Silviu Man wrote:Utilizarea CO2 difera intre zi si noapte.

Nu neg asta, dovada este variatia pH-ului.

Silviu Man wrote:Daca acceptam ca in perioada nefotochimica se produce glucoza

Aici e aici, in perioada de intuneric se produce glucoza, dar celelalte substante se produc in fotoperioada sau in permanenta? Daca sunt produse tot timpul, atunci de ce este mai mare consumul de CO2 ziua?

Citeste mai sus. Sunt substante care se produc numai in perioada de reactii fotochimice (dadeam exemplul gliceridelor).

Atunci asta explica consumul mare de C ziua. Nu am gasit informatiile astea scrise, probabil ca f multe se gasesc in articole pe hartie, dar nu si online. Sau inca o data, poate nu stiu eu ce sa caut.

CO2 ca element de nutritie a plantelor este tratat separat, fie in cadrul fotosintezei, fie cind se vorbeste despre acidul carbonic, etc. De aceea informatia, in ceea ce ne intereseaza aici, este fragmentata si dispersata in diferite articole. Nefiind un subiect de interes larg, cind dai cautare nu te limita la prima pagina care este afisata de net. Mergi la paginile urmatoare, vei avea surpriza sa gasesti chestii foarte interesante dar nu foarte des accesate.

Dar glutaraldehida(din easycarbo de ex.) unde intervine in lantul fotosintezei? Ca banuiesc ca sunt alte procese prin care este folosit carbonul din aceasta sursa.

Am mai intrebat si eu despre asta, se are ca nu stie nimeni
Ea nu intervine, se descomune si elibereaza codoi.

Putina rabdare !

teddy2k wrote:Dar glutaraldehida(din easycarbo de ex.) unde intervine in lantul fotosintezei? Ca banuiesc ca sunt alte procese prin care este folosit carbonul din aceasta sursa.

nu este ceea ce crezi tu si multi altii

https://ro.wikipedia.org/wiki/Glutaraldehid?

Glurataldehida este un compus chimic a carui destinatie este cea de dezinfectant, cicatrizant si fixator pe frotiurile folosite in microbiologie.
Principala ei actiune este legata de abilitatea de a se reactiona cu fractiunile proteice (amine, amide, ...) si de a le denatura. De aici efectul
decontaminant, pentru ca, prin denaturarea proteinei bacteriene, bacteria este distrusa. Astfel tot ce inseamna organisme simple (bacterii,
mucegaiuri, alge si sporii acestora) sunt distruse.

Inainte de glutaraldehida se utiliza formaldehida, care avea aceleasi proprietati insa era mai agresiva, motiv pentru care a fost clasificata
ca substanta cu efect cancerigen si carcinogen, fiind foarte periculoasa la inhalare sau ingurgitare. Abilitatea de a denatura structurile proteice
o faceau sa intre in categoria factorilor mutageni chimici (alaturi de cei biologici - unele virusuri si fizici - unele radiatii).

Asadar, glutaraldehida este o Marie cu o palarie mai ... putin periculoasa!

Glutaraldehida este foarte stabila in apa, forma ei de prezentare fiind una hidratata, motiv pentru care, in diferite solutii (1-10%) are efecte
decontaminante variabile. In solutie apoasa cu concentratia 10% este folosita pentru distrugerea negilor prin efectul de deshidratare a acestora
si denaturarea proteinelor din tesutul vegetatiilor pieloase.

Este adevarat ca prin disociere elimina CO2 in apa, insa rata de generare este foarte mica (daca ne uitam la formula ei intelegem de ce : C5H8O2)
iar perioada de degradare 90-100% este de 70 de zile !!!! Asadar ramine efectul ei ca dezinfectant si, atentie, reducere a pH-ului. In forma hidratata,
glutaraldehida are un pH de 3,1-4,5. Nu se cunosc toate mecanismele prin care actioneaza asupra structurilor organice insa se presupune ca ea are
un puternic efect de reducere a tensiunii superficiale, ceea ce o face o substanta foarte eficienta in decontaminarea suprafetelor pentru ca, dupa
aplicare (pulverizare, nebulizare, termonebulizare) nu formeaza stropi pe suprafata tratata ci se intinde ca o pelicula. Efectul este insa prezent si pe
suprafetele vegetale, organice, ...

