteri de 1W, 3W sau 5W (foarte rar puteri mai mari si doar la aplicatii marine). Trebuie sa ne gandim si la Driverul sau gama de Drivere de curent pe care vrem sa le utilizam (pana la urma tot o sa ajungem si la montaj nu-i asa? ) la care conteaza curentul maxim (tipul si puterea led-ului), tensiunea maxima si minima (ne indica care este numarul minim si maxim de led-uri), daca admite reglajul tensiunii si a curentului si daca admite dimare sau nu si de care (1-10V, 1-10V rezistiva, PWM 0-5V, PWM 0-10V). La partea de schema de montaj si alimentare trebuie sa tinem cont si de cat de mult vrem sa forjam LEd-urile. Cu cat le ducem in zona de curent si flux luminos maxim cu atat perioada de viata poate sa scada foarte mult si caracteristicile optice sa se deterioreze deoarece la functionarea la limita de multe ori nu reusim sa asiguram racirea corespunzatoare si la temperatura LED-urile isi schimba aceste caracteristici.

Pana la urma aveam o lista de culori (lungimi de unda) si am inceput cautarea. Am vazut imediat ca lista mea de lungimi de unda nu se potriveste cu oferta producatorilor de LED-uri asa ca trebuie sa alegem din zone apropiate celor cautate. Dupa ce am pierdut cateva nopti aveam si o lista de LED-uri (inca nu am ales numarul din fiecare pentru ca nu am hotarat "reteta") dept care am incercat sa vad de unde pot cumpara cate ceva. Am vazut ca degeaba am lista pentru ca oferta este mult mai restransa decat mi-am putut inchipui vreodata. Am fost limitat in optiuni si de faptul ca am cautat led-uri lipite pe placuta (din aluminiu hexagonala de preferat sau patrata sau din ceramica patrate). Drept care am inceput sa merg invers, sa caut furnizori de leduri si sa vad ce pot face cu ce se gaseste... In toata poveste nici costurile nu sunt de neglijat. Pana la urma se pare ca oferta RapidLed este foarte buna. Daca am reusi sa lipim profesional LED-uri SMD pe placute de aluminiu ar fi super pentru ca paleta de led-uri disponibila ar fi mult mai mare.

Lista extinsa de lungimi de unda pentru lumina toata gama ar fi:
- lumina alba rece 6500k si/sau 6000k si/sau 5650K
- lumina alba neutra 4000k
- lumina alba calda 2700k
- Royal Blue 450-465nm
- Blue 465-485nm
- Deep Red 650-670nm
- Red 620-630nm
- Red-Orange 610-620nm
- Cyan 490-520nm
- Green 520-535nm
- Violet UV 400-420nm
- Royal Blue Moonlight 450-460nm

Daca te misti natural, ai fondurile asigurate si furnizorii au marfa la timp in cel mult 3-4 saptamani bagi apa. Din acel moment natura isi urmeaza cursul.

