Pentru ca-mi plac mult botiile si ma bate gandul la un biotop asiatic insular, de unde vin ele, va intreb daca ati reusit sa reproduceti acest peste. Ptr mine, a tine pesti inseamna a obtine urmasi...asta e de fapt suprema provocare, in afara unui bazin frumusel.
Asadar, a reprodus cineva, dintre cei care acceseaza acest forum, aceasta specie?
Va multumesc.

Bine ai venit pe forum.
Acei Anubias va trebui sa-i atasezi/fixezi pe niste radacini sau pietre. In conditia actuala nu vor rezista foarte mult. Nu sunt plante care se mentin plantate in substrat.

Eu as zice ca cel din galeata e mai ok. E mai fin, si se stie ca ciclidele africane iau nisip in gura si-l plimba prin bazin. Cel din punga este mai mare si pare totodata mai iritant ptr mucoasa bucala. In plus, cel din galeara pare mai cuartos...s-ar putea sa ajute la cresterea duritatii apei, fapt necesar la africani. Plus ca, personal mi se pare mai estetic
Dar trebuie bine spalat ptr a indeparta praful din el.

Bineinteles, oricand.

Bogdan_g wrote: la mine in zona (CJ si judete limitrofe) nu am avut ocazia sa vad un acvariu populat cu africani care sa ma incante.

Acvaristica se fura, noaptea pe fulgeratura, iar bazinele care incanta se vad, vorba aia, "din gura-n gura"...orofaringian!
calin.gherman@usamvcluj.ro e adresa mea de mail. Scrie-mi cand vrei sa vii sa vezi un bazin dotat, zilnic intre 8-14, si-ti spun eu unde...doar daca esti interesat sa vezi un bazin complet autonom. Ptr ca sfatul meu e sa incepi cu totul, deodata, nu pe rand.
Bafta maxima in rest!

Eu ma intreb cu ce ti-au "gresit" tritonii aia de i-ai colectat?! Si ma intreb asta avand in vedere ca mai toate speciile europene sunt clasificate in Red Book (Cartea rosie a speciilor) ca fiind Endangered sau Vulnerable....adica specii protejate.
Cea mai corecta atitudine posibila ar fi sa-i duci inapoi la balta lor si sa-i eliberezi...sunt aproape 100% sigur ca mai devreme sau mai tarziu vor da coltu' in bazinul tau. Si nu din cauza lipsei de ingrijire din partea ta cat mai ales stresului adaptational, lipsei unei diete adecvate, limitarii spatiului plus multe alte cauze posibile.
ELIBEREAZA-I !!!

Larva450 wrote:Pe net scria ca ciupercile sunt niste infectii bacteriene si grisul cam la fel.

Ioi

Nu te mai lua dupa prostiile scrise pe net.
Ciupercile sunt fungi sau miceti, bacteriile sunt bacterii iar grisul e produs de protozoare ciliate...altfel spus, organisme incadrate in doua domenii, respectiv 3 regnuri diferite: domeniul Bacteria ptr bacterii si domeniul Eukarya, regnul Fungi si regnul Protista ptr ciuperci, respectiv Ichthyophthirius multifiliis care produce grisul

Ptr cunoscatorii mai cunoscatori decat mine intr-ale carasilor, intreb si eu...nu cumva e un Lionhead...excrescenta si capul in general pare mai mult un lionhead decat un oranda.

Doua lucruri nasoale se intampla cu plantele in bazinele cu malawieni. Iti spun din punctul meu de vedere, intrucat am "incercat"-o si pe asta
1. Sunt "pascute" de pesti, astfel incat iti apar anubiasi cu frunzele mancate si restul tulpinilor aratand ca niste cioate verzi prin bazin.
2. Plantele (Anubias) devin medii de cultura ptr alge gen BBA, alea negre, paroase, aderente de plante.
Am facut referire la Anubias ptr ca e singura planta pe care eu o "vad" in bazine cu africani d.p.d.v. al originii (Africa), al posibilitatii de "plantare", adica fixare de substratele existente in bazinele cu africani (roca), cat si a rezistentei lor la activitatile pestilor (consum). Unii ti-ar putea indica Microsorum...da, poate ar merge, dar e o planta asiatica ce prefera ca substrat lemnul. Echinodorusul ar putea spune unii ca merge, dar e un sud-american caruia-i place apa mai moale, nu cea dura de la africani.