Revenind la oile noastre, este clar acum de ce este eficienta impotriva algelor si sporilor, de ce este recomandata ca un supliment de CO2 tip retard
si mai ales de ce stimuleaza activitatea stomatelor plantelor care, astfel, valorifica mai bine CO2 existent deja in apa. Cred ca aici e foarte clar.
Si este de asemenea clar de ce nu este recomandata utilizarea ei pe termen lung, chiar in doze sau concentratii reduse.

De retinut ca toxicitatea ei pentru pesti si nevertebrate este mare, in functie de produsele care o contin si concentratii (pesti de la 0,8 mg/l la o
expunere de 96 de ore; nevertebrate de la 2,1-3,0 mg/l la o expunere de 48 de ore) iar pentru alge 0,37-0,60 mg/l).

Atentie, valorile de mai sus se refera la o concentratie de 50% s.a.

LE Scuze, am uitat concluzia. Cum bine spunea un client pe un site, la un review, dupa ce i-au disparut crevetii din acvariu : "a dracului chimicala"!
Asadar, CO2 presurizat, cu un difuzor de calitate, eventual cu o electrovalva ... nimic mai bun.

Silviu Man wrote:Revenind la oile noastre, este clar acum de ce este eficienta impotriva algelor si sporilor, de ce este recomandata ca un supliment de CO2 tip retard
si mai ales de ce stimuleaza activitatea stomatelor plantelor care, astfel, valorifica mai bine CO2 existent deja in apa. Cred ca aici e foarte clar.

Eu sunt mai greu de cap. De ce este eficienta impotriva algelor, inteleg. Dar daca zici ca rata de eliminare CO2 in apa este foarte mica, atunci de ce e recomandata? Nu stiu de asemenea ce inseamna un supliment de tip retard, si Gogu nu mi-e de ajutor in acest sens.
Si de ce stimuleaza activitatea stomatelor, iar nu inteleg. Poate pt ca reduce tensiunea superficiala a apei de la suprafata stomatelor?. Poti cumva sa explici mai simplu?

1. Pentru ca, nu ne spun producatorii dar produsele au alt efect principal. Daca el ar fi explicat pe eticheta, ar trebui citeva pagini si inevitabil va conduce fix la intrebarile tale.
Asa e mai simplu sa-l promoveze ca "supliment lichid de carbon asimilabil". Asadar, marketing!
2. Produsele de tip retard sunt cele care elibereaza treptat substanta dorita/continuta. Cel mai bun exemplu este antibioticul retard : Moldamin, Efitard, etc. O forma de retardare a
efectului unui produs este chelatarea. De aceea multi dintre fertilizantii cu aplicare saptaminala contin substante chelatate.
3. Stomatele sunt organite vegetale care functioneaza ca niste pori prin care patrund gazele in circuitul intern al plantelor. La plantele acvatice, ca de altfel si la cele emerse, stomatele
functioneaza normal atita timp cit tesutul vegetal isi pastreaza turgescenta (ma rog, fermitatea). Daca acest tesut este stimulat cumva pentru marirea turgescentei, absorbtia gazelor este
imbunatatita. Acesta poate fi unul din efectele glutaraldehidei asupra fiziologiei plantelor dar nu se descrie clar acest aspect decit in raport cu relatia durata iluminare-apa-temperatura, cu
putine referiri la substantele care pot avea efect turgescent asupra stromei frunzelor. In plus, pe termen lung, si acest efect este nociv pentru planta.

Sint cam sceptic referitor la efectul care il are glutaraldehida asa cum il descrii. Daca ar fi adevarat ar putea fi folosita si ca fertilizant pt. plantele neacvatice. Si inca nu am auzit sa fie recomandata ca fertilizant pentru altceva in afara plantelor subacvatice.

Liv, glutaraldehida este activa fara efecte nocive NUMAI in forma hidratata! In acvariu nu are efect de fertilizant ci de paleativ. Folosit in acelasi scop pe plantele emerse, apa din solutie s-ar evapora imediat iar substanta activa ramasa ar arde tesutul vegetal (nu uita, glutaraldehida are un tropism inalt pentru structuri proteice, iar peretii vegetali au structura glico-proteica, fara sa vorbim de stomatele, care sunt direct legate de tesutul lacunar si in contact intim cu tesutul palisadic, unde are loc cea mai mare parte din procesul de fotosinteza, ... in fine, e mai complicat).