Decat in sabii sa ne batem, mai bine sa povestim despre ceea ce am testat si stim. Cand voi termina instalatia o sa povestesc cum este cu Led-uri dimabile. Am avut si o lampa ATI timp de o luna si pot sa spun ca plantele aveau o crestere incredibila (si aici nu ma refer la inaltime, ci la forma si numarul frunzelor, grosimea tulpinii, etc). Daca as fi tinu-o mai mult timp as fi putut sa emit niste recomandari mai la obiect dar asa nu se sustin (mai ales ca tocmai testam si alte combinatii de fertilizanti. Ce pot sa spun este ca reflectoarele de la ATI sunt THE BEST, dimarea se face pe doua canale indiferent de numarul de neoane pe care il are lampa (4=2+2, 6=4+2, 8=6+2). Daca asveti sansa sa va functioneze bine (eu n-am avut aceasta sansa si de aceea a trebuit sa ma despart de ea) are controler de temperatura: poti fixa temperatura la care lampa incepe sa dimeze ventilatorul, temperatura la care incepe sa dimeze si tuburile. Se programeaza foarte usor si nu in ultimul rand la pretul la care se gaseste este chiar mai ieftina decat alte lampi care nu au controller. In plus droselele electronice sunt de varf (osram parca utilizeaza cei de la ATI) - comparativ cu lampa mea actuala la acelasi numar de neoane avea PAR cu 20-25% mai mult (punand in cele doua lampi efectiv aceleasi neoane).
In afara de realizarea unui mediu cat mai apropiat de regimul la care plantele au trait in mediul natural, dimarea mai ajuta la:
- pestii se trezesc mult mai natural;
- din documentarea mea referitoare la leduri am gasit studii care arata ca acest ciclu diurn are influente fiziologice in cresterea plantelor - trebuie verificat
- la aceiasi putere luminoasa (constanta pe toata ziua) te poti juca cu diverse lampi/tipuri de lumina, respectiv dimineata o lumina mai rece (dimate pe plus neoanele reci si pe minus cele calde) iar spre seara o lumina mai rece (dimarea neoanelor reci pe minus si pe cele calde pe plus). Acest lucru nu il poti realiza decat foarte foarte complicat prin aprinderea si stingerea unor neoane.
- se poate realiza o economie de curent
Se intreba de inaltimea la care trebuie lampa. Aici intervin masuratorile sau ochiul. Cu toate ca am vazut si suporti pentru lampile ATI cel mai bine se prinde de tavan si in functie de cerinte/dorinte se ridica sau se coboara lampa. Fiind suspendata pe cabluri "interventiile" la bazin sunt o joaca.

In rest hai sa stam in limitele topicului/subiectului, fiecare spunandu-si parerea despre un subiect fara sa judecam/criticam parerile celorlalti, indiferent cine sunt si indiferent ce spun. In rest avem niste moderatori si Administratori care raman someri daca le luati painea

kirucd wrote:
Ne vedem maine pentru un brain storming?

Dragos, imi pare rau, dar trebuie sa te contrazic. Sedinta va fi de "beam storming"

nici un feedbck, nicio contributie

Kennedy Space Center au facut cercetari si au descoperit ca daca expun plantele doar la lumina rosie crescuta chiar si la 500 umol/m2·s nu avea loc dezvoltarea clorofilei. Cand adaugat doar 30 umol/m2·s lumina albastra dezvoltarea clorofilei a inceput normal. Continuind cercetarile au juns la concluzia ca exista un maxim peste care chiar daca se creste fluxul luminos, procesul incetineste (prag) si exista o legatura intre fluxul luminos al fiecarei culori si este specific fiecarei specii de plante.
Plantele crescute doar in lumina Red/Blue sunt predispuse la boli. Adaugarea unei cantitati mici de lumina verde creste rezistenta plantelor. cresterea fluxului luminos la peste 50% duce la oprirea din crestere a plantelor.

Surse:
- Plant Productivity in Response to LED Lighting - http://hortsci.ashspublications.org/content/43/7/1951.full#F1

Am gasit o aplicatie on-line interesanta ( LightCalculator) care calculeaza distributia spectrala, PAR, etc. in functie de lampile alese (are o baza destul de mare de tuburi de neon, chiar si LEd-uri). Nu accepta o combinatie de lampi.

Atentie dupa ce bagi apa oxigenata ca pot sa-ti moara brusc si niste melci => un varf mic de amoniac. Nu trebuie sa ai probleme insa ochii mari.

koala wrote:- Ma gandeam sa propun o scurta de sambata, poate mai iscam ceva discutii...

Gata. Acum o pun pe nevasta pe bicicleta/banda si eu desfac o bere sa ma pregatesc de sedinta

koala wrote:- Cornel Oprescu mi-a spus ca schema noastra (de filtrare) trebuie imbunatatita cu nu stiu ce dracie... restrictor de flux, sau asa ceva. Care mi-ar oferi un debit mai "omenesc".
- Daca nu merge nici asa, o sa iau o pompa booster. Ce 'reaku sa fac?