Se suspecteaza ca factor de risc in aparitia acestor gauri (Hole in the Head Disease) inclusic dezechilibrul mineral al apei. Sunt indicate si schimburi de apa mai dese.

Buuun.
Deci, argumentele

1. Ai spus foarte clar: ierbivore, dar muuult mai mancaciosi. Tropheusii in schimb sunt mult mai rapizi. Daca raman impreuna, vei avea Petro normali si Tropheusi grasi de tot. Iar Tropheusii nu e bine sa-i ingrasi ptr ca apar tulburari de reproductie si digestie, posibil bloat in final.

2. Culmea e ca tot Petro ar avea de suportat in urma convietuirii cu Tropheusi d.p.d.v. comportamental. Sunt pesti mari, dar extrem de sfiosi, sensibili. Mai mult ca sigur ca ei ar fi cei inhibati de teritorialitatea si numarul mai mare a tropheusilor.

3. Sunt sigur ca nu ai facut bazinul ala minunat cu scopul reproducerii comerciale. Coloniile de tropheusi vor creste numeric treptat. Cand se va ajunge la o oarecare supra-aglomerare tu-ti vei pune problema vanzarii / donatiei unor pesti. Aspect total contra-indicat. Orice tropheus scos din colonie va fi un factor potential perturbator al echilibrului acesteia, chiar si tineret fiind. Daca din 50 de tropheusi donezi 12 (sa zicem), automat ceilalti vor declansa lupte teritoriale. Eu am avut experienta unei colonii de 20 de red moliro din care, din cauze independente de mine (pana curent, defectare pompe valuri, lipsa valuri/aerare, deces 8 pesti), tineret la 7-9 cm. Ei, restul de 12 nu a mai fost niciodata o colonie adevarata. S-au batut pana aproape la decimare. Am donat-o unui prieten care a mai adaugat niste moliro ca sa completeze efectivul si a populat deodata tot bazinul cu cele 2 trupe de pestisori. Degeaba...colonia aia s-a tot batut pana la disparitie. Au insa avantajul auto-reglarii...adica, la supra-aglomerare, inceteaza pontele. Eu nu am mai avut pui de vreo 2 ani la chaitika, in conditiile a vreo 60 de pesti in 600 l...daca mai dispare cate unul din cauza imbatranirii, atunci cate o femela mai ramane "groasa" si mai scapa 2-3 pui prin bazin. Altfel nu! Ei, convietuind in bazin tropheusi cu petro, cu siguranta reproductia la una din cele 2 specii va avea de suferit...eu zic petro ca-s mai timizi iar tropheusii sigur ar deranja cuplul in dans nuptial.

Insa, is foarte frumosi petro. Daca vrei sa-i pastrezi ti-ar trebui un al 2-lea bazin asemanator. Dar atentie...bazinul tau e spectaculos, superb...insa ambele specii au nevoie de mult spatiu, suprafata...decorul ia cam mult din spatiu. Daca ar fi sa-mi fac acum un bazin, ori i-as pune un decor plat, sa las cat mai multa suprafata libera, ori l-as face lat de 1 metru, ptr specii ca Petro, sau Cyphotilapia frontosa...sigur, eu personal as merge pe frontose

Inchei insa exprimandu-mi placerea fata de bazinutul cu lamprologine care ti-e in lucru, pesti foarte spectaculosi!

Femele amandoua. Inotatoarea dorsala rotunjita confirma. La mascul trebuie sa fie ascutita si usor alungita.

