zax3303 wrote:Crezi ca am rezistat sa nu aprind un bec 1 minut sa verific? )))
Sa ma explic: acvariul l-am pus intr-o camera unde pot sa tin blackout total mai multe zile, cu rulouri trase, etc.

Blackout total! Nu ridici nici macar un colt din patura cu care acoperi acvariul. Nu rulouri trase, nu camera intunecoasa, nimic. Intuneric total, continuu, 3 zile.
Si nu mai trage cu ochiu'

zax3303 wrote:)))) Silviu a inceput sa dea sfaturi proactive dupa ce mi le-a dat mie ca m-am lovit de ele...
A propos, am 24 ore de blackout total cu tot cu salcii infipte in pietris si, ghici ce: nici o schimbare )))))

Cum ai aflat ca nu este nici o schimbare?

Preventiv : daca te prinde si apa verde sa stii ca cea mai rapida solutie este blackout (intuneric total). Stingi lumina, lasi restul echipamentelor sa mearga si acoperi acvariul perfect cu o patura sau folie opaca, sa stea in intuneric total timp de trei zile. Apoi pornesti lumina si faci in schimb de 50% de apa iar dupa citeva zile inca 50%. Ti-am scris asta asa, ca sa cistigam timp. La cit de ghinionist esti, e bine sa fim pregatiti. Sau, tot preventiv, pune in apa, usor infipte in substrat dar cel putin o treime deasupra apei, ramuri tinere, inverzite de salcie.

Se pare ca ti-e scris sa le induri pe toate

Iti mai lipseste apa verde

Cu siguranta stii ca bacteriile sunt forme vegetale microscopice. Nu cred ca buretele unui prefiltru le va opri sa populeze filtrul extern. Bacteriile circula odata cu apa pine se fixeaza pe un substrat unde au conditii optime de dezvoltare si multiplicare. Asadar, este un proces care se petrece treptat, in timp (de aici sfaturile de a avea rabdare). Evident, daca puneai mai multe fiole in filtru, era mai eficient dar nu-ti imagina ca asta insemna ca se fixau asa, din prima, ca un lipici. Repet, colonizarea mediilor filtrante se face in timp, treptat. Daca scoti sau nu buretele din prefiltru, nu cred ca faci vreo diferenta. Mai curind prefiltrul te ajuta pentru ca si acolo se fixeaza bacterii. Cu cit populatia de bacterii ajunge la maturitate mai repede, cu atit mai bine.

Care ar fi logica? La ce te gindesti ca te-ar ajuta asta?

Dragi Colegi,

M-am hotarit sa scriu acest topic despre o planta care pe mine ma fascineaza si imi este foarte draga. Pe linga faptul ca este deosebit de frumoasa si eleganta, in acvariu are o prezenta impresionanta si isi mentine mult timp aspectul bogat, de un verde intens si foarte placut.

Este vorba de Anubias Barteri varietatea Nana.

Nu ma intereseaza sa va prezint informatiile pe care le puteti cu usurinta colecta din diferite surse ci sa va prezint experienta mea cu aceasta planta si motivatia atasamentului meu fata de ea. Totusi, ca o baza de discutie, iata un rezumat al informatiilor depre Anubias Barteri var. Nana :


Familie : Araceae
Tip de radacina : Rizom
Provenienta : Africa - Cultivar
Inaltime : 5-15 cm
Latime : 8+ cm
Necesar de lumina : Scazuta - Medie - Intensa
Temperatura necesara : 20-30°
Duritate tolerata : 1-20°dH
pH tolerat : 5.5-9
Viteza de crestere : Lenta - foarte lenta
Cerinte fata de CO2 si fertilizare : scazute-medii