Pai restrictor trebuie sa luam ca sa inlocuim "restrictorul" tau = daca mai sti tubuletul ala pe care l-am pus la locul lui, ala era restrictorul . Eu am pus ochii pe un restrictor cu robinet de spalare a membranei si daca nu au pe stoc facem un bypass cu un robinet cum am mai pus la intrare/iesire.
Schimbarea restrictorului nu mareste debitul ci doar iti micsoreaza debitul apei eliminate din RO. Singura solutie sa maresti randamentul unei instalatii RO este sa pui o membrana de debit mai mare (dar tot in niste limite mici stai si cu pierderi mari de apa reziduala) sau pompa. Daca exista aflam de pe toate forumurile si o aplicau si fabricantii...

O, ce veste minunata! Incep sa fac flotari/tractiuni/sticlism? Sambata lipesti sump-ul?
Mai imbunatatesti ceva la Osmoza (o maslina, o pompa, un debit mai mare)?

Haideti sa nu mai vorbim de W/litru cand discutam de Led-uri sau cind comparam leduri/tuburi neon. Cititi va rog postul Iluminat cu LED-uri pentru acvariu plantat unde am dat definitiile si unitatile de masura.
Dupa ce citesti definitiile o sa vezi ca a raporta watti led cu watti neon este un nonsens

mentionez ca um metru are 14,4w.ca putere se calculeaza 1w led =7 incandescent,1w led =1.6 fluorescent(neon).

Asa, orientativ cand cumparam becuri pentru dormitor si vrem sa stim cum echivalam vechiul bec clasic sau economic cu noul bec cu LED-uri merg aproximarile alea, in cazul nostru nu prea...

Sebastian Costin wrote:Pe tme gasiti Meanwell ELN 60-48 P ce sunt cu PWM, cred ca cele mai ieftine leduri de putere le gasiti pe ebay ... sunt pachete de 1-, 20,50,100 ...

Da, preturile la driverele alea pe TME sunt egale cu cele de la RapidLed cu plusul ca vin in Romania si transportul este mai mic. Ei sunt pe lista de achizitii.
Cu ebay-ul nu ma prea impac. Pierd o gramada de timp sa caut si sa vad ce calitate au la produse si daca vanzatorul are refeinte bune si cand sa dau comanda vad ca nu livreaza in Romania

maneaflorin wrote:Eu am renuntat la benzile de led si am trecut pe neoane.

O explicatie, o istorie, niste motive, niste experiente... La primii pasi in cercetare/proiectare am descoperit ca se prezentau in publicatiile despecialitate inclusiv temele de cercetare esuate. Mi-am dat seama ca si ele sunt un plus pentru toti cei care beneficiam de acele informari: stiam de ce sa ne ferim, stiam ce nu merge, stiam pe ce cai au mers altii...

Humbert wrote:eu am cumparata Komatex de la Geplast (site-ul este geplast.ro)
nu mai tin minte dimensiunile placilor, dar se poate suna.

Am trecut zilele trecute prin magazinul lor on-line si am vazut ca au placi doar 700x1000 ori mie imi trebuie ma 1mx2m. Au alte produse din Polipropilena sau AIRPLAC de care nu stiu nimic... In general ma cam feresc de astia mari care trateaza cu sictir pe Hobbysti care cumpara cate una doua bucati si alea dupa ore de gandire si convorbiri telefonice Dar daca in alta parte nu se poate... apelam si la ei

scorpionul wrote:incearca si aici alumprofil.ro . Nu stiu daca preturile sunt mai mici fata de ce ai gasit tu, dar o intrebare nu strica

Acum 1-2 ani am cumparat de la depozitul lor niste profile de aluminiu. Ce nu mi-a placut si recomand tuturor sa mearga acolo si sa-si aleaga singuri marfa - este bulibaseala, dezordinea si praful de la ei din depozit. marfa sta claie peste gramada pe rasturi si cand iti scoate o bara trage de ea sau o rastoarna pe cea de deasupra astfel incat cred ca nu exista marfa nezgariata, neatinsa, etc. Poate asa era in hala de unde am luat eu profilele...

