Multumesc de aprecieri Shubi si Koala!

Pietricica de la Shubi este doar MARTORUL de la turmarea unor placi. Am experimentat mult cu cimentul/sarea si spartura de coral pina cind am ajuns la structuri care fie sa fie foarte poroase sau foarte rezistente, in sensul integrarii coralului fosilizat in structuri complexe.

Mai sus este compozitia folosita la constructia placilor armate, placi in care am integrat piatra uscata.

Compozitia este:
- ciment Portland, produs in Turcia, cumparat de la Arabesc. Sacul de 25 kg. 27,5 RON
- Spartura de coral 0-1, Singapore. Legat de aceasta din pacate piata romaneasca este total necompetitiva. Daca in BULGARIA spartura de coral este la magazin 3,2 RON pe kg, in Romania aceasta costa mai mult decit dublu. Eu am achizitionat Marine Aragonit, ambalat in saci de plastic, la 10 Kg, cu granulatiile: 0, 1, 3, 5, 10 si 15 din Bulgaria, atit pentru substrat cit si pentru fake reef stone.
- sare obtinuta prin evaporare din apa de mare, grunjoasa, la sac de 25 kg. Pretul este de 28 RON sacul

Pentru structurile de rezistenta compozitia este 1/1/1, pe care le armez cu fibra de sticla, spartura fiind de granulatie 0.
In cazul cavernelor, puntilor si formelor turnate din aceasta masa, sau a placilor folosite la filtrare si nu la sustinere, am mers pe compozitia ciment/spartura/sare : 1/1/2. In acest caz folosesc spartura de coral cu granulatia 1

De asemenea am experimentat si un material de filtrare, gen cel descris de Koala.
Aici folosesc insa sare de bucatarie, care este ceva mai fina decit sarea grunjoasa, permitind o porozitate mai mare, aceasi spartura fina de coral si in plus carbune cu granulatia de 1 mm, in concentratiile de ciment/spartura/carbune/sare 1/1/1/2. Acesta il pot turna atit sub forma de bile, cuburi sau sub forma unor placi ce pot fi aliniate una linga alta in paralel cu fluxul apei sau perpendicular cu acesta.

Legat de pret situatia ar trebui relativata. Desigur ca in regim DIY, 3 kg din acest material costa in jur de 6 RON, dar deoarece sarea se dizolva si raman in final 2 kg, pretul materialui folosit este undeva de 2,5-3 RON. daca insa vorbim de o productie destinata vinzarii, situatia se schimba, deoarece atunci trebuiesc luate in calcul, pe linga pretul materialelor si transportul sparturii din Bulgaria in Romania, apa necesara dizolvarii sarii alaturi de muncitorii care prelucreaza materialul. Chiar si asa insa vorbim de costuri efective de genul 5 RON pe kg.

Ca ideea din ce am observat (ca secret de fabricatie) este bine ca pietrele sa fie lasate citeva zile de la turnare la uscare, altfel devin sfaramicioase. O saptamana este suficient. Apoi in apa dulce trebuie sa stea cel putin 3 saptamani. Eu am pus la turmare martori, pe care i-am sfarimat si la 2 saptamani de stat in apa dulce in mijloc inca mai aveau granule de sare.

In alta ordine de idei, reactorul lui Koala l-am pus in functiune intr-un bazin cu apa de schimb pentru a insaminta bacterii in Dymico si spre surpriza mea au inceput acolo sa creasca tot felul de oratanii. Microscopiile am inteles ca sint pline de zooplankton, iar macroscopic poate Shubi descrie cum arata

Bogdan, care e rolul carbunelui, in toata afacerea asta?... asta ar fi prima intrebare.
A doua intrebare ar putea fi: "Cand vedem niste poze?"

Structurile formate din ciment si spartura de coral sint LENT permeabile.

Practic avem o suprafata uriasa de colonizare in interiorul acestor structuri, suprafata care si la debite mari de curgere a apei in jurul lor permit schimburi lente cu exteriorul. Structurile aceste, desi le-am lasat in flux continu de apa dulce (in Mures am apa de put si astfel am lasat-o sa curga non stop), au dizolvat sarea extrem de lent, de ordinul saptamanilor. Spartura de coral de asemenea a fost cea mai fina.

Folosind insa spartura mai grosiera (in loc de 0, granulatia 1) si adaugind carbunele in compozitie, schimburile in interiorul acestor structuri ar trebui sa creasca, prin cresterea permeabilitatii.

Materialul astfel rezultat este la fel de poros insa extrem de permeabil, spre deosebire de cel folosit in reef fake stone care este foarte poros insa lent permeabil.

Asfel ca in acvariu si in sump am un material extrem de poros si lent permeabil in profunzimea lui, care sa-mi asigure o eficienta maxima in colonizarea bacteriana chiar si la debite foarte mari de spalare (de trecere a apei pe linga aceste structuri), iar ca material de filtrare, am un material la fel de poros insa extrem de permeabil, unde eficienta o pot regla prin reglarea debitului de functionare. Shubi poate povesti despre filtrul de denitrificare construit de mine (care are un volum de material filtrant de cca 300L).

Poze vin Koala. Eu am sperat ca Shubi sa vina cu aparatul lui si sa fac poze.

La ce poate folosi un reactor de biopaleti!

In urma cu citeva saptamani Ricardo a vindut un reactor de biopaleti, dupa cum el spunea, insamintat. Acest reactor l-am achizitionat in ideea de a-mi insaminta substratele, adica cca 1,5 tone de spartura de coral, pentru sistemul la care lucrez.