Stiam de ceva vreme de tropheusii tai. Adica stiam de colonia respectiva. Nu stiam ca-i tii intr-un butoi si ca i-ai luat pe toti, dar stiam ca kazumbele vor urma la populat . Dar no...n-am vrut sa stric surpriza .
Stiu insa si de asocierile la care te-ai gandit la un moment dat...sper ca nu vei face greseala asocierii cu Petrochromisi...nu merg din "n" motive pe care nu le voi insira decat in caz de forta majora.
Nici asocierea cu pemba (bemba dupa unii autori) nu as indica-o...desi extrem de discutata sistematica genului Tropheus, se pare ca si kazumbele, asemanator lui pemba sunt din grupul moori. Desi au ochii albastri si teoretic cei din grupul brichardi sunt tropheusii cu ochi albastri. Altfel spus exista un risc de incrucisare interspecifica si kazumba si pemba fiind moori. Daca vrei sa mai adaugi o colonie, poti incerca cu un brichardi, annectens sau polii.
Desi nu-s printre preferatele mele, ca specii, pestii arata bine, sanatosi, usor stresati, lucru confirmat de prezenta dungilor. La tropheus aparitia dungilor inseamna stres.
In ansamblu, bazinul si pestii arata foarte bine. Felicitari!

Ce-o fost usor o trecut.
Vine greul: PESTII ! Asta-i partea ce-o astept eu.
Ce specie, de unde, cu cat, cati, etc.
Deci...show must go on !...cum bine o zis-o un celebru dosist!

Radule, risti! Risti mult ! Risti un topic lungit pe zeci de pagini ! Mai bine scrie-ne mai multe, mai condensat. Ca cetitorul care-ti citeste topicul vrea sa "absoarba" mult si dintr-o data....acuma ne-ai spus numai cate putin de background...pe la pagina 35 a topicului o sa ne zici si de filtru anaerob din inox? ...si pe la 20 o sa ne dezvalui ce tropheusi ti-ai adus de la Cichlidenstadl...greu, foarte greu. Mai mult si dintr-odata !
Eu am deja o certitudine...cand ma vor apuca si pe mine mancarimile de palme, backgroundul meu va veni din Serbia, via Timisoara

Singurele 3 (4) lucruri care le-as fi facut eu in locul tau si care ar fi insemnat maaaaxim 4 zile de pauza sunt:

1. aspirat tot nisipul si spalat ala bine de tot in vreo 200 litri apa luata tot din bazin si reintrodus in acvariu.

2. filtru anaerob de vreo 70 l capacitate plin cu Seachem denitrate si matrix, cu pompa booster de 60 l/ora...el se va cicla in 3-4 luni.

3. As fi cautat niste exemplare deosebite de Tropheusi, de genul Tropheus Murago Tanzania. Si daca ti s-ar fi parut prea mica o colonie de 25 astfel de pesti as mai fi pus ori niste Tropheus Moorii Kasanga Red Rainbow, ori Tropheus sp. "Bulu Point", ori Tropheus Brichardi Ulwile ...in general Tropheus. Daca ti s-ar parea prea plictisitor doar cu Tropheusi, desi nu cred, singura specie cu care as asocia o colonie de Tropheusi ar fi Cyprinocromis.

4. Este optional. As fi schimbat pietroaiele (daca ai) cu ceva deschis la culoare. Trebuie sa stii ca Tropheusii, care sunt specii ierbivore stricte, sunt considerate specii prada in Tanganyika. Astia au inscris in codul lor genetic fenomenul de asemanare coloristica cu substratul. Altfel spus, daca ai pietre inchise la culoare, orice specie, oricat de colorata ar fi ea, se inchide treptat la culoare, asemanator substratului, si doar masculii in dans nuptial isi vor mai etala culorile specifice. Dar la urma urmei asta nu conteaza. Important e sa fie sanatosi, sa-si poata etala comportamentul de colonie care incanta de fapt. Iar a fi sanatosi, la Tropheus, inseamna automatizarea aproape integrala a bazinului. Practic, doar datul hranei sa ramana optiunea ta. In rest, bagatul mainii in bazin o data la 6 luni = sanatate aproape de perfectiune ! Doar imbatranirea iti mai "rapeste" cate un peste.