Stiti de un magazin cu preturi la tabla aluminiu de 1.5/2mm mai mici decat aici: http://www.depozit-online.ro/shop/tabla-aluminiu/?

De unde se pot cumpara placi Forex sau echivalente (format 1000x2000)?

In timpul documentarii am descoperit ca unii termini utilizati sunt un pic amestecati, utilizati gresit sau pur si simplu mie inca nu imi erau clari. Daca PPFD (Photosynthetic Photon Flux Density) este cam peste tot utilizat corect (din cauza termenului “Density/densitate” care sugereaza ca se face referire la o suprafata), la PAR si PPF se incurca treaba si am gasit referiri eronate chiar in prezentarile unui producator de echipamente de masurare a luminii (senzor cuantic) care utiliza in diverse locuri termenii PAR, PPF si PPFD cu aceiasi semnificatie si aceleasi unitati de masura. In decursul timpului am inteles ca una din componentele cele mai importante ale cunoasterii este comunicarea intr-un limbaj acceptat si inteles de toata lumea astfel incat atunci cand eu spun masa toata lumea sa aiba reprezentarea mentala a unui obiect care este o placa dreptunghiulara sprijinita de patru picioare si nu altceva.
Mai jos am incercat sa sintetizez termenii uzuali utilizati in luminotehnica si fotometrie. Mi-a fost util deoarece mi-am facut si mie un pic de ordine in notiuni. Ajuta si cand citim documentatia LED-urilor, tuburilor neon si/sau a altor surse de lumina.

Asa ca ...

Fotometrie versus Radiometrie - In Fotometrie toate masuratorile parametrilor se fac in raport cu sensibilitatea ochiului uman. In Radiometrie (domeniul ce studiaza radiatiile electromagnetice) se masoara parametrii fizici ai radiatiei.

PPF (Photosynthetic Photon Flux) – numarul total de fotoni cuprinsi in regiunea PAR, emisi de o sursa de lumina intr-o secunda. UM: uMol/S

PPFD (Photosynthetic Photon Flux Density) - numarul total de fotoni din regiunea PAR, emisi de o sursa de lumina intr-o secunda pe o suprafata de un metru patrat UM: uMol/M2S

PAR (Photosynthetically Active Radiation) – reprezinta fluxul de fotoni din domeniul spectral al radiatiei solare (400-700nm) pe care organismele il pot utiliza in procesul de fotosinteza. UM: uMol/M2S

PUR (Photosynthetically Usable Radiation) - reprezinta cat din fluxul de fotoni din regiunea PAR sunt absorbiti efectiv de organisme.

In literatura de specialitate veti mai gasi in locul unitatii de masura “mol” denumirea de “Einstein”.
Spectrul radiatiei care formeaza regiunea PAR cuprinsa in intervalul 400-700nm este foarte apropiat de spectrul de unde vizibile dar sa nu se confunde cu acesta. Spectrul radiatiei electromagnetice pe care ochiul uman o percepe este cuprinsa intre 360nm si 830nm = lumina.

In terminologia uzuala comercial/industriala a corpurilor de iluminat utilizarea termenului de “Flux” se aplica energiei luminii in unitatea de timp ceea ce din punct de vedere al iluminatului pentru cultivarea plantelor reprezinta valoarea PPF. Prin definitie in fizica, energia per timp sau rata de transfer de energie este definita ca Putere. In termeni de fotometrie puterea luminoasa este denumita Flux luminos si Flux radiant.

Flux luminos - Toata puterea radiata emisa de o sursa de lumina si perceputa de ochiul uman (independent de directia de distribuire a luminii) Unitatea de masura este lumen-ul (lm)

Fluxul radiant - Este masura puterii totale emise de o sursa de lumina. Unitatea de masura este Watt-ul (W)

Intensitatea luminoasa - este masura fluxului luminos emis intr-un unghi solid. Unitatea de masura este candela (cd)

Iluminarea (Nivelul de iluminare) - indica gradul la care o anumita suprafata este iluminata. Reprezinta raportul dintre fluxul luminos si suprafata de iluminat. Unitatea de masura este lux (lx).