Exemplu clasic : fertilizantii foliari! "A nu se aplica in zilele insorite sau calduroase"! De ce oare?

despre aldehida glutarica nu prea este scris mult. Dar putem cerceta despre formaldehida, care este cea mai simpla aldehida:
Solu?ia 40% se nume?te formol sau formalin? ?i este un lichid limpede, incolor, cu miros în?ep?tor. Nu se recomand? conservarea la temperaturi sub 10°C deoarece polimerizeaz? ?i devine aproape inactiv. Efectul antimicrobian este direct propor?ional cu cre?terea temperaturii la concentra?ii moderate (1-4%).
Sub influen?a oxigenului în medii alcaline, formaldehida se transform? u?or în acid formic, fiind un agent puternic reduc?tor care se combin? reversibil cu grup?rile –NH2 ale proteinelor bacteriene (albumine, gelatin?), pe care le precipit?.
Astfel, sub ac?iunea formolului, bacteriile ?i toxinele sunt denaturate dar î?i p?streaz? puterea antigenic?, fenomen pe care se bazeaz? folosirea ca adjuvant la prepararea vaccinurilor.
Actiunea trebuie sa fie cam la fel.
Mai putem analiza posibilele reactii ale glutaldehidei, conform formulei ei chimice: OCH(CH2)3CHO
Deci, este o dialdehida cu 5 atomi de carbon. In primul rand, are caracteristice reactiile generale ale comusilor carbonilici, apoi reactiile secifice aldehidelor ... apoi trebuie analizat in functie de lungimea lantului de atomi de carbon (5 are).... Este mutl de discutat, dar oricum se oate simlifica deoarece sunt cateva reactii care ne intereseaza!
Unele reactii ar fi: aditiile de apa (hidratarea); aditia de acizi; aditia de azot (precursori de aminoacizi si aoi proteine)...
Dintre reactiile secifice aldehidelor: reactia de oxidare, de unde rezulta compusi carboxilici (acid glutaric). (sau formic la formaldehida) Dei aici cred ca se trage parte din efectul bactericid.
Oricum, eu nu cred deloc in disocierea ei in 7 zile!!!! Daca ar fi stabila in apa, cat de cat, atunci rin adaugarea ei zilnica ar ajunge imediat la o doza toxica! Deci reactioneaza imediat, cum este si normal ... poate in apa distilata nu mai are cu ce reactiona ...

Tocmai asta e ideea, nu este utilizat pentru furnizarea de CO2 ci pentru un efect imediat, in anumite doze, altul decit cel pe care il cred cei mai multi.
Ca in timp elibereaza si CO2, este alta gisca-n sac. Produsul se consuma in reactie cu algele pe care le distruge. Daca ar fi o sursa de CO2 in timp,
ar trebui adaugat intr-o anumita doza si ar trebui sa actioneze in forma retard de care am scris mai sus. Insa o doza care sa asigure acest efect ar fi,
surpriza : toxica pentru vietuitoare!

Uite aici un prospect.

"EASY-LIFE EASYCARBO 250ML fertilizant pentru plante

Fertilizant cu carbon pentru plantele decorative de acvariu. Carbonul este esential pentru plante. EasyCarbo poate fi utilizat in acvarii cu sau fara adaos suplimentar de CO2. Se poate observa imbunatatirea cresterii plantelor dupa numai cateva saptamani de utilizare.

Mod de folosire EASY LIFE EASYCARBO 250ml

EasyCarbo combate incetinirea cresterii plantelor cauzata de alge. Se poate utiliza in combinatie cu Easy Life ProFito, fertilizant universal complet. Instructiuni de dozare: 1ml Easy-Life EasyCarbon la 50 litri apa zilnic sau 2ml Easy-Life EasyCarbon la 50 litri apa zilnic in acvariile cu multe plante. Dozele mai mari nu sunt recomandate. Toate produsele sunt prevazute cu recipiente de dozare. Ca si produsele de la EASY-LIFE si Sera, Tetra si JBL au produse similare. Ca si la solutiile de startare este indicata o dozare corecta. Este stiut ca un acvariu cu plante naturale, intr-un numar mai mare, reduce aparitia bolilor la pesti. Daca intr-un acvariu in care avem plante naturale, cu o temperatura constanta a apei corespunzatoare, o hranire a pestilor cu o hrana de calitate care sa ne asigure si un colorit adecvat speciei, o curatare saptamanala si in care mentinem toate elementele la parametric optimi, in care nu aducem pesti bonlavi, ajungem ca in 4-6 luni sa nu mai fim nevoiti sa inlocuim apa ci doar sa curatam filtrele la 10-15 zile. Schimbarea nisipului si a substratului se realizeaza in aceasta situatie la 2-3 ani, situatie pe care si-o doreste fiecare posesor de mediu acvatic in propria casa."