Mediile in care se dezvolta in mod natural aceasta planta sunt cele din zona riurilor de mica adincime din zona Camerun-ului (Africa) si este o planta care tolereaza valori destul de largi in ceea ce priveste iluminarea si continutul de dioxid de carbon (CO2) din apa. Se poate dezvolta la o iluminare slaba (de pina la 0,3 W/litru) dar zona ei de confort este undeva peste 0,5 W/litru. In ceea ce priveste CO2, nu sunt descrise cerinte specifice dar, ca orice planta, va prospera atunci cind CO2 va fi aditionat in doze cit de mici. Oricum, opinia generala este ca, intr-un acvariu bine populat, se genereaza suficient CO2 pentru ca Anubias sa se “simta bine”. Fiind o plata cu rizom, fertilizarea cea mai eficienta este cea in coloana, in special cu fier. Plantarea se face prin atasarea rizomului pe un suport (lemn, piatra) legat cu atentie cu ata de pescuit, nu prea strinsa pentru a nu leza rizomul. Inmultirea se face prin sectionarea rizomului si legarea lui pe un nou substrat. Se pare ca primul cultivator al plantei a fost Tropica si, la scurt timp, a devenit extrem de populara in lumea acvaristicii din toata lumea. Este foarte potrivita atit pentru acvarii mari cit si pentru acvarii nano. Este considerata una dintre cele mai rezistente plante de acvariu, nu degeaba fiind supranumita “planta de plastic”.

Acum, iata experienta mea legata de aceasta planta, intr-un acavriu Diversa de 118 litri, cu doua neoane de 18 W plus reflectoare, aditit de CO2 minimala (sistem clopot), filtru extern JBL CristalProfi e901 echipat cu prefiltru Eheim intern, substrat fertilizant si decor de pietris si manado. Parametrii apei : duritate 14-16 GH; pH 7,5-7,6.

Plantarea

Am doua Anubias : una pe radacina de Mopani si una pe o piatra. Stiind ca este esentiala sustinerea rizomului la suprafata substratului, am ales sa le pozitionez la cca. 5 cm deasupra acestuia. Cu timpul am inteles de ce este atit de important : Anubias va emite o serie de radacini aeriene care se ataseaza de suport dar se si intind catre substrat, penetrindu-l. Asadar, fertilizarea prin apa este deosebit de importanta ca si inaltimea la care este suspendat rizomul.

Este iarasi important ca, inainte de a le atasa de suport, sa fie pozitionate cu rizomul paralele cu o (eventuala) latura si undeva pe partea latero-superioara a acestuia. Planta emite initial un rizom principal care se intinde in lungul suportului dar curind (in cazul meu dupa aproximativ 3-4 luni) ea va emite noi rizomi asimetrici. Asadar, trebuie sa anticipam zonele in care viitorii rizomi se vor extinde pe suport, atit pentru a nu limita spatiul vital al plantei dar si din punct de vedere estetic, astfel planta va forma o tufa compacta si frumos etajata. De asemenea, este important sa anticipam zonele in care se extinde planta (chiar cu o crestere lenta, Anubias este foarte “perseverenta” si chiar invaziva). In consecinta, fie o plantam intr-o zona libera, pe care urmarim sa o decoram (dar aici avem nevoie de multa rabdare, un timp destul de indelungat peisajul ramina sarac) fie, in varianta aleasa de mine, linga niste plante stem, care apoi, pe masura extinderii “coloniei” Anubias, pot fi tunse si replantate astfel incit sa creem spatiu vital “invadatorului” si/sau linga un alt decor care poate fi mutat, scos sau repozitiona.

Iata un exemplu despre al doilea caz :



Dezvoltarea

Anubias, dupa cum spuneam, se dezvolta incet. Emite rar cite o frunza, de regula generata la baza petiolului unei frunze mature. Initial, frunza are aparenta unui fuior care se lungeste si, la un moment dat, se desfasoara. Momentul in care inca nu s-a desfacut este cel mai delicat : in aceasta perioada frunza este foarte fragila si sensibila si poate fi agresata cu usurinta. Nu de putine ori, am vazut frunze tinere ciuntite si care, ulterior, au crescut deformate. Cu timpul insa se dezvolta o masa foliara compacta in care frunzele tinere isi gasesc protectie in aceasta prima perioada de fragilitate. Frunzele au un aspect compact, de un verde foarte intens, aminitind de frunzele de ficus.