Iradiere - Expunere a unui corp, a unui material etc. la actiunea unui flux de fotoni sau de particule.

Respiratie - Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele vii realizeaza un schimb de oxigen si dioxid de carbon cu mediul înconjurator.

Fotosinteza - Proces fiziologic de sinteza a substantelor organice sub influenta luminii solare absorbite de clorofila. Ca efect al acestui proces are loc si respiratia.

Temperatura de culoare - temperatura de culoare a unei surse de lumina se defineste in comparatie cu „Black Body Radiator - corp negru radiant” si transferata pe ceea ce se numeste „Planckian curve - curba Planck” (acel segment de arc care apare in graficele spectrale CIE). Odata cu cresterea temperaturii acestui „Black Body Radiator” cu atat creste si componenta albastra a spectrului si scade componenta rosie a spectrului. O sursa de lumina incandescenta avand o lumina alb cald, de exemplu, are o temperatura de culoare de 2700K, spre deosebire de o sursa de lumina fluorescenta cu lumina alba (daylight) poate avea o temperatura de culoare de 6000K. Totusi, chiar daca au aceeasi temperatura de culoare a luminii, sursele de lumina pot avea diferite proprietati de redare a culorilor, in functie de compozitia spectrala a fiecarei surse de lumina. Unitatea de masura Kelvin [K] este in mod normal utilizata pentru masurarea temperaturii (0 grade Celsius = 273 grade Kelvin) dar si pentru masurarea temperaturii de culoare a luminii. Cu cat valoarea este mai mica, cu atat lumina pare mai “calda”. Este un articol intreg despre asta dar am pus pe scurt ce este legat de subiect.

Indicele de redare a culorilor – CRI (Color Rendering Index) Acest indice este o masura de corespondenta intre culoarea naturala a unui obiect si modul in care acesta apare iluminat de o anumita sursa de lumina. Pentru a determina valorile CRI, se ilumineaza 8 teste de culoare (conform DIN 6169) cu aceeasi sursa de lumina. Cu cat diferentele intre teste sunt mai mici, cu atat este mai bun indicele de redare a culorii a sursei de lumina testate. O sursa de lumina avand un CRI = 100 reda culorile exact asa cum ele sunt in realitate (sub lumina naturala, spre exemplu). Cu cat valoarea indicelui de redare a culorilor CRI este mai mica, cu atat mai rau sunt redate culorile.
Pentru un iluminat odihnitor se recomanda CRI>80 , iar pentru aplicatii profesionale (dentisti, pictori, fotografi , etc) CRI>90

Eficienta luminoasa (randament luminos) - indica eficienta cu care puterea electrica consumata de o sursa luminoasa este convertita in lumina. Unitatea de masura: lumeni/watt (lm/w)
Cu cat randamentul luminos este mai mare, cu atat sursa luminoasa este mai eficienta:
- Becurile incandescente ating numai 12 lm/W iar cele cu halogen 20 lm/W.
- Tuburile de neon si becurile economice ating intre 40 si 50 lm/W.
- Solutiile de iluminare cu LED depasesc randamentul luminos de 100 lm/W (la LED-uri albe randamentul actual a juns si la 160lm/W dar LED-urile colorate mai ales in zona calda spre rosu au radamente slabe)

Indicele de redare a culorilor – CRI (Color Rendering Index) Acest indice este o masura de corespondenta intre culoarea naturala a unui obiect si modul in care acesta apare iluminat de o anumita sursa de lumina. Pentru a determina valorile CRI, se ilumineaza 8 teste de culoare (conform DIN 6169) cu aceeasi sursa de lumina. Cu cat diferentele intre teste sunt mai mici, cu atat este mai bun indicele de redare a culorii a sursei de lumina testate. O sursa de lumina avand un CRI = 100 reda culorile exact asa cum ele sunt in realitate (sub lumina naturala, spre exemplu). Cu cat valoarea indicelui de redare a culorilor CRI este mai mica, cu atat mai rau sunt redate culorile.