In poza din stinga se vede ce s-a intimplat intr-un bazin. Practic in acest bazin aveam apa de schimb, inainte de a introduce reactorul, cu nitrat 5 (Salifert) si fosfat 36 (ULF pe Hanna). La cca 1 saptamana apa a devinit tulbure si am crezut ca este plina de bacterii. Dupa examinarea la microscop (Darkfield) am constantat ca este plina de zooplankton, o multitudine de specii, dar si rotiferi. Ciprian poate da mai multe detalii, microscopiile fiind efectuate in Bucuresti.

Practic in acest bazin am un plenum de cca 2 cm si un strat de nisip. Printr-un turn de sticla separat de acvariu si conectat la plenum pot scoate apa din plenum si sa o reintroduc in acvariu. Cu alte cuvinte acest bazin functioneaza acum ca un filtru de substrat, avind doar apa uzata. Introducerea reactorului de biopaleti dat pe minim a dus la un boom bacterian, urmat de dezvoltarea unei armate intregi de zooplankton.

De cca 2 saptamani folosesc zilnic apa din acest acvariu, pentru a hrani cele trei acvarii in care tin coralii, ceea ce a dus la o crestere evidenta in aceste bazine, fara modificari semnificative ale parametrilor.

Si inca o poza

HBOT wrote:...
In urma cu citeva saptamani Ricardo a vindut un reactor de biopaleti, dupa cum el spunea, insamintat. ...

Pai, si n-a fost destul de "insamantat"?
Uite, ce ciorba ai facut acolo!

Recunosc ca a fost superinsamintat!

Interesant este doar faptul ca parerea generala este ca o astfel de apa trebuie intens skimata, in timp ce eu constat ca introdusa portionat in bazine de corali, permite o crestere intensa a acestora.

De fapt pe mine m-a interesat sa cresc in regim de urgenta bacterii cu care sa-mi insamintez substratul, desigur si coralul fosilizat din bazinul din stinga, la fel ca si fake reef stone, numai ca in loc sa produc bacterii, folosind apa schimbata din bazinele de corali, m-am pomenit cu o cultura polimorfa de zooplankton, adusa cu apa de schimb.

Revin cu poze. Am terminat de amenajat substratul. Asa arata partea care va functiona ca un reactor biologic la pH scazut. In total sint deja 1,5 tone spartura de coral dispuse pe aproape 7 m2.

Partea din spate a acvariului este varianta mea de ATS, adica apa din plenum va curge peste o sticla luminata in 660nm si 455 inapoi in bazin.

Acesta este nivelul superior de filtrare, nivel in care vine apa murdara din T1, si care va fi un habitat de corali moi.

Becurile care vor asigura luminarea transversala a recifului, alaturi de o lampa dimabila clasica

Sint facute cu leduri epistar (UV) si cree de 3w si acopera spectrul de 390 nm pina in 495. Practic iluminarea acvariului va fi impartita in trei grupe de lampi ce vor lumina in diagonala, de la stg la dr, din fata catre spate si de la dr la stg, cd se vor aprinde la ore diferite, simulind pozitionarea solara. Lumina acopera tot spectrul: 390, 410, 420, 430, 455, 470, 495. Lampa dimabila contine si alb rece, cree de 5w. In total sin 2 kW led pe lampa dimabila si 1,3 kW lampi. ATS si refugiile vor fi luminate cu LED 660, 630, 455 si alb cald. In plus pentru luminarea de volumsint citeva lampi ce contin leduri de 520 nm.

Primul modul in apa

Si o poza cu bazinul in functiune

Al doilea

HBOT wrote:Primul modul in apa

Modulul asta-i spectacol DIY

Ms! Si al treilea bazin

Nu vad niciunde in ultimul bazin fragment facut special cu dedicatie din zooasi aia superbi de jos

Circulatia apei in T1 are loc pe sub pietre, prin nisip. O pompa de 3000 l trage apa dintr-un plenum aflat in sump, deasupra fiind 30 cm spartura de coral si o injecteaza imbogatita cu sursa de carbon pe sub cei 6 cm de substrat din acvariu.

Rezolutia pozelor nu ma lasa sa mai incarc altele. Trebuie sa le fac mai mici si acum nu am timp. Dar poate ii pozezi tu!

HBOT wrote:Partea din spate a acvariului este varianta mea de ATS, adica apa din plenum va curge peste o sticla luminata in 660nm si 455 inapoi in bazin...

Bogdan, sa iei in calcul ca poate o sa fie nevoie sa fixezi pe-acolo si o plasa (sau ceva asemanator, ca suport fizic pentru alge).
Ma gandesc la mentenanta sistemului.

In rest, imi place placa aia DiY.

Voi vedea intii cum merge acest ATS, simplu si numai prin curgerea apei pe sticla. Altfel se poate pune foarte usor o plasa de tintari. Ma gindesc insa ca nu va fi nevoie, datorita dimensiunii mari. Sint aproape 5m pe 35-40 cm. Ori ideea principala este de a oxigena bine apa, deoarece acest turn va merge fara skimer sau pietre de aer, si fara o recirculare. Practic cam fiecare bazin este oarecum independent cu Dymico -ul si ATS-ul lui si doar o cantitate mica de apa de cca 100l pe zi va trece, incarcata cu materie organica din T1, prin fiecare bazin al T2, pentru a inchide circuitul.