Atat, nimic mai mult. Decorul ala superb e un substrat numai bun ptr grazers-ii astia. Stiu ca probabil te-ai plictisit deja de el, dar trebuie sa te astepti, trecand pe Tanganyika, la o plictiseala imagistica statica (aspectul bazinului) chiar mai accentuata decat la Malawi. Altfel spus, eu nu am schimbat absolut nimic in decorul tropheusilor mei de 6, respectiv 7 ani. Si nici nu am de gand in urmatorii 4-5, life-spanul Tropheusilor in acvarii fiind apreciata la 11-12 ani.

Da, saulosi merg bine si ofera o varietate coloristica, femelele si masculii avand culori diferite. Dar ia vreo 7 exemplare, 2 masculi (unul va fi dominant, celalalt dominat, dar e in regula) si 5 femele.

Numa' ne-o "incalzit"

Am citit atent tot topicul tau...acvariul de 140 l este absolut impropriu ptr ciclide de Malawi. E ca si cum ai locui tu intr-o garsoniera 3/3.5 cu sotie si copil mic...vino si spune-ne cum te simti dupa 6 luni de convietuire.
Notiunea de animal welfare e subtirel intelease printre malawisti . Nu te critic, stai linistit...si eu am peste 30 de malawi in 250 litri..o reminiscenta . Ideea e insa asigurarea unei filtrari corespunzatoare si schimburi dese de apa. Cu toate acestea, ti-as recomanda specii de Tanganyika mici, de genul Neolamprologus brichardi. Au un comportament exceptional, iar bazine de 160 litri sunt potrivite ptr acesti pesti.
Daca insisti pe Malawi...Pseudotropheus demasoni sunt printre cei mai mici, dar si agresivi intra-specific. Combinati cu Labidocromis caeruleus isi reduc agresivitatea, dar acestia din urma cresc maricei.

Eu stau si ma intreb ce sunt acele mici granule maronii care se vad depuse pe substrat in jurul pestisorului.
1. Sunt granule de pietris din substrat ?...dupa cum arata, ma indoiesc.
2. Sunt fragmente de fecale nedescompuse?...dupa cum arata, iarasi ma indoiesc.
3. Sunt granule de hrana neconsumata ramase in bazin pe substrat?...dupa cum arata, asta e varianta cea mai probabila.

Luand in considerare variantele 2 si 3 pot spune cu certitudine ca supra-alimentezi pestii, situatie extrem de periculoasa. Indiferent ca sunt fecale sau hrana, acestea, ramase in bazin, se descompun, conform ciclului azotului pana la stadiul de nitrat. Altfel spus, iti creste nivelul nitratului in bazin...intre 0-25 mg/litru pot spune ca nu e periculos ptr pesti. Intre 25-50 mg/l devine o problema, iar odata trecut de 50 mg/l devine de-a drepotul toxic ptr pesti. Concluzia: verifica NO2 si NO3.
Referindu-ma la pestisor, daca e un caz singular, s-ar putea sa fie vorba despre un exemplar imbatranit...la vivipari, varsta de 1-2 ani devine deja gerontologie. Deci, nu prea mai ai ce-i face.
Daca insa mai sunt prin bazin pestisori cu semne discrete de fin/tail rot, pop eye disease, abdomen balonat si inot atipic, atunci ai o problema...NO3 crescut, inflamatii cu posibile urmari infectioase.
Primul pas: verifica NO2 si NO3, redu alimentatia, traiza pestii ca sa eviti supra-aglomerarea...cat priveste tratamentul in piscicultura/acvaristica...e un fel de Don Quijote ?i Sancho Panza in lupta cu morile de vant...economic nerentabil, medicamentele fiind mai scumpe ca pestii, medical cu sanse minime de reusita. Fac exceptie pestii de mare valoare economica/individ la care e musai sa incerci tratamentul.