Corespondnta parametrii si unitati de masura:
• Flux Luminos/putere luminoasa (fotometrie) - lumen <=> Flux Radiant/Putere radianta (radiometric) - Watt
• Intensitate luminoasa (fotometrie) - candela <=> Intensitatea radianta (radiometric) - watt /steradian

Spectral Distribution Graphs/ Relative Spectral Power Distribution – este o reprezentare grafica a Puterii luminoase emise pe fiecare lungime de unda a unei surse de lumina. Pentru a putea compara puterea emisa pe diferite lungimi de unda, pe axa Y este reprezentata puterea luminoasa/radianta normalizata, respectiv este raportata la puterea corespunzatoare totala a lampii.
Daca se utilizeaza puterea luminoasa axa Y va fi ?Mol/S per nm iar daca se utilizeaza puterea radianta axa Y va fi mW/nm per lamp Watt.

Chlorophyll Absorbtion Chart
Nanometers PAR Influences
200 - 280 UVC ultraviolet range; extremely toxic to plants.
280 - 315 UVB ultraviolet light; causes plants colors to fade.
315 - 380 UVA ultraviolet light; is neither harmful nor beneficial to plant growth.
380 - 400 Start of visible light spectrum. Chlorophyll Absorption begins. UV protected plastics ideally block out any light below this range.
400 - 520 This range includes violet, blue, and green bands. Peak chlorophyll absorption influences photosynthesis. Most significant in promoting vegetative growth.
520 - 610 This range includes the green, yellow, and orange bands and has little absorption by receptors.
610 - 720 This is the Red band where large instances of chlorophyll absorption occur which promote flowering and budding.
720 - 1000 There is little chlorophyll absorption in this range. Flowering and germination are influenced at the high Far-Red end as infrared heat.
1000+ Totally infrared range. All energy absorbed at this point is converted to heat.


Completari la bibliografie:
- The photosynthetic process - http://www.life.illinois.edu/govindjee/paper/gov.html
- Plant Physiology - http://5e.plantphys.net/index.php
- Photosynthesis - http://www.life.illinois.edu/govindjee/photosynBook.html
- An Introduction to Photosynthesis and Its Applications http://photoscience.la.asu.edu/photosyn/education/photointro.html
- http://en.wikipedia.org/wiki/Photometry_(optics)
- http://en.wikipedia.org/wiki/Photometria
- http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Radiometry
- http://en.wikipedia.org/wiki/Photosynthetically_active_radiation
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Flux_luminos
- Comitetului National Roman de iluminat www.cnri.ro
- CIE - Comisia Internationala de Iluminat http://www.cie.co.at
- http://despretot.info/2012/10/radiometrie-definitie/
- http://jan.ucc.nau.edu/~doetqp-p/courses/env440/env440_2/lectures/lec23/lec23.html
- http://bioenergy.asu.edu/photosyn/education.html
- http://click4biology.info/c4b/3/chem3.8.htm
- http://www.controlledenvironments.org/Light1994Conf/1_1_Geiger/Geiger%20text.htm
- http://pcp.oxfordjournals.org/content/50/4/684.short
- http://www.photobiology.info/Chalker-Scott.html#TOP
- http://www.actahort.org/books/788/788_18.htm
- http://www.succulent-plant.com/light.html
- http://www.controlledenvironments.org/Light1994Conf/2_4_King/King%20text.htm

LE: si niste grafice.

Ei acum daca vei compara cu spectrele de lumina alba neutra sau calda vei vedea ca "albul" pe care il realizeaza aceste led-uri RGB nu este OK (sau cel putin asa mi se pare mie. Ele sunt proiectate ca surse de lumina colorata nu pentru a fi sursa de lumina alba. Daca ne uitam la spectrele pe culori din 3 eliminam din start verdele (sau ne este util intr-o proportie foarte, foarte mica) deci raman doua spectre si alea un pic deplasate dupa cum bine ai observat si tu. Deci nici din punctul de vedere al plantelor nu prea sunt rentabile...
Deci ce parere ai - sunt utile in scopul realizarii unei lampi pentru acvarii plantate sau nu?
Daca le vei utiliza sa ne spui si noua in ce conditii si care sunt rezultatele.