Poate cele mai spectaculoase si utile organite ale Anubias-ului sunt radacinile aeriene. Se dezvolta de la baza rizomului cam in acelasi ritm cu generarea frunzelor si “imbraca” suportul ca niste mici tentacule verzi, strins atasate de acesta. In cele din urma, daca planta este suspendata in apropierea substratului, radacinile se infing in substrat la mica adincime. Au un rol esential in atasarea plantei pe suport in perspectiva momentul in care ata folosita la prinderea plantei dispare. Mie imi par extrem de utile si din alt punct de vedere : avind multi creveti mici (Red Cherry si Blue Pearl) mica “jungla” creata de radacinile de sub planta reprezinta un loc perfect pentru inmultirea acestora. De nenumarate ori, aspirind substratul si mergind cu delicatete pe sub frunzele Anubias-ului, am descoperit adevarate crese de creveti, multi dintre ei mici, aproape minusculi. Radacinile plantei le asigura doua lucruri foarte importante : protectie (prin densitate si textura) si hranire (pentru ca acolo se aduna mici particule de hrana si astfel crevetii nu se expun in cautarea hranei). Am urmarit indelung si cu mare atentie acest aspect si pot confirma ca intre radacinile Anubias-ului stau cei mai multi dintre puii de creveti, profitind de acel mic refugiu.

Iata cum arata zona “hatisului” :



Iata cum arata una dintre plante dupa 9 luni :



Fertilizare

Majoritatea surselor nu recomanda in mod expres o anumita fertilizare; este pomenita aditionarea suplimentara de fier, ceea ce este valabil pentru majoritatea plantelor. Eu indraznesc sa cred ca Anubias, chiar fiind o planta cu crestere lenta, formeaza totusi o biomasa considerabila raportata la rizomul si radacinile ei; asadar, o fertilizare micro si macro este binevenita si mentine capacitatea plantei de a se dezvolta si rezista in timp. Eu folosesc Tropica universal, apoi fier si potasiu. Fertilizarea o fac la fiecare schimb de apa, calculat la volumul de apa schimbat.

Inflorirea

Am tratat separat acest aspect pentru ca este cel mai spectaculos, fiind si rar. Anubias infloreste doar in anumite conditii. Sursele spun ca inflorirea plantei este direct legata de nivelul de fosfati din apa ( la niveluri ale PO2 de 1,5-2,0 mg/litru). Eu indraznesc sa afirm ca nu este de ajuns. Foarte imprtanta este intensitatea luminii, suportul si fertilizarea. Si argumentez : am doua plante, una pe piatra, una pe pe lemn. Prima se dezvolta mai incet, a doua mai rapid. Ambele sunt expuse egal luminii insa singura care a inflorit a fost cea de a doua. La inceput facea cite o singura floare.



In momentul in care, dupa fier, am suplimentat fertilizarea cu potasiu, iata ce am obtinut, la scurt timp :



Pina atunci aparea, cum spuneam, o singura floare, se dezvolta, se maturiza si disparea. Acum vad ca in mai putin de 2 saptamini au rasarit patru. Chiar sunt curios cind se vor opri. Planta de pe piatra insa, se dezvolta dar nu infloreste. Asadar, care sa fie explicatia!?

Este foarte interesanta evolutia florii (pantru ca are o evolutie). La inceput apare o tija care in virf are o formatiune asemanatoare frunzelor primordiale (poate fi usor confundata cu o frunza noua). In scurt timp se diferentiaza si creste iar formatiunea din virf prinde contur. Dupa o perioada de “burduf” se deschide ca o minuscula cala, atunci cind depaseste ultimul etaj de frunze, la lumina (in poza de mai sus se vede una care numai ce a reusit sa “scoata capul”; astept sa infloreasca). Pentru o perioada de citeva zile ramine deschisa apoi se inchide la loc si ramine asa mult timp, pina imbatrineste si se degradeaza. Este momentul cind trebuie tunsa, cu mare grija. In fine, am avut ocazia sa remarc chiar fenomenul perlarii la o floare de Anubias. Iata :



Intretinere si inmultire

Intretinerea este foarte usoara si se face la intervale mari de timp. In principal trebuie verificati rizomii secundari si zona in care se dezvolta, eliberarea spatiului din zona in care planta are tendinta de a se extinde si tunderea frunzelor batrine sau alterate. Un aspect delicat este acesta din urma pentru ca se ajunge destul de greu la zona de sectionare a frunzelor, deoarece frunzele cresc total asimetric, intrepatrunse si suprapuse. Este indicata tunderea frunzelor cind acestea se suprapun in mai multe straturi, pentru a face loc celor tinere sa se dezvolte.

