Si a trecut weekendul inzapezit. Dragos mi-a adus radiatorul, Par-metrul urmeaza sa-l iau mai incolo.
Mai intai se face planul: cate randuri, cate coloane, distanta dintre randuri, etc.
Se traseaza reteaua de axe pe care se vor aseza LED-urile.
ATENTIE: Manipularea pieselor de aluminiu pe care veti prinde LED-uri trebuie tratata cu foarte multa atentie. Trasati doar cu creionul. NU trasati cu piese metalice - raman zgarieturi si contactul cu placuta LED-ului va fi deficitar. Un contact prost poate reduce eficienta radiatorului cu peste 40% si nu procentul este cel care sa va ingrijoreze ci faptul ca LED-ul se poate arde.
La un radiator conteaza 3 lucruri:
- suprafata radianta
- contactul cu sursa de caldura
- capacitatea de a prelua rapid caldura. Acest parametru este de obicei ignorat. Degeaba avem un radiator cu o suprafata de 1mp daca cantitatea de caldura degajata instantaneu nu poate fi preluata si transmisa catre suprafata radianta. In mod normal aceasta se realizeaza printr-o sectiune mare a profilului radiatorului in zona de contact si din ce in ce mai subtire catre extreme...
Placutele stea pe care sunt lipite de obicei LED-urile de putere au o grosime intre 1,5 si 2mm. Radiatorul pe care prindem aceste placute trebuie sa aiba o grosime de minim 2mm.
Prinderea placutelor pe radiator se poate face in doua moduri: cu suruburi si prin lipire cu o pasta de lipit termoconductoare. Lipirea este mai rapida insa conductivitatea termica este mai mica decat la prinderea prin suruburi iar solutia este definitiva si daca se arde un LED nu mai poate fi inlocuit in aceiasi locatie. La prinderea prin suruburi se unge suprafata de contact pasta termoconductoare fara silicon. Un brand foarte utilizat este Arctic Silver. Atentie insa si la pasta de lipit si la pasta de contact stratul care se da trebuie sa fie foarte, foarte subtire. El trebuie doar sa "umple" denivelarile microscopice. Daca exista denivelati mai mari de sutime de milimetru pasta nu prea isi face treaba (o sa vorbim despre asta la curatarea si lustruirea suprafetei de contact).
Suruburile trebuie sa fie de maxim 3mm (golul din placute este de 3,2mm). In functie de grosimea si forma radiatorului se poate merge pe:
- sistemul surub/piulita si in radiator se dau gauri mai mari cu 0,2-0,5mm mai mari decat surubul
- gauri filetate in radiator si in ele se insurubeaza suruburile. Cu ocazia asta mi-am scos de la naftalina si trusa cu filiere si tarozi (fig5). Am gasit tarozi de 2mm, 2,5mm si 3mm dar nu am gasit port-tarodul si mi-am dat seama ce laburioasa ar fi fost lucrarea asa ca am renuntat

).
- utilizarea de suruburi autofiletante sau autoforante (cu o gaurire in prealabil cu spirale cu 0,5mm mai mici decat diametrul surubului). Varianta asta am ales-o eu fiind cea mai comoda mai ales pentru teste.
Pentru izolare ne mai trebuie si niste garnituri de plastic.
Dupa ce am trasat primul grid (fig1) am observat ca suruburile mele cadeau unele in goluri altele pe aripile radiatorului (fig2). Am modificat pozitia grilei incat sa cada pe goluri (fig3). Distanta dintre gauri la placutele de 20mm este de 19mm. Am trasat si centrele acestor gauri. Cu un punctator (o scula ca un pix cu varf ascutit) si un ciocan am marcat centrele gaurilor (fig4). Aceasta se face pentru a avea precizie maxima la gaurire (sa nu ne fuga spiralul).
Gaurirea aluminiului nu este grea dar nici usoara... Exista spirale speciale (unghiul de atac este mai ascutit) dar merg si cele pentru otel. Se selecteaza o turatie mai redusa si nu se apasa tare. Se asigura iesirea spiralului intr-o bucata de lemn preferabil, daca nu se poate sa fiti atenti la la iesirea din material sa nu sgariem radiatorul cu mandrina sau sa gaurim masa, etc. Spiralul se curata cu o perie dupa fiecare gaura deoarece aluminiul adera la burghiu.
Dupa gaurire cu un spiral cu diametrul de 2-3 ori mai mare se sanfreneaza manual gaurile (indeparteaza muchia gaurii care de obicei este mai inalta decat suprafata radatorului).