Tu vezi undeva vreo referire la produs ca sursa de carbon prin formarea CO2 in apa? Nu, efectul imediat si primar este "combate incetinirea cresterii plantelor cauzate de alge". Punct. Ceea ce este adevarat, dar este un efect indirect, produsul nu substituie CO2 difuzat in apa pentru ca "poate fi utilizat in acvarii cu sau fara adaos suplimentar de CO2".

@Silviu - tot nu mai convins. Efectul ar trebui sa fie acelasi si in conditii de umiditate ridicata - emers - care le putem asigura destul de usor. Mecanismul de actiune cred ca e altul ca fertilizant.

@Payty - au studiat altii efectul glutaraldehidei pe citeva animale - are efecte ciudate in concentratii mai mari. Si gradul de descompunere a fost studiat. In apa distilata se injumatateste in citeva sute de zile. In apa cu componente organice timpul de injumatatire e de cca. 15 ore. Reactiile compusilor organici sint mult diferite de ale compusilor anorganci cu care facem comparatia si chiar intre substante organice asemanatoare (daca vrei gindeste-te la efectele alcoolului etilic si metilic care au structura mult mai simpla). Daca ar reactiona la fel as prefera sa folosesc formaldehida in loc de glutaraldehida. E si mai ieftina si se gaseste mai usor. Totusi nimeni nu o recomanda ca inlocuitor pt. glutaraldehida.

Observatie: datele despre efectele glutaraldehidei sint vechi de cca. 20 de ani. Si repetate de mai multe ori fara a se preciza sursa originala.

Silviu, legat de Easycarbo, scrie mare e eticheta: CO2 from a bottle!
Liv, am spus mai sus, ca putem cauta despre formaldehida deoarece este mai studiata si se gasesc mai multe date, nu ca sa o folosim. Legat de comusi, eu nu am vorbit de asemanari intre anorganiic si organici, ci desre o clasa aparte: aldehide; acizi carboxilici. Normal ca difera, dar au o logica. Uite aici de ex.
T?ria acizilor carboxilici variaz?, în sensul c? t?ria înseamn? capacitatea (sau u?urin?a) de a ceda protoni:
odat? cu cre?terea num?rului de atomi de carbon scade aciditatea;
odat? cu cre?terea num?rului de grupe carboxil cre?te aciditatea;
odat? cu cre?terea gradului de ramifica?ie a catenei acidului scade aciditatea;.
Aldehidele, daca te uiti, au toate efect dezinfectant, antifungic ... datorita gruparii carbonil ...
Legat de descompunerea aia in 15 ore, mi se pare ceva pt. rosti, adica de unde stiu ei exact ca 15 ore, depinde ce are apa.... Adica nu conteaza ce contine apa si cat, ca ea tot asa se desface
In apa distilata, nimic ce nu reactioneaza cu hidrogenul sau oxigenul nu se descomune sau modifica, deci ala iarasi nu e un exemplu bun pt. cat de rezistenta este acea substanta minune.

@Liv : Nu stiu cum poti asigura conditii de umiditate mare in cimp! Poate in sere.
Daca timpul de injumatatire este atit de rapid (aici nu te contrazic, doar fac un rationament logic) atunci produsii de descompunere (in cazul nostru CO2, daca asta rezulta)
ar avea un virf de concentratie scurt apoi s-ar diminua cu o rata mare, in mai putin de doua ore nu ar mai ramine mare lucru. In acest caz, de unde efectul de furnizor constant de CO2?
@Payti : Pe etichete poate sa scrie orice. Noi discutam de ce este in sticla! Insasi sintagma imi suna a slogan, nicidecum ca o explicatie despre continut.

... si ca sa legam discutia de cealalta, despre fotosinteza : scrie undeva pe prospectul produselor cu "carbon lichid"
cind anume trebuie aplicat? Despre CO2 din butelie stim cum, cit si cind. De produsele lichide stim cit, cum dar ... cind?
La inceputul programului de lumina, cu doua ore inainte de aprinderea neoanelor, dimineata, in fiecare zi la orice ora, cind ne trezim, seara, ...?
O aplicatie pe zi poate fi si la ora 21.00, la citeva ore dupa ce s-a stins lumina! Am tot cautat aceasta informatie dar nu am gasit-o.
Poate mi-a scapat mie ceva.

Am vazut ca Masterline e produs de un roman, nu il stie nimeni sa l contacteze, poate ne mai lamureste Sau cei mai vechi, poate au mai exerimentat.