Inmultirea nu este atit de usoara cum este descrisa in unele articole. Intr-adevar, inmultirea consta in sectionarea unui rizom si atasarea lui pe un nou substrat. Este insa bine de retinut ca noua planta trebuie sa aiba cel putin 4-5 frunze pentru a putea sa-si reia dezvoltarea sanatoasa. De asemenea, rizomul se va sectiona in zona dintre doua frunze, nu in proximitatea unei frunze. Astfel, planta poate sa isi reia cresterea de la zona sectionata, generind noi frunze.

Ca o sensibiliate deosebita mentionez cea legata de dezvoltarea algelor Green Spot Algae (GSA). Le-am avut si eu si sunt foarte inestetice. In cele din urma, cea mai buna solutie au fost melcii mincatori de alge (in cazul meu, Spiral Horn). De altfel prezenta melcilor in acvariul care contine Anubias mi se pare esential, nu numai din punct de vedere al eliminarii algelor dar si dintr-o persepctiva estetica : la fel cum melcii curata peretii acvariului, asa si pe Anubias fac o curatenie “stralucitoare”.




In final, iata o imagine de ansamblu :



Se vede cum, la planta din stinga, trebuie sa ii eliberez zona din spate si sa repozitionez plantele care o limiteaza. Cea din dreapta a beneficiat recent de “spatiu vital” prin eliminarea decorului de plastic, mutarea Limnophilei si plantarea Ludwigiei mai in spate.

In final, recomand tuturor celor care vor sa-si creeze un mic colt de vis, de un verde intens, o jungla in miniatura, sa adopte Anubias Barteri var Nano impreuna cu ... multa rabdare!

Succes!

Antecume wrote:Micromec e un mediu filtrant biologic din sticla sintetizata.
O sa inlocuiesc carbunele activ cu Micromec, iar inelele alea ceramice de la Tetratec cu Siporax.

Asta spun ei! La mine nu a functionat pina nu am adaugat ClearMec si Matrix. La fiecare curatate a filtrului,
in sertarul cu MicroMec aveam o gramada de particule vegetale. Poate pozitionarea lui nu este cea mai fericita.
E drept ca nu aveam prefiltru...

In manual scrie ca "forma lor rotunda permite auto-curatatrea" si "pot fi spalate superficial la fiecare 6-12 luni".
Dupa care face trimitere la capitolele 12-13 unde iti recomanda "pentru o buna filtrare biologica" ClearMec Pad,
CerMec, ... . Cum bine spunea un coleg, dotare minimala la comanda, dupa aceea incepi sa cheltuiesti.

PS Cu 200 de lei rezolvi toate problemele!

S-a mai discutat subiectul. Ai nenumarate variante: adaugi un substrat universal, faci fertilizare in coloana si cu pilule de substrat, folosesti plante "easy" care se hranesc mai mult din apa decit din substrat, folosesti plante care se ataseaza pe radacini (Anubias, ferigi, moss). In cel mai rau caz, apelezi la un reset al acvariului. In faza in care esti, poti lua orice decizie, nu pierzi nimic (nu ai pesti, planta poate fi replantata,...). Tu decizi. Iti sugerez si sa mai citesti pe forum, ai citeva topic-uri care te pot sjuta. Nu esti primul care ajunge in acest nod decizional.

Nu arunca banii pe fereastra. Cit costa jucaria aia? Fa un blackout si planteaza temeinic acvariul. Solutia naturala este cea mai buna pe termen lung. La fel ca in cazul tuturor algelor, nu faci decit sa rezolvi problema pe moment dar o vei avea din nou daca nu elimini cauza. Iar cauza este un dezechilibru al acvariului care ee rezolva prin plantare, intretinere, o buna filtrare, o lumina adecvata, etc. Mai bine folosesti banii in acest scop decit sa cumperi un dispozitiv care iti da iluzia rezolvarii problemei.