In cautarile mele despre LED-uri, caracteristici si furnizori am dat peste un producator LUMEX (http://www.lumex.com/products/detail/agricultural_led_lightbars) care produce si niste bare cu LED-uri pentru agricultura. Pentru a beneficia de cercetarile lor ii citez:

LUMEX wrote:Academic research has demonstrated that optimal light exposure for chlorophyll absorption is obtained when plants are exposed to red (640 nm to 660 nm) and blue (450 nm to 460 nm) light sources.

Nu aduce noutati dar este o reconfirmare dintr-o alta sursa.

Si un grafic care prezinta datele achizitionate pe parcursul unei zile dintr-o padure din zona tropicala (sursa: situl de prezentare a PAR-metrelor Apogee http://www.advancedaquarist.com/2013/9/review). Asa cum ne atentiona si Dragos este interesanta perioada scurta dar intensa de lumina. ESte o caracteristica a plantelor care cresc la baza unor arborescente si care primesc lumina puternica doar cateva ore, cand soarele este perpendicular pe sol si patrunde printre frunze.
Eu am testat si am ajuns la concluzia ca cele mai multe plante prefera o perioada totala de lumina mai scurta (in jur de 7-8 ore) dar care cuprinde si o perioada de iluminat puternic (1-3 ore) decat o perioada totala de lumina mai lunga (10-12 ore) si cu un flux luminos uniform si mai slab. Nu incurajez pentru acvarii plantate nici programul de iluminat cu pauza la jumatatea zilei.

Hmmm, credeam ca s-a inteles ce vreau eu sa intreprind si de ce am spus de la inceput ca o lampa pentru acvarii are doua functii distincte care la prima vedere coincid:
1. sa lumineze acvariul pentru a fi placut ochiului uman (pestii si/sau plantele si/sau coralii sa aiba culori vii, stralucitoare si cat mai putin denaturate sau terne)
2. sa fie utile in fotosinteza pentru plante/corali etc indiferent cum arata acvariul in acea perioada. Deoarece nu suntem acasa in acea perioada nici nu conteaza cum arata acvariul
ATENTIE: in aceasta categorie nu intra acvariile cu ciclide africane si altele din aceasta categorie deoarece nu au plante pretentioase si deci conditiile de iluminat care vizual "dau bine" sunt bune si pentru cele cateva plante care eventual exista acolo.

Cele doua cerinte sunt diferite si duc la solutii de iluminat diferite. Daca cerintele pentru realizarea unui sistem care sa corespunda primului punct sunt cat de cat clare. Pentru cel de-al doilea punct inca se fac cercetari si asta pentru ca este vorba de selectia unor led-uri care sa acopere atat cantitativ (numar de lumeni) cat si calitativ:
- vezi PAR, PUR
- dispersia spectrala pentru fotosinteaza optima - vezi graficele postate de mine in postul Iluminat cu LED-uri pentru acvariu plantat
- alte cerinte care in cadrul unor teste au aratat ca trebuie sa fie luate in calcul - cateva le-am postat eu tot in topicul de mai sus.

Pentru a vedea daca un tip de led/banda de leduri ne este util trebuie ori sa gasim caracteristicile/specificatiile garantate de producator ori sa masuram noi macar o caracteristica determinanta care poate fi ca patul lui Procust: bun/rau (PAR-ul asa cum a sugerat Dragos) sau le testam in practica urmarim cum se comporta...
Am spus mai sus "ne este util": daca pentru primul punct singurul echipament necesar sunt ochii, pentru cel de-al doilea trebuie sa facem o colectie de specificatii/cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul.
Se vorbeste tot timpul de lumina alba (eventual albastra pentru marine) dar din aceasta lumina aproape 40% din spectru nu este util pentru cresterea plantelor. Nu ar fi frumos sa poti "stinge" acesti 40% si mai aprinzi poate 10-15% de lumini a caror spectre lipsesc sau fluxul este prea mic? Ei bine asta incerc sa ne mobilizam si sa vedem daca se poate si in ce conditii.