Eu as curata intii furtunele si dupa o saptamina-doua si filtrul. Niciodata nu intervii asupra tuturor componentelor filtrului. Cel putin asta spun producatorii filtrelor. Si da, particulele de mizerie nu pot veni decit din circuitul apei, ca doar nu se teleporteaza din alta parte. Nu-mi amintesc de pe topic daca s-a mai discutat dar ai luat in considerare montarea unui prefiltru? Cel putin la mine asta a prelungit si intervalul la care curatam furtunele (inainte le periam lunar, acum cred ca ajung la trei luni).

Nu, noi doar ne bucuram, in pur stil autohton, ca, iata, ce mi s-a intimplat mie, in sfirsit li se intimpla si altota. Nu suntem singuri in aventura asta.

Ai pe furtune un biofilm cit casa daca incepe sa se desprinda sub forma de coji. Faptul ca pina acum nu le-ai curatat si nu aveai probleme este irelevant. Igiena filtrului trebuie asigurata periodic, altfel ajungi in punctul acesta, mai devreme sau mai tirziu; la tine a fost mai tirziu.

Uite asa isi face omu' gradina suspendata!

Alea sunt precum MicroMec-ul. Practic asigura maruntirea particulelor vegetale si retentia particulelor de orice fel pina la "digerarea" lor. Asadar ajuta doar filtrarea mecanica, nu sunt proprii popularii cu bacterii.

Din cite am inteles de la colegi si din observatiile mele, dupa ce le-am urmat sfatul, cele mai bune medii pentru filtrarea biologica sunt Seachem Matrix si/sau Siporax. In primul caz nu conteaza cum le asezi, umpli un sertar. In al doilea caz sunt pareri impartite : orientate in sensul sau impotriva sensului fluxului de apa. Eu folosesc Matrix si apa arata foarte bine, mai ales dupa ce am adaugat un prefiltru Eheim. Pentru filtrele mici exista si mini-Siporax.

Poate fi apa verde, din fericire la inceput. Este o alga unicelulara difuzata in apa. Nu e nici o problema, este chiar un fenomen frecvent in perioada de ciclare, chiar dupa. Si eu am avut apa verde (nu vedeam in apa dintr-o latura in alta). Ai doua solutii : UV sau black out. Unitatile UV sunt scumpe, eventual poate poti imprumuta una. Black out presupune ca timp de trei zile sa stingi lumina si sa acoperi acvariul cu o patura total opaca. Faci o noapte deplina 3 zile si apoi faci un schimb mai mare de apa iar dupa alte trei zile inca unul. La mine a functionat perfect. Nu se va intimpla nimic cu plantele sau, eventual, vietuitoarele. Dar, trei zile nu umbli la acvariu. Lasi toate echipamnetele sa mearga mai putin iluminarea.

Salut!
Verifica cerintele plantelor si vezi care au cerinte minime pentru CO2. Eu as folosi, in acest caz, doar specii stem si eventual Anubias. Higrophyla Polisperma Sunset si Limnophila Hyppuroides merg sigur. Staurogyne si Pogostemon, ... mai greu. In nici un caz gazon. Restul au cerinte diferite. Alege ceva cu cerinte cit mai joase. Ai si varianta carbonului lichid. In acest context iti trebuie un fertilizant universal plus fier si potasiu in doze adaptate, saptaminal. La mine functioneaza Tropica universal, Ferropol si Kalium-Potasiu. Dar am si substrat fertil si o populatie rezonabila de vietuitoare.

Radacina de Mopany trebuie tinuta cel putin trei sile sub apa, separat. Va colora apa si dupa, dar mai putin si in timp, prin schimburi de apa, scapi de tenta aia maronie. Scimba apa din galeata mai frecvent.

Se vede cumva o tenta verde in apa ?! Nu-mi dau seama clar din imagine...